Tag: APPR

  • סימפוזיון על שימוש במים

    סימפוזיון על שימוש במים

    שינויי האקלים הנוכחיים מגדילים את הביקוש לטכנולוגיות חדשות לחקלאות ברומניה. הנציגות הכלכלית של ישראל בבוקרשט, יחד עם פורום APPR, ארגנה יום עיון המוקדש לזיהוי פתרונות מיטביים לשימוש יעיל במים , טכנולוגיות שישראל תוכל ליישם במגזר החקלאי ברומניה.



    Sorin Moise מזכיר המדינה במשרד החקלאות ופיתוח הכפר הרומני, ואלינה קרצו, מנכ”לית פורום APPR, הציגו נקודת מבט על התקנות החשובות ביותר במגזר החקלאי ברומניה. בסימפוזיון השתתף גם שגריר ישראל ברומניה, ראובן אזר.



    ששת החברות הישראליות שהוזמנו, למפגש והציגו את פעילותם היו


    CropX, Mottech, Reshef Aviation, Netafim, NaanDanJain și Metzer


  • Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    Agricultura europeană se bazează pe progres și pe inovație

    La finalul anului de piață curent, se estimează că importurile de porumb ale UE vor depăși 23 de milioane de tone, mai mult cu 35% față de ultima campanie, care deja înregistrase o ascensiune rapidă a volumelor. Se vor încheia, astfel, trei campanii în care UE a devenit cel mai mare importator de porumb de pe Planetă. În paralel, din cauza lipsei de competitivitate, producția de porumb europeană se erodează: între 2012 și 2018, suprafața cultivată s-a diminuat cu 1,5 milioane de hectare, ajungându-se ca astăzi importurile să asigure 27% din consumul UE. Membrii Confederației Europene a Producătorilor de Porumb, reuniți la Bruxelles, atrag atenția că sunt, astfel, afectate situația macroeconomică a UE, prin dezechilibrarea balanței comerciale, și interesele consumatorilor europeni, care aspiră la hrană din producție locală, de calitate și durabilă, pe când porumbul importat, în mare parte din Ucraina, Brazilia și Canada, nu se supune acelorași standarde de producție impuse de UE propriilor agricultori (de exemplu, restricțiile privind utilizarea neonicotinoidelor, a atrazinei sau a OMG-urilor).


    Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat: S-a lansat platforma «Agricultură și progres», o platformă care reunește actorii din diferite domenii din sectorul agricol. Sperăm să se tragă un semnal de alarmă prin această platformă, pe orice subiect legat de inovație și dezvoltare în agricultură. Considerăm că, în acest moment, fermierii europeni sunt vitregiți din acest punct de vedere, nu li se dau toate instrumentele de care ar beneficia în ceea ce privește producția agricolă performantă și durabilă, în același timp.

    Măsuri de sprijin al producătorilor din UE pot fi luate în cadrul reformei Politicii Agricole Comune (PAC) astfel: să se aloce minimum 60% din anvelopa primului pilon pentru plata de bază; să se limiteze condiționalitatea la cerințele actuale și să se considere ca eligibilă orice practică alternativă la rotația culturilor care contribuie în mod eficient la calitatea solurilor; să se limiteze transferurile de la primul la cel de-al doilea pilon la 15%, pentru consistență în sprijinul acordat de statele membre; să se prevadă alocarea unui procent de 30% din pilonul 2 pentru gestionarea riscurilor în vederea asigurării competitivității și a rezilienței exploatațiilor.


  • Evaluarea riscurilor privind inovațiile din ameliorarea plantelor

    Evaluarea riscurilor privind inovațiile din ameliorarea plantelor

    Sub egida COST – cea mai veche
    rețea europeană în sprijinul cooperării transfrontaliere a oamenilor de
    știință, inginerilor și cercetătorilor -, părțile interesate s-au reunit mai
    întâi la sediul COPA-COGECA din
    Bruxelles, precum și în Parlamentul European pentru discuții privind impactul
    socioeconomic al metodei de ameliorare a plantelor ARN (interferența acidului
    ribonucleic).



    Scopul
    întâlnirii a fost acela de a crea legături între diferiții actori interesați de
    tehnologia ARN, de a prezenta câteva rezultate privind produsele aflate în
    prezent în dezvoltare, precum și de a lansa discuția pe tema utilizării
    potențiale a acestora și a comunicării eficiente a beneficiilor lor către
    consumatori.


