Radio România Internațional

Tag: ardei capia

  • Aperitive din legume

    Aperitive din legume

    În anii 80 ai secolului
    trecut, când regimul comunist din România raţionalizase alimentele de bază de
    pe piaţa internă pentru a le exporta, în fiecare gospodărie din România erau
    gătite mâncăruri preparate adesea din puţinele produse alimentare la care aveau
    acces cetăţenii. Mâncărurile aveau mai puţină carne, iar toamna era perioada în
    care, profitând de abundenţa de legume, aproape toată lumea conserva legume,
    conform unor reţete în care era folosit cât mai puţin ulei alimentar, raţionalizat
    în acea perioadă.


    Într-un caiet de reţete de
    la sfârşitul anilor 80, am găsit ingredientele şi modul de preparare a unei
    tocane de legume. Aşadar, avem nevoie de 3 kg de ardei capia, de o sticlă de
    suc de roşii, de două cepe, de doi morcovi, 6 linguri de orez, 300 de mililitri
    de ulei, piper boabe şi sare. Ardeii trebuie copţi şi curăţaţi, după care lupa
    se lasă la scurs. Ceapa, tăiată solzişori, este călită uşor în ulei, împreună
    cu morcovii, care au fost daţi prin răzătoarea mare. În vasul în care am călit
    ceapa se adaugă pulpa de ardei şi sucul de roşii şi se lasă la fiert, la foc
    mic. Se adaugă orezul, câteva boabe de piper negru şi sare, după care se lasă
    la foc mic până când uleiul începe să iasă la suprafaţă. După ce se răceşte,
    această tocană este trecută în borcane cu capac filetat, care sunt puse apoi în
    cuptor la sterilizat, la foc mic, timp de 45 de minute. Borcanele trebuie
    păstrate într-un loc răcoros, tocana putând fi consumată rece, ca aperitiv.


    Tot din acel caiet de reţete
    am reţinut modul de preparare al unui alt aperitiv obţinut tot din ardei capia,
    care poate fi consumat, în timpul iernii, ca salată. Avem nevoie de 5 kg de
    ardei capia, de 200 de mililitri de ulei, de 50 de mililitri de oţet, de două
    linguri de miere şi două de boabe de muştar, de foi de dafin, piper boabe şi
    sare. Ardeii trebuie copţi şi curăţaţi, iar pulpa rezultată este ticată cu
    cuţitul. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se pune pulpa de ardei, oţetul,
    mierea de de albine, două foi de dafin, boabele de muştar, 10 boabe de piper
    negru şi puţina sare. Se lasă la foc mic timp de 15 minute, până când începe să
    fiarbă. După ce se răceşte puţin, compoziţia trebuie turnată în borcane cu capac
    filetat, care sunt puse apoi în cuptor la sterilizat, la foc mic, timp de 45 de
    minute. Aceşti ardei tocaţi pot fi serviţi ca aperitiv, dar, aşa cum am
    menţionat anterior, şi ca o salată.


  • Aperitive din legume

    Aperitive din legume

    În anii 80 ai secolului
    trecut, când regimul comunist din România raţionalizase alimentele de bază de
    pe piaţa internă pentru a le exporta, în fiecare gospodărie din România erau
    gătite mâncăruri preparate adesea din puţinele produse alimentare la care aveau
    acces cetăţenii. Mâncărurile aveau mai puţină carne, iar toamna era perioada în
    care, profitând de abundenţa de legume, aproape toată lumea conserva legume,
    conform unor reţete în care era folosit cât mai puţin ulei alimentar, raţionalizat
    în acea perioadă.


