Milioanele
de români de peste graniţă trebuie să ştie că România nu i-a uitat. Trebuie să
găsim căile prin care aceşti români să continue să fie conectaţi la realităţile
noastre şi, mai ales, să fie implicaţi în dezvoltarea societăţii româneşti -
este obiectivul declarat al ministrului pentru Românii de Pretutindeni, Natalia
Intotero. Programele ministerului trebuie adaptate nevoilor fiecărei comunităţi
în parte, spune dna Intotero, în opinia căreia, păstrarea şi afirmarea
identităţii prin limbă, cultură şi tradiţii sunt prioritare pentru ministerul
pe care-l conduce. Trebuie să convingem 10 milioane de români de peste graniţă că România
nu i-a uitat şi astfel să-i ajutăm să nu uite România. Trebuie să le oferim
românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele
identităţii noastre culturale, spirituale şi să respecte tradiţiile româneşti,
să devină adevăraţi ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc.
Pentru sprijinirea şi promovarea românilor de pretutindeni este nevoie de solidaritatea
noastră a tuturor românilor de aici din ţară şi de implicarea reală a fiecăruia
dintre noi.
România a pierdut ani în şir oameni valoroşi, aminteşte
Natalia Intotero, vorbind, în acelaşi timp, despre deciziile luate la nivelul
ministerelor şi proiectele care vin în sprijinul românilor. Între acestea -
majorarea considerabilă, de la 1 martie, a salariilor celor care activează în
sistemul medical şi în învăţământ – măsură menită să oprească exodul medicilor
şi asistentelor spre Occident şi să atragă în Educaţie dascăli performanţi. Dar
şi proiectul derulat prin linia de finanţare Diaspora Start-Up, prin care
românii plecaţi în străinătate care se întorc în ţară vor putea să obţină
fonduri europene de până la 38 de mii de euro, în urma unui concurs de planuri
de afaceri care ar urma să aibă loc în vara acestui an. Într-o conferinţă
dedicată Diasporei, ministrul pentru Românii de Pretutindeni a prezentat
elementele unor programe destinate românilor din afara graniţelor în 2018, la 100
de ani de la Marea Unire, când toate provinciile istorice
locuite de români s-au unit în cuprinsul aceluiași stat național, România.
Natalia Intotero a vorbit, între altele, despre realizarea unei
Enciclopedii a românilor de pretutindeni, înfiinţarea la Bucureşti a unei Case
a Românilor de Pretutindeni – în vederea identificării, păstrării şi analizării
diverselor documente şi materiale care provin din zonele extrafrontaliere
locuite de români -, promovarea cărţii româneşti în 100 de biblioteci în Diaspora
şi continuarea programului de înfrăţire a localităţilor din România cu cele din
Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă). La conferinţa
Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii a vorbit şi
academicianul Eugen Simion, potrivit căruia, unirea românilor de pretutindeni
se face şi prin cultură: Diaspora
este un element foarte important. Nu aş vrea să fie numai un element de manevră
politică. este un factor cultural, este o cultură pe care trebuie să o
revendicăm şi să o judecăm cu obiectivitate. Noi unirea am făcut-o prin cultură
şi, într-adevăr, are dreptate Eugen Ionescu, care scria odată: În viaţa
sunt multe lucruri care ne despart. Există un singur lucru care ne poate unii
şi anume cultura. Cultura română. Atenţie, deci, la cultură!
Din
acest an, vor fi organizate cursuri la Universitatea din Bucureşti dedicate
românilor de pretutindeni la nivel masteral, iar studenţilor şi cercetătorilor
merituoşi care-şi pot aduce contribuţii relevante la cunoaşterea domeniului le
vor fi acordate bursele Nicolae Iorga, în număr de 15, a continuat ministrul
de resort enumerarea demersurilor pentru românii din afara graniţelor. Pentru
copiii şi adolescenţii din afara frontierelor va fi organizat un concurs de
eseuri în limba română intitulat 100 de eseuri pentru 100 de ani, iar
câştigătorii vor fi premiaţi pe data de 31 august 2018, Ziua limbii române.
Ziua costumului popular va fi sărbătorită pe 16 mai, cu acest prilej urmând să
fie distribuite costume populare pentru comunităţile din Diaspora care au
ansambluri folclorice româneşti active şi recunoscute. Pe de altă parte, se
intenţionează ca aproximativ 3.000 de elevi şi studenţi români din Diaspora să
meargă în taberele de vacanţă ArcCentenar.
Un alt proiect avut în vedere, în
parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, este cel intitulat
Campionii sportului românesc, destinat românilor din Diaspora şi
comunităţilor româneşti istorice, cu participarea unor mari campioni români ai
sportului. 100 pentru Centenar este un alt proiect, care presupune
identificarea a câte 10 personalităţi în 10 comunităţi româneşti din Diaspora
care să fie premiate, promovate, într-un calendar al personalităţilor. Pentru a
creşte vizibilitatea campaniilor de informare, a fost gândită o broşură, atât
în variantă tipărită, cât şi electronică, cu informaţii utile de la toate
instituţiile cu competenţe în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni.
Materialul informativ vine în sprijinul cetăţenilor români care doresc să plece
în străinătate, a celor care se află în afara graniţelor, precum şi al celor
care vor să se întoarcă acasă, fiind prezentate oportunităţile şi programele de
reinserţie şi reintegrare profesională oferite de Guvernul României.