Radio România Internațional

Tag: Arcul de Triumf

  • Arcul de Triumf va fi deschis permanent pentru vizitare

    Arcul de Triumf va fi deschis permanent pentru vizitare

    Arcul de Triumf din Bucureşti este deschis, începând de azi, pentru vizitare. De marţi până duminică, între orele locale 10:00 şi 18:00, pasionaţii de cultură pot vizita acest monument simbolic pentru victoria Armatei Române în Primul Război Mondial.

    De asemenea, curtea şi interiorul Palatului Cotroceni, sediu al preşedinţiei României, îşi va deschide porţile pentru cetăţeni. Vizitatorii se vor putea plimba prin grădinile impresionante. „La fiecare final de săptămână, de vineri până duminică, toată această suprafață, inclusiv interioarele, vor fi deschise cetățenilor. Va fi un acces liber atât în grădini, în curtea interioară, la biserică. Iar Palatul propriu-zis va fi integrat în circuitul Muzeului Cotroceni. Este un semn de respect față de cetățenii României și un semn de deschidere din partea Administrației Prezidențiale”, a declarat preşedintele interimar, Ilie Bolojan.

    Prezența militarilor Batalionului de Gardă, care vor participa la evenimentele desfășurate la Palatul Cotroceni în fiecare weekend, constituie unul dintre puncteşle de atracţie. „Un punct important este și posibilitatea de a-i vedea pe militarii Batalionului de Gardă. Vor fi prezenți la fiecare final de săptămână, în așa fel încât copiii noștri să se poată inspira din această elită a Armatei Române”, a adăugat președintele interimar.

    Centrul de Cultură “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” a inclus acest obiectiv în circuitul permanent, pentru a putea fi vizitat de turişti, dar şi de bucureştenii pasionaţi de istorie şi cultură.

  • Arcul de Triumf din Bucureşti este deschis publicului în acest weekend

    Arcul de Triumf din Bucureşti este deschis publicului în acest weekend

    Arcul de Triumf din Bucureşti este deschis publicului în acest weekend, în cadrul evenimentului “Străzi deschise, Bucureşti – Promenadă urbană”. Monumentul, construit între anii 1921 şi 1922, marchează victoria României în Primul Război Mondial.

    De asemenea, Muzeul Copiilor din capitală a fost redeschis ieri. Micii vizitatori au parte de noi tururi interactive ghidate, printre care cel care le dezvăluie secretele fizicii şi ale chimiei într-un decor desprins din celebra Şcoală de Magie Hogwarts, din lumea lui Harry Potter.

    Tot în acest weekend are loc a doua ediţie a evenimentului “Noaptea Dansului” în cadrul căruia reprezentanţi ai 50 de şcoli de dans evoluează pe Calea Victoriei. Nu în ultimul rând, în diferite parcuri ale Bucureştiului sunt organizate şi astăzi proiecţii de filme în aer liber.

  • Sărbătorește Ziua Națională cu Radio România

    Sărbătorește Ziua Națională cu Radio România

    De 1 decembrie, toate posturile Societății Române de Radiodifuziune sunt în sărbătoare – programe interactive, interviuri de excepție, reportaje dedicate marii sărbători, muzică românească. Rămâneți cu noi să cunoașteți oameni care fac cinste țării, reprezentanți ai noii generații de profesioniști în economie, muzică, sport, viață și responsabilitate socială, dar nu numai. Campania Născut în România, difuzată întreaga zi pe toate posturile Radio România, aduce în fața dumneavoastră excelența.

    Puteți urmări în programele noastre transmisiuni directe de la ceremoniile de Ziua Naţională din Capitală – Parada de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf, de la Alba Iulia, precum şi din alte locuri din ţară şi de peste hotare, realizate de reporterii și corespondenții Radio România Actualități și de cei ai Studiourilor Regionale.

    La Sala Radio, cu ocazia Zilei de 1 Decembrie, va avea loc concertul Orchestrei Naționale Radio, difuzat în direct pe Radio România Muzical. În program, lucrări semnate de Ion Dumitrescu, Edward Elgar și Camille Saint-Saëns.

    Rămâneți cu Radio România. Suntem pretutindeni împreună cu românii care sărbătoresc Ziua Națională!

    La Mulți Ani, România!

