Radio România Internațional

Tag: arestare

  • Reacţii după arestarea disidentului rus Alexei Navalnîi

    Reacţii după arestarea disidentului rus Alexei Navalnîi

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a cerut duminică autorităţilor ruse să îl elibereze imediat pe disidentul Alexei Navalnîi. Acesta a fost reţinut duminică seara, la punctul de control al paşapoartelor de pe aeroportul Şeremetievo din Moscova. Deşi ştia că ar putea fi arestat la sosirea în Rusia, el a revenit de la Berlin, unde fusese internat în spital din august 2020 după otrăvirea cu agentul neurotoxic Noviciok. Autoritatea penitenciară din Rusia a confirmat arestarea. Arestarea lui Alexei Navalnîi la sosirea la Moscova este inacceptabilă, a scris Michel pe Twitter.



    Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat duminică seară autorităţile ruse să respecte drepturile lui Alexei Navalnîi şi a cerut eliberarea lui imediată, potrivit unui mesaj pe Twitter.



    Pe de altă parte, preşedintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, fostul premier român Dacian Cioloş, a condamnat pe Twitter arestarea lui Navalnîi, pe care a catalogat-o drept «laşă». Uniunea Europeană trebuie să facă tot posibilul pentru a sprijini democrația și să impună costuri celor care subminează drepturile omului în Rusia, a adăugat Cioloş.



    La rândul său, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a scris pe Twitter: «Reținerea liderului opoziției ruse la întoarcerea în Rusia după ce și-a revenit după otrăvirea cu Noviciok este inacceptabilă. Represiunea împotriva opoziției, doar pentru că este opoziție, este pur nedemocratică».

  • Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
    Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
    condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

    În iunie 2015, Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
    inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
    revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
    mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
    au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
    Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
    cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

    Considerând situaţia
    inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
    reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
    preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
    dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
    preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.


    Am avut în vedere că
    s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
    ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
    funcţiei de ales local,     a precizat preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

    Aşadar, aleşii locali îşi vor
    pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare.


    Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
    altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
    toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
    reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
    acea funcţie.    , consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
    Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
    de radio.

    Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
    cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
    dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
    relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
    Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
    organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
    iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
    condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
    pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
    abuz în serviciu.

  • Noi dosare ale corupţiei

    Noi dosare ale corupţiei

    În ultimii doi, trei ani, o
    suită de parlamentari şi responsabili locali, cum ar fi primari de oraşe mari
    ori şefi de consilii judeţene,
    între care mulţi pierduseră şirul mandatelor, s-au trezit şomeri. Fiindcă
    numeroase anchete instrumentate de prolifica Direcţie Naţională Anticorupţie
    (DNA) au avut ca epilog condamnări cu executare, la care se adaugă şi deciziile
    de incompatibilitate date de instanţele ce au judecat dosarele Agenţiei
    Naţionale de Integritate (ANI).

    Există, însă, şi foşti sau actuali edili care
    încă se zbat prin tribunale, în încercarea de a-şi dovedi nevinovaţia. Este
    cazul primarului suspendat al capitalei, independentul Sorin
    Oprescu, acuzat de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani şi aflat
    în arest la domiciliu, după ce, joi, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea
    de a părăsi penitenciarul în care a invocat, în
    principal, starea precară de sănătate. Cea care, remarcă presa centrală, nu îl
    impiedica să-şi exercite mandatul, al doilea, şi nici să-şi dorească, aşa cum
    el însuşi declarase, un al treilea.

    Confortabil, juridic, nu se simte nici
    primarul suspendat al Iaşiului, Gheorghe Nichita, bănuit că a
    pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea unui contract de peste
    15 milioane de euro.

    Oprescu şi Nichita sunt doar două nume pe lista extinsă a
    primarilor de oraşe mari care au sau au avut aventuri în justiţie. Radu Mazăre,
    la Constanţa, oraş-port la Marea Neagra, Iulian Bădescu, la Ploieşti, Tudor Pendiuc, la Piteşti, Romeo Stavarache, la Bacău,
    sau Gheorghe Ştefan, la Piatra-Neamţ, apar, şi ei, pe lista celor cu
    dosare penale.

    Aflată la un alt nivel, ca anvergură politică, Elena Udrea, fost
    ministru al dezvoltarii regionale, actual deputat, a avut nevoie, săptămâna
    aceasta, de votul colegilor săi parlamentari pentru a-i fi respinsă cererea DNA
    de arestare preventivă. Ca o nouă dovadă că paradoxurile îşi fac loc cu
    uşurinţă în politica românească, parlamentarii au aprobat, în schimb,
    solicitarea de încuviinţare a urmăririi penale şi a reţinerii sale. Udrea este acuzată că, în perioada în care a
    fost ministru, ar fi primit mită aproape patru milioane de dolari de la un om
    de afaceri, pentru a-i înlesni acestuia semnarea unui contract cu o companie
    energetica de stat. Percepută, odinioară, ca femeia fatală a politicii
    româneşti, Udrea este un client mai vechi al DNA.

