Radio România Internațional

Tag: arestari

  • Sentinţe de arestări în dosare de corupţie

    Sentinţe de arestări în dosare de corupţie

    Hotărât lucru, actualitatea
    românească este departe de a fi plictisitoare! Nu există zi ca în spaţiul
    public să nu apară informaţii despre corupţie şi corupţi cu nume dintre cele
    mai răsunătoare. Nu mai departe de miercuri, fostul europarlamentar Adrian Severin a fost
    condamnat, definitiv, la 4 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită
    şi trafic de influenţă. Social-democratul îşi va executa pedeapsa la
    Penitenciarul Rahova din Bucureşti, unde s-a predat în seara aceleiaşi zile.

    Fost ministru de Externe şi ex-preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE, Adrian
    Severin a fost acuzat că,
    împreună cu alţi doi europarlamentari, unul sloven, altul austriac, ar fi
    acceptat să primească 100 de mii de euro anual din partea unor jurnalişti de la
    publicaţia britanică ‘The Sunday Times’ care efectuau o investigaţie sub
    acoperire în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale
    Parlamentului European, pe de o parte, şi votării împotriva altor amendamente
    ce nu corespundeau intereselor societăţii comerciale pe care ziariştii
    pretindeau că o susţin, pe de altă parte. Faptele s-au întâmplat în perioada
    decembrie 2010 – martie 2011. Adrian Severin a susţinut, până în ultimul
    moment, că este vorba de o înscenare pusă la cale de persoane care au acţionat
    ca agenţi provocatori şi cu o motivaţie politică. Ceea ce a început ca o farsă
    jurnalistică s-a sfârşit printr-o farsă judiciară – a scris fostul
    europarlamentar pe pagina sa de Facebook.

    Nici pentru preşedinta Autorităţii
    Electorale Permanente din România, Ana Maria Pătru, noaptea de miercuri nu a
    fost tocmai liniştită! Cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor legislative,
    ea a fost arestată preventiv, fiind cercetată pentru trafic de influentă şi spălare de bani.
    Pusă sub acuzare pentru că ar fi favorizat o firmă de la care AEP a cumpărat
    programele de calculator, Ana Maria Pătru şi-a anunţat demisia de la conducerea
    instituţiei.

    Să-l
    adăugăm pe lista celor aflaţi miercuri în vizorul procurorilor şi pe secretarul
    de stat Adrian Sanda. Şef
    al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva
    regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Adrian Sanda a
    fost reţinut, împreună cu alte şase persoane, într-un dosar care vizează
    acordarea ilegală a unor titluri de luptător cu rol determinant în Revoluţia
    din 1989. Mai precis, anchetatorii au informaţii că cel puţin 3 mii de români
    au primit ilegal indemnizaţii de revoluţionar, fără să iasă măcar o clipă în
    stradă în timpul revoltei anti-comuniste. După ce Adrian Sanda a fost ridicat
    de procurorii Parchetului General şi dus la audieri, premierul Dacian Cioloş
    l-a demis din funcţie.

    În fine, un fost deputat – Florin Aurelian
    Popescu – a fost condamnat definitiv la un an închisoare cu executare pentru
    săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese şi fals în declaraţii. În
    prezent, Florin Popescu se află în penitenciar, unde execută doi ani închisoare
    primiţi într-un alt dosar, în care este acuzat că a cerut de la un om de
    afaceri zeci de tone de pui grill, pe care i-a distribuit în scop electoral la
    alegerile locale din 2012.

  • Un nou mandat pentru şeful DNA

    Un nou mandat pentru şeful DNA

    Fapt
    anticipat, deja, de toată lumea din magistratură, din presă sau de pe scena
    politică, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul prin care
    cel mai de succes procuror al momentului, Laura Codruţa Kövesi, primeşte un nou
    mandat de trei ani la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Într-un
    interviu acordat televiziunii publice, şeful statului a subliniat că
    principalul argument pentru continuitate la cârma DNA, prin reînvestirea d-nei
    Kövesi în funcţia de procuror-şef, sunt succesele remarcabile obţinute în
    cursul primului mandat. Klaus Iohannis: În ce-o priveşte pe doamna
    Kovesi pot să vă spun foarte clar ca nu am nici un semn de întrebare şi nici o
    îndoială. Rezultatele obţinute de DNA în anii trecuţi şi, dacă vorbim acum chiar
    de trecutul recent şi chiar în 2015, sunt impresionante.