  • România Mare și sacrificiul pentru ea

    România Mare și sacrificiul pentru ea

    Pe 16 octombrie 1922, după marea ceremonie a încoronării regelui Ferdinand I și a reginei Maria ca suverani ai României Mari în Catedrala de la Alba Iulia, era inaugurat și Arcul de Triumf. Pe sub el au trecut atunci cortegiul regal, reprezentanți ai unor state europene, unități militare, care alegorice. În 2022, centenarul încoronării suveranilor României Mari este totodată și centenarul Arcului de Triumf, primul monument de acest fel cu caracter permanent.



    Monument de for public al antichității romane care definește arhitectura Imperiului roman, arcurile de triumf au fost construite și în București ca mărturii ale victoriilor și marilor succese de stat. Precedentele arcuri de triumf din capitala României, cu caracter temporar, au fost ridicate în anii 1848, 1859, 1878, 1906 și 1918 și ele marcau momente glorioase: revoluția pașoptistă, unirea Principatelor Române, independența României, 40 de ani de domnie a regelui Carol I, victoria din primul război mondial. Arcul de Triumf pe sub care Ferdinand I și Maria s-au întors în capitala lor ca suverani ai Regatului României Mari a fost ridicat în 1922 din lemn. Dar decizia prin care urma să se ridice un arc de triumf de piatră se lua tot atunci. Actualul Arc este o construcție înaltă de 27 de metri, a fost concepută de arhitectul român Petre Antonescu și inaugurată în 1936.



    Arcul de Triumf a ținut să marcheze evenimentele de acum 100 de ani printr-o expoziție dedicată celor în memoria cărora a fost ridicat, și anume soldatul român din timpul primului război mondial. Expoziția din interiorul Arcului a fost centrată pe scrisorile primite acasă de rudele soldatului și pe cele primite de soldat de la familie și prieteni. Dramatism și lirism, acestea sunt cuvintele prin care se pot descrie fragmentele din multitudinea de documente. Sunt cele mai diverse trăiri omenești, războiul însuși este un nonsens, chiar dacă toți cei care scriu înțeleg rațiunile sale politice.



    L-am întrebat pe Titus Bazac, inspector de specialitate la Direcția Generală de Arhitectură Peisagistică și Monument de For Public din cadrul Primăriei Bucureștiului, care sunt momentele importante ale expoziției:

    Arcul de Triumf, în interiorul celor două picioare, conține două camere. În ambele camere și pe cele două podesturi sunt câteva reconstituiri. Pe piciorul de urcare este vorba de reconstituirea unui interior țărănesc unde o mamă înlăcrimată tricota ciorapi pentru fiul de pe front și se întreba de ce a trebuit ca el să plece pe front. Se întreba dacă avea vreun sens toată acea întrerupere a ciclului firesc al vieții, și anume plecarea fiului ei de acasă. După aceea, este vorba de un interior de casă, poate fi casă urbană sau casă rurală, cu o masă pe care se află o lampă. Acolo, o mamă înlăcrimată se întreba de ce trebuia să treacă prin toate acele necazuri, cu luptele ei interne cu decizia de a-și lăsa fiul să plece, de ce el plecase, o întreagă dramă.



    Pereții din Arc au fost tapetați cu panouri tulburătoare cu colaje formate din fotografii și facsimile din epistolele din arhive. Iar vizitatorii care urcă scările până în vârf își pot imagina trăirile celor de atunci. Mama este bolnavă de grijă și supărare pentru soarta ta îi scrie unui soldat sora sa. Iubitul meu, eu și copilul te așteptăm cu dor acasă îi scrie unui ofițer soția sa. Băiatul meu, să fii om, să-ți faci datoria și să te întorci întreg acasă îi scrie altui soldat tatăl său. Ajunși în atic, vizitatorii trec pe sub un uriaș sul de hârtie desfășurat pe bolta tavanului, care vine dintr-un picior al Arcului și continuă pe celălalt picior.

    Titus Bazac ne-a spus și care sunt momentele importante ale expoziției din partea pe care se coboară din Arc:


    Pe piciorul de coborâre, de asemenea vedem reconstituirea unei tranșee unde un soldat era pur și simplu distrus de situația în care războiul la care lua parte îl pusese. Era un soldat înnebunit care cioplea în neștire un țăruș într-o tranșee. Mai era un soldat care voia să scrie niște cuvinte celor de acasă și nu se decidea cum să înceapă scrisoarea. Ultima reprezentare, puțin macabră, este un mormânt. Pe monitor vedem un pluton de execuție care simbolizează cruzimea de care s-au lovit toți soldații din primul război mondial. El poate evoca și un episod al vieții lui Rebreanu care a fost transpus în opera sa: drama românului pus să lupte împotriva fraților lui. În ultimă instanță, el a decis să treacă de partea fraților lui, fiind ulterior prins și executat. Este vorba despre cel mai încărcat moment al expoziției care închide această reprezentare.