    Cu aceste dosare, la care se
    adaugă multe altele, DNA a devenit un reper de eficienţă nu doar printre
    instituţiile din sistemul juridic, ci pentru întreaga administraţie
    românească.



  • Corupţie şi anticorupţie

    Corupţie şi anticorupţie

    Lupta anticorupţie din România continuă să se afle în atenţia autorităţilor dar şi a presei internaţionale. Fenomenul corupţiei ar fi costat anul trecut statul român şi companiile private în jur de un miliard de euro, sumă suficientă pentru a construi 200 de km de autostradă într-o ţară cu una dintre cele mai proaste infrastructuri din Europa, notează Reuters.



    Ritmul susţinut al activităţii anticorupţie va continua în România atâta timp cât vor exista demnitari care prejudiciază bugetul statului sau iau mită, indiferent de presiunile publice făcute asupra procurorilor, a dat asigurări, la Radio România, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Ea a respins speculaţiile potrivit cărora activitatea procurorilor ar fi influenţată de evoluţiile politice: “Ritmul susţinut pe care îl au procurorii din DNA va continua. Atâta vreme cat o să avem funcţionari publici sau persoane cu funcţii importante care fură bani din buget sau care primesc mită pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, şi activitatea DNA va fi la fel de intensă. Noi nu cercetăm oamenii după apartenenţa la un partid politic sau după apartenenţa la un cult, ci în funcţie de poziţia si funcţia pe care o deţin în sistemul public.”



    Şefa DNA a precizat că în prezent sunt în investigare peste şapte mii de dosare şi a avertizat că activitatea instituţiei pe care o conduce s-ar putea bloca dacă nu se aprobă cele 50 de posturi noi de procuror pe care le-a solicitat. Laura Codruţa Kovesi a mai spus că în perioada următoare vor fi soluţionate cu prioritate cazurile în care s-au dispus măsuri preventive împotriva inculpaţilor. În unele dintre ele au avut loc evoluţii spectaculoase. Astfel, Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării, este cercetată acum pentru o nouă infracţiune, aceea de spălare de bani, care se adaugă la acuzaţiile anterioare de abuz în serviciu, trafic de influenţă şi luare de mită.



    Totodată, DNA a prelungit cu 30 de zile mandatul de arestare preventivă emis pe numele primarului suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani. În ceea ce priveşte mediatizatul caz al senatorului Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, CCR a obligat Senatul să scrie practic negru pe alb că a respins încuviinţarea arestării preventive a acestuia. Trebuie publicată această decizie în “Monitorul oficial” spun judecătorii, iar abia apoi ea poate fi conestată la CCR.




    Amintim că DNA ceruse încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Sova. Deşi majoritatea parlamentarilor a votat pentru, Senatul a respins solicitarea procurorilor deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor.



    Ulterior, sub presiunea opiniei publice, parlamentarii şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei.

  • Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    Evoluţii spectaculoase în dosare de corupţie

    S-a tras cortina peste unul dintre cele mai pitoreşti, zgomotoase şi, în bună măsură, neverosimile spectacole ale vieţii politice româneşti post-comuniste.



    Marţi seara, după audieri maraton la Direcţia Naţională Anticorupţie, Elena Udrea a ajuns în arest, acuzată de spălare de bani şi trafic de influenţă. Acesta e, foarte probabil, epilogul unei cariere politice şi mondene care-a ţinut prima pagină a ziarelor şi a deschis jurnalele televiziunilor în ultimul deceniu.



    Consilier prezidenţial, deputat, ministru al Turismului şi Dezvoltării, lider al Partidului Mişcarea Populară şi candidat, în noiembrie 2014, la Preşedinţia României, biografia politică a d-nei Udrea e jalonată, la doar 42 de ani, de o mulţime de funcţii cheie. Nu la fel de spectaculoasă, aceea personală pare fundamental marcată de doi bărbaţi – fostul soţ, afaceristul Dorin Cocoş, el însuşi ajuns după gratii pentru corupţie, şi fostul preşedinte, Traian Băsescu.



    Intangibilă în cei zece ani ai regimului Băsescu, Udrea s-a prăbuşit la nici două luni după ce şeful şi mentorul ei politic şi-a încheiat al doilea şi ultimul mandat la care-I dădea dreptul Constituţia. De-a lungul acestui deceniu, au fost nenumăraţi miniştrii, parlamentarii, primarii care n-au ezitat să salute, în mod public, în d-na Udrea o mare capacitate politică, administrativă, ba chiar şi academică. Au fost momente în care, pentru a-i face pe plac preşedintelui, politicieni din siajul acestuia stăteau la coadă ca să-şi prezinte omagiile celei mai influente femei a regimului.



    Azi, Elena Udrea e foarte singură. Duminică, chiar în ajunul arestării ei, PMP îşi alegea un nou lider, într-un congres extraordinar la care-a asistat însuşi Băsescu.



