Radio România Internațional

Tag: Arad

  • Muncind în România – 26.11.2024

    Muncind în România – 26.11.2024

    O amplă operaţiune a Poliţiei care vizează transporturile ilegale de migranţi se derulează în această perioadă în România. În judeţul Giurgiu, din sudul ţării, a avut loc o adevărată desfăşurare de forţe la câţiva kilometri de punctul de trecere a frontierei cu Bulgaria. Poliţişti, jandarmi, poliţişti de frontieră şi cadre de la Inspectoratul General pentru Imigrări au verificat toate autoturismele şi camioanele care au intrat în România.

    Acţiunea a făcut parte din operaţiunea “Green Pass”, lansată în cinci judeţe şi în capitala Bucureşti, precum şi la frontierele din sudul şi vestul României. Conform Poliţiei Române, în operaţiune sunt vizate locurile de cazare şi locurile de muncă pentru cetăţenii străini non-UE care au drept de a lucra pe teritoriul României. De asemenea, reprezentanţii autorităţilor transmit că au fost intensificate activităţile de verificare din punctele de trecere a frontierei de stat şi din zonele de tranzit înspre şi dinspre punctele de trecere a graniţei.

    * * *

    Numărul mediu de salariaţi din România a crescut cu aproape 3% în 2023 faţă de anul precedent, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. De asemenea, numărul total de întreprinderi din domeniul economic a crescut cu aproape 6% comparativ cu 2022. Datele INS se referă la domeniile industrie, servicii, construcţii şi comerţ. Dintre aceste patru sectoare, serviciile de piaţă s-au situat pe primul loc, atât în ceea ce priveşte valoarea adăugată brută şi numărul de întreprinderi, cât şi ca număr mediu de salariaţi, în timp ce industria conduce în ceea ce priveşte investiţiile brute, iar comerţul în privinţa cifrei de afaceri ca ponderi din total.

    Analistul financiar Adrian Codirlaşu a spus că 52% din companiile care activează în domeniul serviciilor de piaţă generează circa 37% din activitatea economică şi angajează puţin peste 39% din forţa de muncă din România. În industrie, doar 9,3% din companii angajează 29% din personal şi generează aproape 30% din activitatea din economie, în vreme ce, la destul de mare depărtare, sunt firmele din sectoarele de construcţii şi de comerţ. Numărul de angajaţi din România a depăşit 5,36 milioane în 2023 şi este cel mai mare din ultimii 16 ani.

    * * *

    Două companii din judeţul Arad, în vestul României, una din industria auto şi un producător de plastic, au notificat autorităţile cu privire la intenţia de a recurge la concedieri colective în următoarea perioadă. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a transmis că sunt vizate 236 persoane şi că 42 au primit deja preaviz. AJOFM Arad arată că, de la începutul acestui an, au mai existat notificări de concedieri colective în judeţ. De exemplu, în luna mai, şapte companii din industria auto au transmis notificări care vizau 450 de salariaţi în contextul reducerii comenzilor pentru maşinile electrice. Instituţia precizează că angajatorii nu recurg întotdeauna la concedierea tuturor celor vizaţi, în unele situaţii reorganizările permiţându-le să păstreze o parte dintre salariaţi.

    În prezent, 1.066 de locuri de muncă la 165 de angajatori sunt disponibile în judeţul Arad, cele mai multe în domeniile textile, transporturi, construcţii, auto şi comerţ. Rata şomajului în judeţul Arad este de 1,6%, una dintre cele mai mici din România.

    * * *

    Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va organiza, în decembrie, 65 programe de formare profesională gratuită pentru 970 persoane. ANOFM arată că programele cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică 98 de persoane, ajutor bucătar – 70 de persoane, agent de securitate – 56 de persoane, îngrijitor spaţii verzi – 56 de persoane, lucrător comercial – 42 de persoane, competenţe antreprenoriale – 34 de persoane, angajat în salubritate – 34 de persoane, competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 28 de persoane, formator – 28 de persoane, instalator pentru sisteme fotovoltaice solare – 28 de persoane. Judeţele în care vor fi organizate cele mai multe cursuri sunt Hunedoara – în vest, Brăila – în sud-est şi capitala Bucureşti.

    * * *

    Peste 162.500 persoane au fost angajate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă în primele zece luni ale acestui an. Din totalul persoanelor ocupate până la 31 octombrie, peste 82.000 au peste 45 de ani, circa 27.000 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani şi aproape 13.000 au între 30 şi 35 de ani. Numărul femeilor încadrate a fost cu aproape 7.700 mai mic decât al bărbaţilor, iar în funcţie de mediul de rezidenţă, cei mai mulţi angajaţi provin din mediul urban.

    Cele mai multe persoane care au găsit un loc de muncă au studii liceale (peste 54.700), urmate de cele cu studii gimnaziale (aproape 40,000) şi de cele cu studii profesionale (aproximativ 37.500). Cei mai mulţi oameni au găsit un loc de muncă în Bucureşti, Braşov şi Buzău.