    Încoronarea suveranilor Ferdinand I și Maria în 1922 ca regi ai României Mari nu ar fi fost posibilă fără sacrificiul întregii societăți românești. Iar Arcul de Triumf, cea mai puternică mărturie materială de atunci, ne aduce aminte de acele sacrificii în fiecare zi.



  • Ceremonia militară în Piața Arcul de Triumf din București

    În Piața Arcul de Triumf din București, a avut loc astăzi o ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan. Au defilat pe sub Arcul de Triumf detașamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operații, începând din anul 2002 și până în luna iunie a acestui an.

    Defilarea a fost deschisă de un detașament format din militari răniți în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare a inclus și un detașament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operații.

    Au fost decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unități și unități ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operații.

    Pe timpul ceremoniei a fost păstrat un moment de reculegere și a fost depusă o coroană de flori în memoria militarilor căzuți la datorie în teatrele de operații externe, iar formații de aeronave au survolat monumentul.

    Ultimul detaşament românesc din teatrul de operaţii Afganistan, format din 140 de militari, s-a întors în ţară la finalul lunii iunie.

    *** În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

    România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom, cât şi la ISAF, în spiritul solidarităţii faţă de partenerul strategic american şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat, arată MApN.

    În ianuarie 2002, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri de legătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de-al Doilea Război Mondial.

    Din 2002 şi până în prezent, peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC.

    La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA).

    Misiunile militarilor români în teatrul de operaţii din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forţelor Întrunite din cadrul MApN.

    În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii şase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

  • Ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii din Afganistan

    Ceremonie militară cu ocazia încheierii misiunii din Afganistan


    Ceremonia militară organizată cu ocazia încheierii misiunii Armatei României în Afganistan va avea loc pe 21 iulie, în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN), citat de Agerpres.



    Cu această ocazie vot defila pe sub Arcul de Triumf detaşamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operaţii, începând din anul 2002 şi până în luna iunie a acestui an.



    Defilarea va fi deschisă de un detaşament format din militari răniţi în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan. Dispozitivul de defilare va include şi un detaşament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operaţii.



    Ăn cadrul ceremoniei, vor fi decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unităţi şi unităţi ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operaţii.


    De asemenea, se va păstra un moment de reculegere şi se va depune o coroană de flori în memoria militarilor căzuţi la datorie în teatrele de operaţii externe, iar formaţii de aeronave vor survola monumentul.



    Militarii care participă la activitate au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu schemă completă, iar evenimentul se desfăşoară cu respectarea strictă a prevederilor legale referitoare la prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precizează MApN.



    Ultimul detaşament românesc din teatrul de operaţii Afganistan, format din 140 de militari, s-a întors în ţară la finalul lunii iunie.



    Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de decorare a doi militari români răniţi în executarea misiunilor în teatrul de operaţii din Afganistan.



    Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a conferit Medalia Naţională Serviciul Credincios Clasa a III-a, cu însemn de război, pentru militari, caporalilor clasa a III-a Marian Marius-Cristian Cănuci şi Alexandru Marius-Bogdan Radu în semn de recunoştinţă şi apreciere a profesionalismului, curajului şi spiritului de sacrificiu dovedite în executarea misiunilor în Teatrul de Operaţii din Afganistan, în timpul cărora au fost răniţi.



  • Jean-Paul Missé Missé din Camerun

    Jean-Paul Missé Missé din Camerun

    Bună ziua, mă numesc Jean-Paul Missé Missé, Missé Missé
    e numele de familie, care în dialectul meu, abo, înseamnă nisip. Vin
    din Camerun, din Yaoundé, capitala politică a ţării mele, dar m-am născut în Douala,
    capitala economică. În Yaoundé am studiat la IFTIC-SUP (Institut Supérieur de Formations aux
    Métiers des télécommunications, de l’innovation technologique, de commerce et
    de gestion), deci sunt inginer de reţele în telecomunicaţii, am venit în
    România să îmi continui studiile, iar aici urmez ştiinţe politice. Am visat
    dintotdeauna să studiez în acest domeniu, mi-am dorit de fapt să le pot îmbina
    pe amândouă, pentru că am deja proiecte politice pentru ţara mea.


