Radio România Internațional

Tag: ARAMT

  • Leiharbeit in Rumänien

    Leiharbeit in Rumänien

    Während unsicherer Wirtschaftszeiten, die unmittelbar zum Anstieg der Arbeitslosigkeit führen, stellen Temporärstellen, die anahand sogen. Leiharbeitsverträge vermittelt werden, eine vernünftige Alternative auf dem Arbeitsmarkt dar. Besonders gefragt sind die Temporärjobs wie erwartet bei Jugendlichen in den EU-Staaten, die in letzter Zeit von einer zunehmenden Jugendarbeitslosigkeit betroffen sind. Die europäsichen Behörden fördern allerdings die Leiharbeit durch eine bereits 2008 verabschiedete Richtlinie, die bis 2011 in allen EU-Mitgliedstaaten umgesetzt wurde.



    Rumänien hat seinerseits die Direktive umgesetzt, die eine dreigegliederte Beziehung zwischen Leiharbeitsfirmen, Arbeitnehmern und Arbeitgebern vorsieht. Die ersten vermitteln die Temporäranstellung, die sich über einen Zeitraum von einem Monat bis zu höchstens drei Jahren, abhängig von den Bedürfnissen und dem Angebot der Arbeitgeber, erstrecken kann. Wenn der befristete Arbeitsvertrag abläuft, kann der Arbeitnehmer seine Tätigkeit in demselben Bereich fortsetzen oder auch nicht. Die berufliche Flexibilität sei auch das Ziel, wofür die EU-Richtlinie verabschiedet wurde, sagt die Direktorin des Rumänischen Verbandes für Leiharbeitsvermittlung (ARAMT), Camelia Slivneanu:



    Die Direktive gewährt dem Arbeitnehmer die Freiheit, seinen Berufsgang selber zu bestimmen. Jeder einzelne kann zu einem gewissen Zeitpunkt entscheiden, ob er festangestellt sein möchte, wie es in Rumänien üblich ist. Zudem gewährt die Temporärstelle dem Arbeitnehmer die Flexibilität, seine Bemühungen in die Richtung individueller und beruflicher Interessen zu verstärken. Es handelt sich um ein neues Wirtschaftsumfeld und man kann sagen, dass die Leiharbeit eine Anpassung an die neue wirtschaftliche Realität darstellt. Dies nicht nur wegen der Wirtschaftskrise, sondern auch dank der Öffnung der Grenzen und der Arbeitnehmerfreizügigkeit auf dem europäischen Markt.“




    Eine Temporärstelle ist die ideale Lösung sowohl für Jugendliche, die Berufserfahrung gewinnen wollen, als auch für Absolventen, die noch unsicher sind und sich gleichzeitig um mehrere Berufe bewerben wollen. Für die Arbeitslosen, die trotz langer Suche keinen adäquaten Job finden, kann Leiharbeit auch attraktiv sein. Man fragt sich dennoch, welche die langfristigen Vorteile der Leiharbeit sind. Kann man heute mit einem befristeten Arbeitsvertrag noch von einem Sicherheitsgefühl sprechen? Camelia Slivneanu antwortet:



    In letzter Zeit haben zahlreiche Festangestellte ihre Stellen verloren. Also das Sicherheitsgefühl auf dem Arbeitsmarkt kommt heute eigentlich gar nicht mehr in Frage. Bei einem temporären Angestellten handelt es sich hingegen um eine gro‎ße Sicherheit angesichts der Sozialabgaben, die der Arbeitgeber für seine Mitarbeiter zahlen muss. Eine Leiharbeitsfirma kann sich nicht die geringste Verfehlung oder den gerinsten Versto‎ß gegen das Gesetz leisten. Sonst wird die Genehmigung, Leiharbeit zu vermitteln, gleich aufgehoben.“



    Andreea Staicu hat derzeit eine Temporärstelle. Sie ist Leiterin der Personalabteilung in einem Privatunternehmen im werstrumänischen Oradea (Gro‎ßwardein). Sie besetzt die zeitlich vakante Stelle einer festangestellten Frau im Mutterschaftsurlaub. Andreea wei‎ß genau, wann ihr befristeter Arbeitsvertrag abläuft und macht sich daher keine Sorgen über ihren künftigen Berufswerdegang:



    Das ist eine Zeit des Ausprobierens in meinem Berufsleben, ich habe keine Sorgen angesichts meiner küftigen Arbeitsstelle oder meines beruflichen Werdegangs. Jetzt konzentriere ich mich auf den aktuellen Job, später werde ich meinen nächsten Schritt entscheiden. Bestimmt wird mir die aktuelle Anstellung später weitere Gelegenheiten eröffnen.“