    Într-un caiet de reţete de
    la sfârşitul anilor 80, am găsit ingredientele şi modul de preparare a unei
    tocane de legume. Aşadar, avem nevoie de 3 kg de ardei capia, de o sticlă de
    suc de roşii, de două cepe, de doi morcovi, 6 linguri de orez, 300 de mililitri
    de ulei, piper boabe şi sare. Ardeii trebuie copţi şi curăţaţi, după care lupa
    se lasă la scurs. Ceapa, tăiată solzişori, este călită uşor în ulei, împreună
    cu morcovii, care au fost daţi prin răzătoarea mare. În vasul în care am călit
    ceapa se adaugă pulpa de ardei şi sucul de roşii şi se lasă la fiert, la foc
    mic. Se adaugă orezul, câteva boabe de piper negru şi sare, după care se lasă
    la foc mic până când uleiul începe să iasă la suprafaţă. După ce se răceşte,
    această tocană este trecută în borcane cu capac filetat, care sunt puse apoi în
    cuptor la sterilizat, la foc mic, timp de 45 de minute. Borcanele trebuie
    păstrate într-un loc răcoros, tocana putând fi consumată rece, ca aperitiv.


    Tot din acel caiet de reţete
    am reţinut modul de preparare al unui alt aperitiv obţinut tot din ardei capia,
    care poate fi consumat, în timpul iernii, ca salată. Avem nevoie de 5 kg de
    ardei capia, de 200 de mililitri de ulei, de 50 de mililitri de oţet, de două
    linguri de miere şi două de boabe de muştar, de foi de dafin, piper boabe şi
    sare. Ardeii trebuie copţi şi curăţaţi, iar pulpa rezultată este ticată cu
    cuţitul. Se încinge uleiul într-o cratiţă, se pune pulpa de ardei, oţetul,
    mierea de de albine, două foi de dafin, boabele de muştar, 10 boabe de piper
    negru şi puţina sare. Se lasă la foc mic timp de 15 minute, până când începe să
    fiarbă. După ce se răceşte puţin, compoziţia trebuie turnată în borcane cu capac
    filetat, care sunt puse apoi în cuptor la sterilizat, la foc mic, timp de 45 de
    minute. Aceşti ardei tocaţi pot fi serviţi ca aperitiv, dar, aşa cum am
    menţionat anterior, şi ca o salată.


  • Preparate la ceaun

    Preparate la ceaun

    Vara este anotimpul celor mai multe serbări câmpeneşti, ocazii de a asculta muzică tradiţională, dar și de a petrece alături de familie şi de prieteni.


    Tocanele de carne cu multe, multe legume şi puiul la ceaun sunt mâncăruri tradiţionale pentru serbările câmpeneşti. Puiul la ceaun este pe cât de uşor de preparat, pe atât de gustos. Avem nevoie de unul sau de doi pui pe care îi tăiem în bucăţi mai mici, pe care le sărăm şi le condimentăm cu puţin piper. În Transilvania, datorită influenţei bucătăriei maghiare, carnea de pui este condimentată şi cu boia. Bucăţile de carne sunt apoi pregătite într-un ceaun de fontă, suspendat pe pirostrii, deasupra jarului. În ceaun se toarnă ulei sau se topeşte untură, cât să acopere bucăţile de carne care se rumenesc în scurt timp, fiind tocmai bune pentru a fi consumate. Aceasta este cea mai simplă reţetă de pui la ceaun, care se poate servi imediat cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.



    Un preparat tradiţional pentru serbările câmpeneşti din zona Gorjului este tocan de oaie. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu capia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi ardei raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Preparate la ceaun

    Preparate la ceaun

    Vara este anotimpul celor mai multe serbări câmpeneşti, ocazii de a asculta muzică tradiţională, dar și de a petrece alături de familie şi de prieteni.


    Tocanele de carne cu multe, multe legume şi puiul la ceaun sunt mâncăruri tradiţionale pentru serbările câmpeneşti. Puiul la ceaun este pe cât de uşor de preparat, pe atât de gustos. Avem nevoie de unul sau de doi pui pe care îi tăiem în bucăţi mai mici, pe care le sărăm şi le condimentăm cu puţin piper. În Transilvania, datorită influenţei bucătăriei maghiare, carnea de pui este condimentată şi cu boia. Bucăţile de carne sunt apoi pregătite într-un ceaun de fontă, suspendat pe pirostrii, deasupra jarului. În ceaun se toarnă ulei sau se topeşte untură, cât să acopere bucăţile de carne care se rumenesc în scurt timp, fiind tocmai bune pentru a fi consumate. Aceasta este cea mai simplă reţetă de pui la ceaun, care se poate servi imediat cu mujdei de usturoi şi cu mămăligă.