    Jean-Paul Missé Missé sosea în România în
    toamna lui 2019, e student în primul an la Facultatea de Ştiinţe Politice a
    Universităţii din Bucureşti. A obţinut o viză pentru ţara noastră prin Ambasada României în Republica Federală Nigeria.


    M-a atras dintotdeauna România. Ştiţi, desigur,
    Arcul de Triumf (n.r. din Bucureşti), eu îl ştiu foarte bine de dinainte de a
    veni aici, de pe internet, tot de acolo ştiam şi de castelul lui Dracula (n.r. de
    la Bran), pe care mi-ar plăcea să îl vizitez într-o zi. Deci m-am interesat de
    România cu mult timp înainte de a sosi aici. Şi mi-am spus că trebuie să ajung
    odată şi odată aici să văd cum e în realitate. Oamenii, nimeni nu e perfect, iar
    oamenii sunt drăguţi, dar pe lângă oameni drăguţi întâlneşti şi contrariul.

    Am
    ales România şi pentru că, pe lângă faptul că e o ţară pe care o admiram de
    dinainte de a sosi aici, e o ţară unde pot obţine o diplomă recunoscută la
    nivel internaţional, ceea ce a fost foarte important pentru cariera pe care
    mi-o doream. În plus, m-au ajutat nişte prieteni de-ai fratelui meu mai mare.
    Eu am un frate mai mare care a studiat şi el aici ştiinţe politice, după care
    s-a întors în Camerun, lucrează acolo în politică şi el m-a îndemnat să merg în
    România, unde e foarte bine.


    În 2022 Jean-Paul Missé Missé
    din Camerun îşi va încheia studiile în România, apoi se va întoarce în ţara sa,
    unde vrea să îşi deschidă o afacere în telecomunicaţii şi să urmeze o carieră
    în politică. În timpul liber urmăreşte filme pe internet, ţine legătura cu
    prietenii şi familia de acasă, joacă tenis de masă sau fotbal. Se simte bine în
    capitala României, în drumul său zilnic spre facultate remarca entuziasmul cu
    care se îndreaptă bucureştenii spre locurile lor de muncă. Iată la final şi
    câteva impresii despre ţara noastră.






    România m-a primit bine. M-a impresionat că din
    prima seară când am sosit studenţii de la căminul unde locuiesc m-au primit
    foarte bine, mi-au urat bun venit, eram singurul student de culoare printre
    atâţia albi, am stat împreună până târziu atunci, iar din acea zi am rămas
    foarte buni prieteni. M-am integrat foarte bine deci, dar e întotdeauna un mic
    dar.

    Chiar şi la şcoală e totul bine, profesorii, colegii se poartă foarte
    frumos, ne înţelegem foarte bine. Dar uneori, i se poate întâmpla oricui, mergi
    pe stradă şi pentru că eşti de culoare auzi în româneşte: Negru!. Negru e
    cred echivalentul în română pentru noir din franceză. Asta e, nu-i nimic,
    sunt negru, e o diferenţă de culoare, deci nu iau prea mult în seamă remarca.
    Sau: se întâmplă să fiţi în tramvai, mai mulţi tineri vă văd şi izbucnesc în
    râs, nu ştiu exact de ce râd. În fine, trec în general prin situaţii de acest fel
    şi-mi spun că e normal, mă aşteptam de fapt la astfel de reacţii. În general însă
    e bine.

    Am întâlnit şi tot felul de oameni în vârstă, spre exemplu unul pe care
    l-am întâlnit recent într-un supermarket m-a întrebat în franceză: Ça va, mon
    fils?/Cum merge, fiule? Şi i-am răspuns: Ça va très bien./E foarte bine.
    Apoi dumnealui m-a întrebat dacă vorbesc franceza, i-am răspuns că da şi el a
    început să-mi cânte Comment ça va, comme ci, comme ci,
    comme ça (n.r. versuri dintr-un cântec din anii `80 al formaţiei olandeze The
    Shorts). Am izbucnit în râs, la fel şi cei din jurul nostru din supermarket,
    mi-a plăcut, deci cam asta ar fi.

  • Linia turistică Bucharest City Tour

    Linia turistică Bucharest City Tour

    La început de vară, când numărul
    turiştilor străini din Bucureşti este în creştere, Regia Autonomă de
    Transport a repus în funcţiune serviciul liniei turistice
    Bucharest City Tour (tip Hop-On-Hop-Off) cu patru autobuze supraetajate.