    Für eine junge Person, die Berufserfahrung gewinnen will, stellt die Leiharbeit eine gute Gelegenheit dar, ihr Ziel zu erreichen. Andreea Staicu:



    Der befristete Arbeitsvertrag bietet meiner Ansicht nach viele Vorteile. Erstens hat mich der Vertrag in ein neues Umfeld gebracht. Es gibt eine gewisse Zeit, in der ein junger Mitarbeiter selber ausfindig machen kann, welcher Beruf ihm am besten passt. Das sehe ich als eine gute Initiative an.“



    Es gibt dennoch auch Nachteile, fügt des Weiteren unsere Gesprächspartnerin Camelia Slivneanu hinzu:



    Es gibt einen gro‎ßer Nachteil, vielleicht der einzige, was die Leiharbeit angeht. Es handelt sich um die Beziehung der temporären Arbeitskräfte zu den Banken. Der Angestellte mit befristetem Arbeitsvertrag wird von den Banken mit weniger Bonität bedacht, und wenn man einen Kredit beantragen will, dann wird die bisherige Berufserfahrung nicht berücksichtigt. Es gibt Mitarbeiter, die Temporärstellen hintereinander nicht nur drei, sondern sechs oder neun Jahre besetzt haben. Der befristete Arbeitsvertrag ist in dieser Hinsicht leider ein Hinderniss auf dem Arbeitsmarkt.“




    Die Leiharbeit hat jedoch in letzter Zeit in Rumänien deutlich an Beliebtheit gewonnen. 2008 gab es laut dem Rumänischen Verband der Leiharbeitsvermittler 28.000 Arbeitnehmer in entsprechenden Arbeitsverhältnissen, derzeit liegt ihre Zahl bei über 52.000. Die meisten gehören der Alterskategorie 21-45 Jahre an. 21% der Temporärangestellten sind Studenten und über 35% sind zwischen 30 und 45 Jahre alt. Dennoch liegt Rumänien weit unter dem europäischen Durchschnitt. In der EU stellt der Anteil der Leiharbeitnehmer im Vergleich zu den gesamten Arbeitskräften im Schnitt 2% dar, während in Rumänien der Anteil bei nur 0,8% liegt.



    Audiobeitrag hören:



  • Munca temporară (reluare)

    Munca temporară (reluare)

    Într-o perioadă de criză economică şi financiară, slujbele temporare pot fi o alternativă viabilă la lipsa locurilor de muncă permanente. Cei mai interesaţi sunt, evident, tinerii care, în ultimii ani, au fost puternic afectaţi de şomaj în UE. De altfel, instituţiile comunitare sunt cele care promovează acest tip de angajare printr-o directivă din 2008 şi adoptată de statele-membre până în 2011. România, la rândul ei, a pus în aplicare această legislaţie care presupune o relaţie tripartită între agentul de muncă temporară, lucrătorul temporar şi utilizatorul. Primul intermediază angajarea lucrătorului pe o perioadă limitată, atât cât durează misiunea pentru care utilizatorul are nevoie de competenţele lui. Asta poate însemna fie o lună, fie trei ani, perioada maximă permisă de lege în momentul de faţă pentru un contract temporar.



    La sfârşitul contractului, angajatul poate alege să-şi continue cariera în alt domeniu sau în acelaşi, cum doreşte. De fapt, această flexibilitate profesională este şi scopul pentru care a fost adoptată această directivă UE, după cum aflăm de la Camelia Slivneanu, directoarea executivă a Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT). Ea practic lasă la latitudinea angajatului decizia de a-şi stabili traseul profesional. Asta înseamnă că oricine poate decide la un moment dat, dacă doreşte să mai fie angajat pe perioadă nedeterminată, cum suntem noi obişnuiţi. Dacă nu, slujba temporară îi acordă flexibilitatea să-şi canalizeze eforturile în funcţie de interesele sale personale şi profesionale. Discutăm de un nou mediu economic. Putem să spunem că acest tip de slujbă este o adaptare la noua realitate economică, nu neapărat din cauza crizei, cât şi datorită deschiderii graniţelor şi a mobilităţii pe piaţa unică europeană.”