    Cu combativitatea intactă, Udrea a susţinut permanent că e victima unei răzbunări şi că tăvălugul anchetelor a strivit-o după ce ea a depus o plângere penală la DNA împotriva actualului director interimar al SRI, generalul Florian Coldea. Alegaţia e cu atât mai neverosimilă cu cât Coldea însuşi era perceput de public drept unul dintre cei mai loiali oşteni ai fostului preşedinte. Udrea devine, acum, un politician de pluton, adică unul dintre zecile de foşti demnitari ajunşi, în ultimii ani, după gratii pentru fapte de corupţie. Iar sita Justiţiei continuă să cearnă.



    Senatorii Ion Ariton şi Varujan Vosganian, amândoi foşti miniştri ai economiei, sunt sub lupa procurorilor. Ariton, un politician de provincie mai degrabă discret, e acuzat de participare la abuz în serviciu şi folosirea influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite într-un dosar al cărui cap de afiş e tot Elena Udrea. Iar Vosganian, personaj sofisticat, lider liberal, romancier talentat şi fost şef al comunităţii armene din România – de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare.

  • Noi dosare ale anticorupţiei

    Comparabilă, spun comentatorii, doar cu operaţiunea “Mâini curate” din Italia anilor 90, prin care procurorii au curăţat mare parte din putregaiul clasei politice de la Roma, ofensiva DNA împotriva infracţionalităţii cu gulere albe din România anului 2014 loveşte, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, dreapta şi stânga, actuali sau foşti miniştri, parlamentari, primari, eminenţe cenuşii de la Bucureşti şi baroni din provincie.



    Într-unul dintre cele mai suculente dosare ale toamnei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis arestarea preventivă a proaspăt demisionarului vicepresedinte al Camerei Deputatilor, social-democratul Viorel Hrebenciuc. Unul dintre cei mai longevivi şi influenţi exponenţi ai stângii, Hrebrenciuc este bănuit, că alături de colegi de partid, de câţiva magistraţi, dar şi de propriul său fiu, s-a implicat în retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de terenuri forestiere şi agricole.



    Potrivit DNA, prejudicial provocat Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva depăseşte 300 de milioane de euro. Ce e halucinant în această afacere e caracterul ei transpartinic. Caz şcoală pentru cum se fură fără prejudecăţi etnice sau ideologice, dosarul retrocedărilor aduce la un loc figuri ale stângii post-comuniste – între care, cu titlu de urmărit penal, însuşi socrul premierului şi prezidenţiabilui Victor Ponta, senatorul Ilie Sârbu – cu judecători de etnie maghiară şi cu figuri presupus emblematice ale familiei regale şi ale legionarismului. Printre beneficiarii retrocedărilor ilegale s-ar număra Prinţul Paul, descedent nelegitim al Regelui Carol al II-lea şi căruia preşedintele Traian Băsescu i-a botezat un copil, şi septuagenarul Paltin Sturdza, nepot de ministru de Externe şi fiu de prefect de Iaşi în timpul efemerei guvernări legionare din 1940 – 41.



    Mult timp acuzat că nu-i decât un gadget prezidenţial, prin intermediul căruia Băsescu şi-ar anihila adversarii, DNA a lovit, din nou, în chiar anturajul acestuia. După ce, în vară, i-au trimis după gratii, pentru trafic de influenţă, fratele mezin, procurorii i-au arestat preventiv, acum, câţiva aliaţi politici sau financiari, bănuiţi că, în schimbul unor comisioane ilegale de milioane de euro, au intermediat contracte supraevaluate cu licenţe IT pentru sistemul de educaţie. Aceştia sunt fostul ministru PDL al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, primarul oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, devenit celebru ca sulfuros preşedinte de club de fotbal, şi oamenii de afaceri, sponsori ai campaniilor electorale ale preşedintelui, Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş. Ultimul era, până anul trecut, soţul şefei PMP, Elena Udrea, candidata pe care Băsescu afirma că şi-ar dori-o în locul lui la Preşedinţie.

  • Mircea Băsescu, arestat pentru 30 de zile

    Mircea Băsescu, arestat pentru 30 de zile

    Mircea Băsescu, fratele şefului statului, a fost readus, vineri seara, în arestul Poliției Capitalei, după ce Tribunalul București a decis arestarea sa pentru 30 de zile într-un dosar în care DNA îl cercetează pentru trafic de influență.



    De asemenea, în arestul Direcției Cercetări Penale a Poliției Capitalei a ajuns și Marian Căpățână, pentru care instanța a emis un mandat de arestare, cel care a intermediat banii luați de Mircea Băsescu de la familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial.



    Potrivit DNA, în perioada 20 februarie 2011 — 22 februarie 2012, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro de la un denunțător (Florin Anghel), prin intermediul inculpatului Marian Căpățînă, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de tatăl său (Sandu Anghel), precum și a altor cereri incidente în respectiva cauză, în scopul de a obține o hotărâre favorabilă, fie condamnarea la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.