    Autobuzele vor circulă zilnic, la intervale de 20-25 de minute, pe traseul
    cuprins între Piața Presei (partea de nord a capitalei) şi Piața Unirii (zona centrală
    a Bucureştiului). Având o capacitate de 77 de locuri fiecare, dintre care 50 pe
    platformă, autobuzele circulă între orele 10:00 – 21:00. Călătoria durează
    aproximativ o oră şi jumătate, cu opriri la fiecare punct turistic. Cardul de
    călătorie poate fi procurat direct din autobuz, la preţul de 25 lei (circa 5,3
    euro). Pentru copiii cu vârste cuprinse între 7 – 14 ani, preţul acestuia este
    10 lei (2,1 euro) (pentru cei cu vârsta de până la 7 ani, transportul este
    gratuit).Turiștii pot călători cu autobuzul Bucharest City Tour prezentând la
    urcare voucherul primit de la partenerii RATB: hoteluri și agenții de turism. Cardul
    este valabil 24 de ore de la prima validare, oferind flexibilitate în alegerea
    programului, pasagerii având posibilitatea să întrerupă plimbarea cu autobuzul
    supraetajat pentru vizitarea obiectivelor de interes întâlnite pe traseu şi să
    o continue, ulterior, cu altul, din oricare staţie de pe traseu. Turiștii
    beneficiază și de un ghid audio în limbile română, engleză, franceză și
    italiană, accesibil cu ajutorul echipamentelor existente în autobuz, precum și
    prin instalarea unei aplicații pe smartphone-ul personal în urma scanării unui
    cod QR afișat în autobuz.


    Iată şi câteva obiective turistice aflate de-a
    lungul acestui traseu: Casa Presei, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de
    Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul Ţăranului Român, Palatul
    Victoria, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Biserica Creţulescu, Palatul
    Telefoanelor, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului,
    Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche, Universitatea, Muzeul
    Municipiului Bucureşti, Teatrul Naţional, Muzeul Literaturii şi Academia de
    Studii Economice.



    Inaugurate în iulie 2011, autobuzele turistice
    circulă pe un traseu de 15,4 kilometri şi opresc în 14 staţii. Numărul
    călătorilor care au utilizat linia turistică a crescut de la an la an. În
    primul an de funcţionare, 2011, Bucharest City Tour a atras 27.000 turişti, iar până la
    finele sezonului 2016, numărul s-a dublat. Aceste autobuze turistice vor
    circula până la 15 octombrie.

  • Bucureşti

    Bucureşti

    Astăzi vă invităm să vă opriţi
    la Bucureşti. Destinaţie turistică culturală, medicală, de shopping sau
    clubbing, de city break, Bucureştiul atrage de la an la an din ce în ce mai
    mulţi turişti.


    Dan Anghelescu, consultant în
    turism şi secretar general al Clubului Presei de Turism FIJET România,
    organizaţie profesională a jurnaliştilor de profil, ne spune dacă Bucureştiul
    este sau nu o destinaţie turistică: Este o destinaţie turistică
    indiscutabil. De câţiva ani Bucureştiul s-a dezvoltat foarte mult, avem ce să
    le oferim turiştilor, chiar celor pretenţioşi, dar şi celor care vin pe cont
    propriu cu rucsacul în spate. Avem o structură foarte bună de unităţi de
    cazare, avem multe restaurante, avem preţuri foarte bune comparativ cu
    celelalte ţări din Europa şi cu celelalte capitale din lume. Avem Delta
    Bucureştiului, care în aceste zile arată superb şi Parcul Herăstrău care este o
    oază de verdeaţă.


    Şi pentru că turiştii se opresc
    adesea în Bucureşti pentru un sejur de câteva zile, adesea în tranzit către
    alte destinaţii din ţară, recomandăm un tur cu autobuzele supraetajate
    Bucharest City Tour, puse în circulaţie de Regia Autonomă de Transport
    Bucureşti în fiecare an în perioada mai-octombrie. Autobuzele turistice circulă
    între orele 10.00 şi 22.00. Pe parcursul acestui tur puteţi întâlni majoritatea
    obiectivelor de interes ale capitalei şi cele culturale şi cele istorice, traseul
    fiind de 15,4 km, cu 14 staţii. Circuitul pleacă de la Piaţa Presei, apoi
    ajungem la Muzeul Satului, vedem Arcul de Triumf, intrăm în Piaţa Victoriei,
    apoi pe Calea Victoriei parcurgem oraşul până la Palatul Parlamentului, de unde
    autobuzul întoarce şi ajunge la Piaţa Unirii, apoi la Universitate, apoi la
    Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles De Gaulle şi se întoarce până la
    Piaţa Presei. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul
    Ţăranului Român, Muzeul de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală
    Grigore Antipa, Muzeul George Enescu, fostul Palat Cantacuzino, Ateneul Român,
    Palatul Telefoanelor, palatul CEC şi, desigur, Palatul Parlamentului sunt unele
    dintre cele mai importante repere întâlnite pe parcursul turului cu autobuzele
    supraetajate. Iar un bilet cumpărat vă asigură posibilitatea să vă opriţi
    oriunde, să vizitaţi obiectivul care v-a reţinut atenţia, pentru a vă urca mai
    apoi într-un alt autobuz şi a vă continua periplul.