    Pare slujba ideală pentru studenţii dornici să capete experienţă profesională, dar şi pentru absolvenţii dornici să încerce mai multe profesii pentru a vedea ce li se potriveşte. De asemenea, pentru persoanele care au stat mai mult timp neangajaţi e de preferat o slujbă, fie ea şi temporară, în locul uneia permanente de negăsit. Ne întrebăm, totuşi, care sunt avantajele pe termen lung ale unei slujbe despre care ştii că nu va dura mult? Cum rămâne cu sentimentul de siguranţă pe care ţi-l dă un contract de muncă pe perioadă nedeterminată? Camelia Slivneanu ne răspunde: Dacă ne uităm la ce se întâmplă în ultima vreme cu angajaţii pe perioadă nedeterminată, care au ajuns şomeri, nu prea mai putem să vorbim de siguranţa locului de muncă. Din contră, când vorbim despre angajatul temporar, cel angajat prin agentul de muncă temporară, discutăm de fapt de o foarte mare siguranţă în ceea ce priveşte taxele care trebuie plătite către stat. Un agent de muncă temporară nu-şi permite să aibă nici un fel de penalizare sau nici un fel de eludare a legii, căci altfel i se ridică imediat autorizaţia.”



    Andreea Staicu este angajată pe o slujbă temporară. Ea ocupă postul de directoare de resurse umane la o companie din Oradea, înlocuind-o pe titulara care e în concediu de creştere a copilului. Ştiind exact când îi expiră contractul, Andreea nu-şi face griji cu privire la viitorul ei profesional. Având în vedere că mă aflu într-o perioadă de explorare în cariera mea, nu am nici o temere privitoare la viitoarea slujba sau la parcursul carierei mele profesionale. Acum mă concentrez pe slujba pentru care am încheiat contractul acesta, iar apoi voi decide ce voi face mai departe. Sunt sigură că, pe viitor, această oportunitate, îmi va aduce şi alte oportunităţi.”



    Pentru un tânăr aflat la început de carieră, dornic să experimenteze diverse tipuri de slujbe, munca temporară este o oportunitate în acest sens. Andreea Staicu: Acest tip de contract are multe beneficii din punctul meu de vedere. Pe partea de cultură organizaţională, slujba mea de acum m-a dus într-un mediu nou. Este o perioadă de explorare când un tânăr are posibilitatea să vadă dacă-i place în organizaţia respectivă sau dacă domeniul i se potriveşte. Este o iniţiativă destul de bună.”



    Dar există şi dezavantaje care ne sunt semnalate acum de Camelia Slivneanu: Există un singur mare dezavantaj, poate singurul, în ceea ce priveşte munca temporară, cel care priveşte relaţia cu băncile. Cei de la bancă se uită altfel la angajaţii cu contract de muncă temporară şi nu ţin cont de tot istoricul persoanei. Există persoane cu contracte de muncă temporară angajate pe durata mai multor misiuni succesive, nu doar pentru trei ani, ci pentru 6 sau 9 ani. Din acest punct de vedere avem un impediment pe piaţa muncii.”



    Cu toate acestea, în România, slujbele temporare au început să aibă mare căutare în ultimii ani. În 2008, doar în evidenţele ARAMT, figurau 28.000 de angajaţi temporari pentru ca în prezent, numărul lor să depăşească 52.000. Majoritatea au vârste cuprinse între 21 şi 45 de ani. 21% dintre angajaţii temporari sunt studenţi, iar peste 35% au vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani. Cu toate acestea, suntem departe de media europeană. În UE, aproximtiv 2% din forţa totală de muncă e angajată în slujbe temporare faţă de 0,8% în România.

  • Munca temporară

    Munca temporară

    Într-o perioadă de criză economică şi financiară, slujbele temporare pot fi o alternativă viabilă la lipsa locurilor de muncă permanente. Cei mai interesaţi sunt, evident, tinerii care, în ultimii ani, au fost puternic afectaţi de şomaj în UE. De altfel, instituţiile comunitare sunt cele care promovează acest tip de angajare printr-o directivă din 2008 şi adoptată de statele-membre până în 2011. România, la rândul ei, a pus în aplicare această legislaţie care presupune o relaţie tripartită între agentul de muncă temporară, lucrătorul temporar şi utilizatorul. Primul intermediază angajarea lucrătorului pe o perioadă limitată, atât cât durează misiunea pentru care utilizatorul are nevoie de competenţele lui. Asta poate însemna fie o lună, fie trei ani, perioada maximă permisă de lege în momentul de faţă pentru un contract temporar. La sfârşitul contractului, angajatul poate alege să-şi continue cariera în alt domeniu sau în acelaşi, cum doreşte. De fapt, această flexibilitate profesională este şi scopul pentru care a fost adoptată această directivă UE, după cum aflăm de la Camelia Slivneanu, directoarea executivă a Asociaţiei Române a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT). Ea practic lasă la latitudinea angajatului decizia de a-şi stabili traseul profesional. Asta înseamnă că oricine poate decide la un moment dat, dacă doreşte să mai fie angajat pe perioadă nedeterminată, cum suntem noi obişnuiţi. Dacă nu, slujba temporară îi acordă flexibilitatea să-şi canalizeze eforturile în funcţie de interesele sale personale şi profesionale. Discutăm de un nou mediu economic. Putem să spunem că acest tip de slujbă este o adaptare la noua realitate economică, nu neapărat din cauza crizei, cât şi datorită deschiderii graniţelor şi a mobilităţii pe piaţa unică europeană.”