    Avantajele
    ameliorării soiurilor diferitelor culturi de câmp cu ajutorul editării
    genomului sunt incontestabile
    : specificitate crescută, costuri și timp redus de
    creare a unor noi produse, gama largă de aplicații vizând creșterea
    randamentelor, a rezistenței la factori de stres biotic și abiotic,
    îmbunătățirea conținutului nutritional.


    Reprezentanții
    industriei și ai fermierilor și-au exprimat așteptările și temerile, arătând că
    Uniunea Europeană, precum și majoritatea statelor cu care este interconectată
    prin fluxuri comerciale trebuie să considere introducerea unui regim de
    reglementare flexibil și care să evalueze produsele de la caz la caz.


    Alina
    CRETU, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România,
    ne-a spus: În prima parte a intâlnirii pe care am avut-o la sediul
    COPA-COGECA, am avut o discuție foarte aprinsă cu cercetători din domeniu.
    Toți, în unanimitate, au spus că aceste noi tehnici de ameliorare nu ar trebui
    să cadă sub incidența legislației specifice organismelor modificate genetic. În
    partea a doua, am încercat să transmitem acest mesaj decidenților politici,
    împreună cu o delegație de cercetători și de reprezentanți ai organizațiilor de
    fermieri europeni, alături de Asociația Producătorilor de Porumb din România.
    Din partea organizațiilor de fermieri au fost organizații de fermieri din
    Italia, Franța și din Spania și am încercat să le explicăm europarlamentarilor
    ce înseamnă aceste noi tehnologii, pentru ca, în momentul în care vor trebui să
    decidă și să voteze legislația privind aceste noi tehnologii, să voteze în
    cunoștință de cauză.



    APPR a
    reiterat sprijinul incontestabil pentru știință și deschiderea spre inovație pe
    care o au fermierii din țara noastră și și-a exprimat speranța că evaluarea
    riscurilor în UE va fi bazată pe fapte și date științifice.


  • Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Fermierii români sunt împotriva plafonării plăţilor pe suprafaţă

    Simplificarea Politicii Agricole Comune prin plafonarea plăților
    directe, îndeosebi a sumei maxime pe care să o primească un fermier mare sau
    mijlociu, constituie unul dintre subiectele cele mai fierbinți ale
    agricultorilor români.





    La Congresul ,,Fermieri pentru fermieri organizat în 25
    ianuarie 2018, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), a fost
    susținută propunerea ca plățile directe pe suprafață să nu fie plafonate la
    150.000 de euro.




    În acest context, dr. ing. Lucian Buzdugan, reprezentant APPR, a
    spus: Eu cred că plafonarea
    e un lucru care poate încurca foarte tare problemele agricole ale României.
    Principala îndatorire a noului PAC este aceea de a asigura producție alimentară
    îndestulătoare și de calitate, iar producția agricolă trebuie să coexiste
    într-un mediu sănătos tot mai afectat de schimbările climatice.
    Din această acțiune de plafonare, lovind direct asupra fermelor
    mari, reducând practic plățile directe, socotesc că este o mare greșeală pentru
    că niciunul dintre dezideratele de mai sus nu vor putea fi realizate fără aportul
    fermelor mari și medii, mai cu seamă în condițiile specifice României. Făceam
    mai devreme un calcul și se propune limitarea la 150.000 de euro. Dacă am
    împărți la o medie a subvenției pe hectar de 350 euro/ha, cât este în Vest, ar
    rezulta că ferma medie maximă, care ar putea beneficia, este de 450 de hectare.
    Restul fermierilor ar trebui să intre într-un proces din acesta de inechitate,
    în comparație nu numai cu fermele mici, dar și cu toate fermele din cadrul
    Uniunii Europene.




    Conform articolului 11 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, se
    permite statelor membre ca, anual, să își revizuiască deciziile privind
    reducerea părții din plata de bază de acordat fermierilor cu 5%, pentru sumele
    care depășesc 150.000 de euro, cu condiția ca o astfel de revizuire să nu
    conducă la o reducere a cuantumurilor disponibile pentru dezvoltarea rurală.
    Țara noastră nu aplică art. 11 al actului normativ amintit mai devreme.