    Iar
    pentru aceia dintre dvs. care doresc să se răcorească puţin, în vecinătatea
    Bucureştiului s-au dezvoltat zone de agrement cu ofertă diversificată. Un
    exemplu un parc acvatic deschis la ieşirea către autostrada Bucureşti-Piteşti,
    despre care am aflat de la Bianca Dorondoc, PR şi Marketing Coordinator: Îi aşteptăm pe toţi cu multe
    servicii şi facilităţi. Se pot da pe cele 22 de tobogane, avem piscina cu
    valuri, piscina olimpică inaugurată anul trecut, piscine şi zone special
    amenajate pentru copii, 9 restaurante. Se pot face lecţii de surf, în fiecare
    seară de luni până joi, lecţii de înot, de asemenea. Programul este de luni
    până duminică de la 10.00 la 20.00, iar preţurile biletelor încep de la 25 de
    lei pentru copii, 40 lei, pentru adulţi.



    Către seară, dincolo de restaurante cu meniuri extrem
    de diversificate, cluburi şi cazinouri,
    capitala României are şi o intensă viaţă culturală şi artistică. Sunt
    organizate foarte multe concerte, iar pentru melomanii din întreaga lume,
    reperul toamnei este Festivalul internaţional George Enescu.

  • Monumente bucureştene din trecut

    Monumente bucureştene din trecut

    Bucureştiul, ca orice oraş în
    transformare, şi-a schimbat fizionomia constant începând cu prima jumătate a
    secolului al 19-lea. Oraş eminamente oriental până în jurul anului 1800, fără
    monumente de for public, Bucureştiul era caracterizat de călătorii străini, aşa
    cum se poate vedea şi în picturile vremii, drept unul precar din punctul de
    vedere al locuirii şi calităţii vieţii. Monumentele Bucureştiului nu au fost
    cele pe care le putem vedea azi. Începând cu secolul al 19-lea, fiecare
    generaţie şi-a imortalizat momentele istorice importante şi personalităţile în
    monumente de for public. Multe monumente pe care muzeograful Cezar Petre
    Buiumaci de la Muzeul Municipiului Bucureşti le-a descris nu mai există, însă
    ele au o memorie care arată cum a evoluat transformarea Bucureştiului dintr-un
    târg oriental într-un oraş cu ambiţii de capitală europeană: În Piaţa Vorniciei, pe locul
    actual al Muzeului Colecţiilor de Artă de pe Calea Victoriei, în 23 iunie 1848
    a fost amplasată statuia României eliberate, o statuie realizată de Constantin
    Daniel Rosenthal, descrisă în ziarul Pruncul român în felul următor: monumentul
    reprezenta o Famă [engl.
    Pheme, fr. Fama] togată şi încoronată cu lauri peste
    pletele bogate, răsfirate pe umeri, care încă poartă la încheieturi resturile
    lanţurilor care o încătuşaseră până atunci. Într-o mână ţine o cârjă crucigeră,
    iar în cealaltă balanţa, simboluri ale credinţei şi dreptăţii. Cu un picior
    calcă duşmanii reprezentaţi de un şarpe. Această primă statuie bucureşteană nu
    rezistă decât 5 zile deoarece caimacamul Emanoil Băleanu, de frica unei
    intervenţii ruso-turce, declară reinstaurate Regulamentele organice şi o
    distruge. În Pruncul român, C.A. Rosetti descrie acea acţiune: statuia
    reprezentând România deliverată, cu simbolul dreptăţii şi al creştinismului,
    cumpăna şi crucea, ce se afla în curtea vorniciei, fu dărâmată din porunca
    domnului Emanoil Băleanu care la acest act de vandalism se sluji de cuvinte
    atât de proaste şi ticăloase încât condeiul nostru refuză a întina hârtia.
    Asemenea fu dărâmată şi cadra, adică soclul, ce se afla acolo fără a respecta
    proprietatea. Astfel că monumentul a avut o existenţă efemeră, monument menit
    să dureze o veşnicie.