  • Clătite cu dulceaţă de smochine

    Clătite cu dulceaţă de smochine

    Mii de clătite vor fi preparate pentru turişti la un festival organizat la sfârşitul acestei săptămâni în staţiunea Moneasa din judeţul Arad. “Parada Clătitelor” a ajuns în acest an la a 23-a ediţie şi atrage un numeros public. Anul trecut, festivalul a adunat peste 15 mii de vizitatori pentru care au fost preparate, după diferite reţete şi pentru toate gusturile, aproximativ 20 de mii de clătite.

    Cu siguranţă, clătitele nu sunt un preparat tradiţional românesc, însă, alături de papanaşi, se găsesc în oferta tuturor pensiunilor şi restaurantelor. Inventate, se pare, în Franţa, reţetele de clătite s-au răspândit în lume astfel încât le putem întâlni, sub diferite nume, pe continentul nord-american, în Africa, în Europa şi, desigur, în România. Pot fi servite ca desert, umplute cu dulceaţă, gem sau cremă de ciocolată, dar şi ca aperitiv atunci când sunt umplute cu legume sau cu carne. Uneori sunt consumate împreună cu felul principal, de exemplu în Slovacia, unde friptura de gâscă este servită cu varză roşie călită şi cu clătite.

    În România le găsim pretutindeni, cel mai frecvent ca desert, cu umplutură de dulceaţă. În Transilvania găsim şi clătite cu umplutură de carne tocată, de pui, de porc sau de vită, amestecată cu ceapă şi cu ciuperci călite şi condimentată cu piper, cimbru, mărar sau boia. În Maramureş am întâlnit însă un preparat care ţine cont de tradiţiile gastronomice ale regiunii, clătite cu cârnaţi. Şi în zona Cazanelor Dunării există un preparat specific, clătite umplute cu dulceaţă de smochine. Datorită climei cu influenţe mediteraneene, în această zonă sunt plantaţii de smochini, în special în comuna Şviniţa, unde în fiecare an este organizat Festivalul smochinelor.

     

    Pentru aluatul de clătite, avem nevoie de un pahar de făină, de un ou, de jumătate de pahar de lapte, de apă minerală sau sifon, de ulei, zahăr şi sare. Amestecăm făina cu oul şi adăugăm laptele până când obţinem un aluat cremos, de consistenţa smântânii. Punem şi apă minerală sau sifon pentru ca să obţinem clătite pufoase. Adăugăm puţină sare şi zahăr, dar nu foarte mult, deoarece zahărul în exces face ca aluatul să devină lipicios şi să se prindă de tigaie.

    Lăsăm aluatul la rece pentru circa jumătate de oră, Turnăm puţin ulei într-o tigaie. După ce l-am încins, cu ajutorul unui polonic turnăm şi aluatul în tigaia pe care o mişcăm astfel încât aluatul să se întindă pe toată suprafaţa într-un strat subţire şi uniform. Clătita se prăjeşte până ce capătă o culoare aurie, după care cu ajutorul unei spatule sau, dacă aveţi dexteritate, printr-o mişcare energică a tigăii, o întoarcem pe cealaltă parte.

    Clătitele umplute cu dulceaţă de smochine au o formă deosebită pentru că dulceaţa de smochine este pusă în mijlocul clătitei care apoi este strânsă ca o pungă. Desigur nu legăm cu sfoară, ci folosim o felie de portocală prin care trecem marginile clătitei.

  • Aglomerație în principalele PTF din județul Arad

    Aglomerație în principalele PTF din județul Arad

    Principalele puncte de trecere a frontierei din judeţul Arad, Nădlac I şi Nădlac II, sunt aglomerate, luni, pe ambele sensuri, atât la ieşirea din ţară, cât şi la intrare, astfel că se aşteaptă aproximativ o oră în coloane, majoritatea călătorilor fiind turişti, dar şi români care lucrează în străinătate şi care au început să vină acasă în vacanţa de vară.

    Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Arad au declarat, pentru AGERPRES, că se iau măsuri pentru fluidizarea traficului în punctele de trecere, personalul fiind suplimentat şi numărul arterelor de control crescut. Pentru asta, se ţine permanent legătura cu autorităţile ungare, pentru că verificările de la frontieră se fac în comun.

    “Fiind perioada vacanţei, numărul celor care călătoresc este în creştere, astfel că la Nădlac II înregistrăm timpi de aşteptare de aproximativ 60 de minute pentru formalităţile de tranzitare a frontierei, atât pe sensul de intrare în România, cât şi la ieşire. De asemenea, mulţi români care lucrează în străinătate au început să vină acasă pentru a-şi petrece concediile”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţei de Frontieră Arad, Andrei Dincă.

    La Nădlac II sunt deschise câte patru artere pe ambele sensuri pentru traficul uşor şi turistic, iar la Nădlac I sunt deschise câte două artere, aici timpul de aşteptare pentru verificări fiind de 50 de minute. Celor care călătoresc în această perioadă li se recomandă să verifice aplicaţia ‘Trafic online’ de pe site-ul Poliţiei de Frontieră, înainte de a se apropia de graniţă, pentru a evita punctele de trecere cele mai aglomerate.