    Un preparat tradiţional pentru serbările câmpeneşti din zona Gorjului este tocan de oaie. Se pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă. Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei roşii, asemănători cu capia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea tocanului. Li se mai spune şi ardei raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar. La început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească, urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte condimente, iar carnea se va prăji uşor, în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec sau demisec.


  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv rece. Se prepară din diferite legume precum vinete,
    gogoşari, ardei capia, ardei gras, fasole verde sau boabe şi ceapă. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Este un preparat pe care îl întâlnim în
    spaţiul balcanic, cuvântul zacuscă fiind de origine slavă şi având sensul de
    gustare.


    În această editie vă
    prezentăm două variante de zacuscă. Prima variantă este cea din gogoşari, ardei
    capia, roşii şi ceapă, fără a folosi vinete. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari şi
    de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg de
    ceapă, de jumătate de litru ulei, de piper negru boabe, de câteva foi de dafin
    şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită sau pe
    tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi pieliţele, iar
    în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la scurs. Tăiată mărunt, ceapa
    este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de roşii. Adăugăm
    pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt, boabele de piper,
    cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei şi omogenizăm.
    Conform unor retete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit, precum şi
    măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse
    într-un vas cu apă care va fi pus la fiert pentru un sfert de oră sau în tavă,
    în cuptorul pe care îl încălzim uşor până când zacusca se încinge şi începe să
    se ridice în borcane. Borcanele cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după
    care sunt depozitate într-un spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă
    întinsă pe felii de pâine, dar poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu
    sos.


    A doua reţetă este
    asemănătoare, cu diferenţa că adăugăm şi un kg de ciuperci pe care le tocăm
    mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite ghebe
    sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este asemănător.

  • Zacuscă

    Zacuscă

    Amestec de legume coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate, zacusca
    este un excelent aperitiv rece. Se prepară din diferite legume precum vinete,
    gogoşari, ardei capia, ardei gras, fasole verde sau boabe şi ceapă. Există mai
    multe variante de zacuscă, din a căror reţete pot lipsi vinetele sau în care
    figurează ciupercile sau chiar peştele. Este un preparat pe care îl întâlnim în
    spaţiul balcanic, cuvântul zacuscă fiind de origine slavă şi având sensul de
    gustare.


    În această editie vă
    prezentăm două variante de zacuscă. Prima variantă este cea din gogoşari, ardei
    capia, roşii şi ceapă, fără a folosi vinete. Avem nevoie de 5 kg de gogoşari şi
    de ardei capia, de 2 kg de roşii sau de o sticlă cu suc de roşii, de un kg de
    ceapă, de jumătate de litru ulei, de piper negru boabe, de câteva foi de dafin
    şi de sare. Gogoşarii şi ardeii capia trebuie puşi la copt pe plită sau pe
    tavă, în cuptor. După coacere, le sunt îndepărtate cotoarele şi pieliţele, iar
    în continuare pulpa rezultată trebuie lasată la scurs. Tăiată mărunt, ceapa
    este călită uşor în ulei într-un vas în care turnăm sucul de roşii. Adăugăm
    pulpa de gogoşari şi de ardei capia, pasată sau tocată mărunt, boabele de piper,
    cele câteva foi de dafin, puţină sare, turnăm restul de ulei şi omogenizăm.
    Conform unor retete, se poate pune şi cimbru uscat şi mărunţit, precum şi
    măghiran. Vasul se lasă la foc mic pe aragaz sau, dacă zacusca este suficient
    de scăzută, se poate pune în cuptor, de asemenea la foc mic. Se consideră că
    zacusca a fiert suficient atunci când uleiul începe să iasă la suprafaţă. În
    continuare, zacusca este turnată in borcane cu capac, pe care le lăsăm să se
    răcească lent. Pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse
    într-un vas cu apă care va fi pus la fiert pentru un sfert de oră sau în tavă,
    în cuptorul pe care îl încălzim uşor până când zacusca se încinge şi începe să
    se ridice în borcane. Borcanele cu zacuscă sunt lăsate la răcit în cuptor, după
    care sunt depozitate într-un spatiu răcoros şi fără lumină. Zacusca se consumă
    întinsă pe felii de pâine, dar poate fi folosită şi la gătit, la mâncărurile cu
    sos.