    Pare slujba ideală pentru studenţii dornici să capete experienţă profesională, dar şi pentru absolvenţii dornici să încerce mai multe profesii pentru a vedea ce li se potriveşte. De asemenea, pentru persoanele care au stat mai mult timp neangajaţi e de preferat o slujbă, fie ea şi temporară, în locul uneia permanente de negăsit. Ne întrebăm, totuşi, care sunt avantajele pe termen lung ale unei slujbe despre care ştii că nu va dura mult? Cum rămâne cu sentimentul de siguranţă pe care ţi-l dă un contract de muncă pe perioadă nedeterminată? Camelia Slivneanu ne răspunde: Dacă ne uităm la ce se întâmplă în ultima vreme cu angajaţii pe perioadă nedeterminată, care au ajuns şomeri, nu prea mai putem să vorbim de siguranţa locului de muncă. Din contră, când vorbim despre angajatul temporar, cel angajat prin agentul de muncă temporară, discutăm de fapt de o foarte mare siguranţă în ceea ce priveşte taxele care trebuie plătite către stat. Un agent de muncă temporară nu-şi permite să aibă nici un fel de penalizare sau nici un fel de eludare a legii, căci altfel i se ridică imediat autorizaţia.”



    Andreea Staicu este angajată pe o slujbă temporară. Ea ocupă postul de directoare de resurse umane la o companie din Oradea, înlocuind-o pe titulara care e în concediu de creştere a copilului. Ştiind exact când îi expiră contractul, Andreea nu-şi face griji cu privire la viitorul ei profesional. Având în vedere că mă aflu într-o perioadă de explorare în cariera mea, nu am nici o temere privitoare la viitoarea slujba sau la parcursul carierei mele profesionale. Acum mă concentrez pe slujba pentru care am încheiat contractul acesta, iar apoi voi decide ce voi face mai departe. Sunt sigură că, pe viitor, această oportunitate, îmi va aduce şi alte oportunităţi.”



    Pentru un tânăr aflat la început de carieră, dornic să experimenteze diverse tipuri de slujbe, munca temporară este o oportunitate în acest sens. Andreea Staicu: Acest tip de contract are multe beneficii din punctul meu de vedere. Pe partea de cultură organizaţională, slujba mea de acum m-a dus într-un mediu nou. Este o perioadă de explorare când un tânăr are posibilitatea să vadă dacă-i place în organizaţia respectivă sau dacă domeniul i se potriveşte. Este o iniţiativă destul de bună.”



    Dar există şi dezavantaje care ne sunt semnalate acum de Camelia Slivneanu: Există un singur mare dezavantaj, poate singurul, în ceea ce priveşte munca temporară, cel care priveşte relaţia cu băncile. Cei de la bancă se uită altfel la angajaţii cu contract de muncă temporară şi nu ţin cont de tot istoricul persoanei. Există persoane cu contracte de muncă temporară angajate pe durata mai multor misiuni succesive, nu doar pentru trei ani, ci pentru 6 sau 9 ani. Din acest punct de vedere avem un impediment pe piaţa muncii.”



    Cu toate acestea, în România, slujbele temporare au început să aibă mare căutare în ultimii ani. În 2008, doar în evidenţele ARAMT, figurau 28.000 de angajaţi temporari pentru ca în prezent, numărul lor să depăşească 52.000. Majoritatea au vârste cuprinse între 21 şi 45 de ani. 21% dintre angajaţii temporari sunt studenţi, iar peste 35% au vârste cuprinse între 30 şi 45 de ani. Cu toate acestea, suntem departe de media europeană. În UE, aproximtiv 2% din forţa totală de muncă e angajată în slujbe temporare faţă de 0,8% în România.