    Calea
    Victoriei de azi sau Podul Mogoşoaiei, cum era denumită în epocă, a fost multă
    vreme principalul loc în care monumentele publice bucureştene şi-au găsit
    locul. Cezar Petre Buiumaci: În
    faţa nou-construitului Ateneu găsim Coloana cu vultur a lui Storck, care este
    mutată în 1890 de primarul Pache Protopopescu într-o piaţetă a noului bulevard,
    unde însă nu va sta prea mult deoarece în 1903 este dezvelită statuia lui
    Rosetti. În faţa Ateneului, de unde plecase Coloana cu vultur, au fost
    amplasaţi, o scurtă perioadă, Alergătorii lui de Boucher, care însă lasă
    locul statuii lui Eminescu, ei fiind mutaţi pe Calea Victoriei, la intersecţia
    cu Biserica Amzei. Coloana cu vultur ajunge în Piaţa Regina Maria unde va sta
    până la cutremurul din 1977 când se va ruina şi va fi pierdută. Grădina
    Ateneului avea monumente pe stânga şi pe dreapta care vor fi mutate, la un
    moment dat, în Cişmigiu, şi cu acea ocazie statuia lui Ienăchiţă Văcărescu este
    pierdută.


    Muzeograful Cezar Petre Buiumaci a descris
    cum s-a modificat unul dintre locurile emblematice ale Căii Victoriei de azi,
    Piaţa Tricolorului: Pe
    Calea Victoriei, în locul mănăstirii Sărindar, cu ocazia vizitei împăratului
    Franz Josef în 1896, se amenajează aşa-numita Fântână a Păcii, cunoscută şi sub
    numele de Fântâna Sărindar, o fântână foarte frumoasă, dar care, din cauza
    materialului din care a fost făcută, s-a ruinat foarte repede şi a dispărut. Nu
    după mult timp, a fost construit Cercul Militar iar în faţa acestuia avem
    propunerea lui Onofrei pentru monumentul lui Nicolae Filipescu. Apoi,
    Municipalitatea decide să amintească de Fântâna Sărindar şi amenajează o altă
    fântână care poate fi văzută şi astăzi în aşa-numita Piaţă a Tricolorului.


    Arcul de Triumf, monument
    reprezentativ al Bucureştiului, are şi el o istorie a transformării. Cezar
    Petre Buiumaci: Pentru
    serbările încoronării lui Ferdinand şi Mariei a fost propusă o Poartă Triumfală
    şi arhitectul Petre Antonescu este ales să ridice un arc de triumf într-o
    perioadă relativ scurtă, mai puţin de un an. Este turnat un cadru din beton,
    însă elementele ornamentale sunt din materiale foarte puţin rezistente,
    ornamentaţia este construită din ipsos în acea tehnică patinată ca să respingă
    ploaia. Antonescu apelează la mari sculptori pentru decorarea acelui arc.
    Soldaţii aveau 5 metri şi jumătate înălţime, erau 8, câte 4 la fiecare picior
    al arcului. Era vorba despre ostaşul român al lui Storck, ostaşul dac al lui
    Spathe, ostaşul lui Mircea cel Bătrân de Medrea, ostaşul lui Ştefan cel Mare
    de Paciurea, ostaşul lui Mihai Viteazul de Alexandru Severin, pandurul lui
    Tudor Vladimirescu de Jalea, dorobanţul independenţei de Ion Iordănescu,
    ostaşul unirii de Dumitru Măţăoanu. În arcadă, Alexandru Călinescu a realizat
    efigiile lui Ferdinand şi Maria, singurele elemente ale noului arc de triumf de
    azi care se păstrează de la vechiul arc de triumf, care se ruinează deoarece
    administrarea lui este pasată de la o instituţie la alta: de la Ministerul
    Culturii la Primăria Capitalei, de la Comisia Monumentelor Istorice la
    Ministerul Lucrărilor Publice, de la Ministerul Agriculturii la Ministerul
    Apărării. Deşi fuseseră alocate bugete pentru refacerea lui, se ruinează şi
    graţie regelui Carol al II-lea avem un nou arc de triumf, proiectat tot de Petre
    Antonescu, inaugurat în 1936.