    A doua reţetă este
    asemănătoare, cu diferenţa că adăugăm şi un kg de ciuperci pe care le tocăm
    mărunt şi pe care le punem în vas după ce am călit ceapa. Pot fi folosite ghebe
    sau ciuperci champignon. În continuare, modul de preparare este asemănător.

  • Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor în propria
    gospodărie reprezintă, de
    multe ori, perpetuarea unei tradiţii de familie,
    însă, pe de altă parte, înseamnă şi o importantă resursă pentru
    bucătărie. Legumele
    pot fi conservate fiecare în parte sau în combinaţie, obţinându-se
    diferite amestecuri de legume mărunţite sau transformate în pastă. Aceste conserve sunt folosite apoi la ciorbe şi
    la multe mâncăruri gătite sau chiar ca aperitiv. Înainte de conservare, trebuie
    făcută o atentă selecţie a legumelor, păstrându-le pe cele coapte şi fără părţi
    lovite şi eventual alterate. Este recomandată utilizarea sării geme, nu cea
    recristalizată, deoarece aceasta conţine iod care poate înmuia murăturile.


    În
    continuare, două retete de toamnă, la care folosim gogoşari şi ardei capia.
    Pasta picantă de gogoşari şi capia este folosită pentru ciorbe, la sosuri
    pentru carne, iar prepararea acesteia este simplă şi rapidă. Se iau cantităţi
    egale de ardei capia şi gogoşari, iar la fiecare kg se pune câte o linguriţă de
    sare grunjoasă. Sunt îndepărtate cotoarele şi seminţele gogoşarilor şi
    ardeilor, după care aceştia sunt daţi prin maşina de tocat. Într-o oală cu fund
    dublu se toarnă puţin ulei, după care adăugăm ardeii şi gogoşarii, puţin piper
    măcinat, boia iute şi sare în proporţia menţionată şi se lasă la fiert timp de
    o oră, amestecând din când în când pentru a nu se prinde fundul cratiţei. După
    aceea, pasta fierbinte este turnată în borcane cu capac, fiind lăsate la
    răcit.


    Ardeii
    capia şi gogoşarii reprezintă o parte a ingredientelor folosite pentru a
    prapara zacusca, un amestec de legume
    coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate. Zacuscă este un cuvânt de origine
    slavă, care s-ar traduce prin gustare, însă în limba română are acest sens de
    amestec de vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, roşii şi ceapă. Metoda de
    preparare este simplă, însă necesită destul
    de mult timp. Avem nevoie de circa 8 kg de vinete şi de 4 kg de gogoşari, ardei
    capia şi ardei gras, de un litru de suc de roşii sau de vreo 2 kg de roşii, de
    un kg de ceapă, de ulei, sare, piper şi foi de dafin. Vinetele trebuie puse pe
    plită, la fel ca şi ardeii. După coacere, tuturor legumelor le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare toate legumele coapte trebuie lăsate
    la scurs. Tăiată în felii subţiri, ceapa este călită uşor în ulei, iar apoi
    sunt adăugate toate legumele, pasate sau tocate mărunt. Peste acest amestec se
    toarnă sucul de roşii şi ulei, se
    presară câteva foi de dafin, boabe de piper şi sare. Vasul cu acest amestec de
    legume se lasă fie la foc mic, fie în cuptor, de asemenea la foc mic. După ce a
    scăzut suficient, turnăm zacusca în borcane pe care le închidem cu capacul şi,
    pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă
    care va fi lăsat la foc mic timp de un sfert de oră. În zacuscă pot fi adăugate
    ciuperci sau bucăţi de peşte. Atunci când adăugăm peşte, acesta trebuie prăjit
    înainte de a fi amestecat cu legumele. Zacusca este servită ca aperitiv, putând fi întinsă pe pâine pentru a fi consumată.

  • Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor

    Conservarea legumelor în propria
    gospodărie reprezintă, de
    multe ori, perpetuarea unei tradiţii de familie,
    însă, pe de altă parte, înseamnă şi o importantă resursă pentru
    bucătărie. Legumele
    pot fi conservate fiecare în parte sau în combinaţie, obţinându-se
    diferite amestecuri de legume mărunţite sau transformate în pastă. Aceste conserve sunt folosite apoi la ciorbe şi
    la multe mâncăruri gătite sau chiar ca aperitiv. Înainte de conservare, trebuie
    făcută o atentă selecţie a legumelor, păstrându-le pe cele coapte şi fără părţi
    lovite şi eventual alterate. Este recomandată utilizarea sării geme, nu cea
    recristalizată, deoarece aceasta conţine iod care poate înmuia murăturile.


    În
    continuare, două retete de toamnă, la care folosim gogoşari şi ardei capia.
    Pasta picantă de gogoşari şi capia este folosită pentru ciorbe, la sosuri
    pentru carne, iar prepararea acesteia este simplă şi rapidă. Se iau cantităţi
    egale de ardei capia şi gogoşari, iar la fiecare kg se pune câte o linguriţă de
    sare grunjoasă. Sunt îndepărtate cotoarele şi seminţele gogoşarilor şi
    ardeilor, după care aceştia sunt daţi prin maşina de tocat. Într-o oală cu fund
    dublu se toarnă puţin ulei, după care adăugăm ardeii şi gogoşarii, puţin piper
    măcinat, boia iute şi sare în proporţia menţionată şi se lasă la fiert timp de
    o oră, amestecând din când în când pentru a nu se prinde fundul cratiţei. După
    aceea, pasta fierbinte este turnată în borcane cu capac, fiind lăsate la
    răcit.


    Ardeii
    capia şi gogoşarii reprezintă o parte a ingredientelor folosite pentru a
    prapara zacusca, un amestec de legume
    coapte pe plită sau în cuptor şi apoi tocate. Zacuscă este un cuvânt de origine
    slavă, care s-ar traduce prin gustare, însă în limba română are acest sens de
    amestec de vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, roşii şi ceapă. Metoda de
    preparare este simplă, însă necesită destul
    de mult timp. Avem nevoie de circa 8 kg de vinete şi de 4 kg de gogoşari, ardei
    capia şi ardei gras, de un litru de suc de roşii sau de vreo 2 kg de roşii, de
    un kg de ceapă, de ulei, sare, piper şi foi de dafin. Vinetele trebuie puse pe
    plită, la fel ca şi ardeii. După coacere, tuturor legumelor le sunt îndepărtate
    cotoarele şi pieliţele, iar în continuare toate legumele coapte trebuie lăsate
    la scurs. Tăiată în felii subţiri, ceapa este călită uşor în ulei, iar apoi
    sunt adăugate toate legumele, pasate sau tocate mărunt. Peste acest amestec se
    toarnă sucul de roşii şi ulei, se
    presară câteva foi de dafin, boabe de piper şi sare. Vasul cu acest amestec de
    legume se lasă fie la foc mic, fie în cuptor, de asemenea la foc mic. După ce a
    scăzut suficient, turnăm zacusca în borcane pe care le închidem cu capacul şi,
    pentru o mai bună conservare, aceste borcane trebuie puse într-un vas cu apă
    care va fi lăsat la foc mic timp de un sfert de oră. În zacuscă pot fi adăugate
    ciuperci sau bucăţi de peşte. Atunci când adăugăm peşte, acesta trebuie prăjit
    înainte de a fi amestecat cu legumele. Zacusca este servită ca aperitiv, putând fi întinsă pe pâine pentru a fi consumată.