    Dar
    lista monumentelor pe care Bucureştiul nu le mai are azi este mult mai mare. În
    acelaşi timp însă nu înseamnă că ele sunt cu totul pierdute dacă există în
    memorie.

  • Cu autobuzul supraetajat prin Bucureşti

    Cu autobuzul supraetajat prin Bucureşti

    De-a lungul timpului, v-am prezentat Bucureştiul
    ca destinaţie turistică culturală, medicală, de shopping sau clubbing, de city
    break. Astăzi vă invităm să cunoaşteţi Bucureştiul printr-un tur al oraşului cu
    autobuze supraetajate Bucharest City Tour, puse în circulaţie de Regia Autonomă
    de Transport Bucureşti în fiecare an în perioada mai-octombrie. Autobuzele
    turistice circulă între orele 10.00 şi 22.00 şi Brânduşa Răiceanu, purtător de
    cuvânt al Regiei Autonome de transport Bucureşti, ne-a spus de ce merită să
    alegem o plimbare cu autobuzele supraetajate: Turul cu autobuzele supraetajate este minunat. Oferă o altă
    perspectivă călătorului. Pe parcursul acestui tur puteţi întâlni majoritatea
    obiectivelor de interes ale capitalei şi cele culturale şi cele istorice.
    Pentru că el, aşa cum a fost gândit, are un traseu de 15,4 km, iar pe parcursul
    lui sunt 14 staţii. Circuitul pleacă de la Piaţa Presei, apoi ajungem la Muzeul
    Satului, vedem Arcul de Triumf, intrăm în Piaţa Victoriei, apoi pe Calea
    Victoriei parcurgem oraşul până la Palatul Parlamentului. De la Palatul
    Parlamentului autobuzul întoarce şi ajungem la Piaţa Unirii, apoi la
    Universitate, apoi la Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles De Gaulle şi
    ne întoarcem pe Kiseleff, până la Piaţa Presei. Zona centrală a oraşului este
    pusă în valoare.


    Linia turistică este deservită de autobuze
    speciale, cu o capacitate de 77 locuri, care parcurg oraşul în aproximativ 50
    de minute. Tarifele de transport pentru această linie, sunt stabilite pe
    categorii de vârstă: 25 lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii cu vârsta de până la 7 ani,
    însoţiţi de adulţi, vor beneficia de transport gratuit. Cardul de călătorie se
    poate procura din autobuzele turistice.


    Deşi o astfel de plimbare prin Bucureşti vă poate
    da o idee despre atmosfera oraşului care interbelic a purtat numele de Micul
    Paris, sugestia noastră ar fi să vă rezervaţi câteva ore şi să vă opriţi la
    câteva dintre obiectivele turistice întâlnite în cale.


    Înainte de a urca în autobuz, în zona Pieţei
    Presei, puteţi face o plimbare prin parcul Herăstrău. Cu o suprafaţă de circa
    110 ha, parcul se desfăşoară în jurul lacului Herăstrău, pe o lungime de
    aproape 6 km. Tot în zona de nord a Bucureştiului puteţi vizita Muzeul Naţional
    al Satului Dimitrie Gusti, care vă invită la expoziţia în aer liber
    de arhitectură populară şi colecţii. Şi cum autobuzul îşi continuă drumul pe
    bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, vă puteţi opri pentru
    a vizita cele două clădiri impunătoare care îşi aşteaptă oaspeţii: pe partea
    dreaptă Muzeul Ţăranului Român, în care istoria are un caracter familiar
    amintind de casa bunicii de la ţară, pe stânga Muzeul de Geologie, ce ascunde
    comorile mineralogice şi paleontologice ale României. În Piaţa Victoriei,
    Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, varianta modernizată, vă
    invită să gustaţi experienţa unui muzeu
    provocator. Alte obiective sunt Muzeul George Enescu, fostul Palat Cantacuzino,
    Ateneul Român, Palatul Telefoanelor, palatul CEC şi, desigur, Palatul
    Parlamentului, clădire impresionantă prin dimensiuni şi arhitectură. Şi nu
    uitaţi că ultima cursă pleacă de la Piaţa Presei Libere spre Piaţa Unirii la
    orele 21:00 iar de la Piaţa Unirii spre Piaţa Presei Libere la orele 21:25, aşa
    că puteţi alege autobuzele supraetajate şi pentru o incursiune nocturnă într-un
    oraş care nu doarme.