    Cifrele îi
    dau dreptate. Bilanţul pentru anul trecut al instituţiei include, în premieră, anchetarea şi, ulterior,
    trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, social-democratul
    Victor Ponta, precum şi reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale,
    Toni Greblă, şi a primarului independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu. De
    asemenea, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi arestarea preventivă a
    unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe. Au fost reţinuţi patru
    din cei şase primari de sector din Capitală, au fost trimişi în judecată zeci
    de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi
    de consilii judeţene.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare
    a celor trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată
    calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi
    profesionalismul procurorilor anticorupţie.

    De dreapta sau de stânga, de la
    putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie, protagoniştii
    cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De
    aceea, pe cât de populară e printre cetăţenii obişnuiţi
    procurul-şef al DNA, pe atât e de detestată de
    marii corupţi, de trompetele acestora din mass-media ori de indivizi angajaţi
    să facă treburi murdare în contul aşa-numitelor gulere albe.

    Contestată
    frecvent, nu de puţine ori calomniată, Laura Codruţa Kövesi, a fost, recent, şi
    ţinta a ceea ce a calificat drept o tentativă nereuşită de intimidare. Foşti
    ofiţeri de informaţii israelieni au efectuat mai multe apeluri telefonice cu
    caracter ameninţător, precum şi atacuri de tip phishing în vederea sustragerii
    de informaţii din conturi de e-mail ale apropiaţilor ei.

    Procurorii români
    antimafia au operat, deja, două arestări în acest caz, în care autorităţile de
    la Tel Aviv au dezminţit orice implicare. Într-un comunicat al Ambasadei
    Israelului la Bucureşti, se precizează că ancheta desfăşurată în acest caz îi
    vizează pe angajaţii unei companii private, care nu are nici o legătură cu vreo
    instituţie de stat israeliană.

  • Raport privind incendiul de la Clubul Colectiv

    Raport privind incendiul de la Clubul Colectiv

    64 de persoane şi-au pierdut viaţa în incendiul devastator
    produs în seara de 30 octombrie în clubul Colectiv din Bucureşti, iar aproape
    200 au fost rănite. Evenimentul a avut un puternic impact şi a fost urmat de
    ample proteste de stradă, în urma cărora premierul Victor Ponta a demisionat.
    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv sunt cercetaţi în prezent în
    arest la domiciliu sub acuzaţia de ucidere din culpă.

    Expertizele efectuate
    după tragedie au arătat că tavanul fals era construit din materiale uşor inflamabile,
    sistemul de ventilaţie nu era poziţionat corect, iar o parte dintre
    instalaţiile electrice erau neconforme. Cercetările au mai relevat şi faptul că
    nici autorităţile locale, nici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sau cel
    de Stat în Construcţii nu au încheiat acte de control şi nu au luat măsuri
    specifice.

    Acum, la aproape cinci luni de la evenimente, Corpul de Control al
    premierului a dat publicităţii un raport, care arată că intervenţia de urgenţă
    în urma incendiului a fost în mare parte o acţiune necoordonată şi marcată de
    elemente de improvizaţie a autorităţilor. Situaţia a fost cauzată de lipsa de
    exerciţiu în caz de urgenţe majore, de neconcordanţele în legislaţie şi de baza
    materială deficitară, mai precizează documentul elaborat de executiv. Totodată,
    acesta constată că planul roşu de intervenţie nu a fost declanşat imediat, ci
    doar după parcurgerea unor etape birocratice, deşi cel puţin unul dintre
    apelurile primite conţinea elemente care arătau existenţa unei situaţii foarte
    grave, caz în care legislaţia permite mecanisme mai rapide de intervenţie.

    Raportul constată că există instituţii care şi-au făcut datoria în mod
    corespunzător şi altele care au manifestat deficienţe, între acestea
    numărându-se Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Dealul Spirii
    Bucureşti-Ilfov.

  • Bilanţ anticorupţie

    Bilanţ anticorupţie

    Despre campania declanşată împotriva corupţiei la
    vârf din România s-a spus că eclipsează, deja, celebra operaţiune Mâini curate, prin care, în anii 90,
    procurorii italieni au curăţat o parte a putregaiului din clasa politică de la
    Roma. Graţie DNA, vârful de lance al acestei campanii, 2015 a fost un an al premierelor
    în Justiţia românească. Anchetarea şi ulterior trimiterea în judecată a unui
    prim-ministru în exerciţiu, social-democratul Victor Ponta, precum şi reţinerea
    unui judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, şi a primarului
    independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu, sunt cele mai răsunătoare acţiuni
    ale Direcţiei.

    Tot anul trecut, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi
    arestarea preventivă a unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe,
    au fost reţinuţi trei din cei şase primari de sector din Capitală, au fost
    trimişi în judecată 20 de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 14 primari
    de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    De dreapta
    sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie,
    protagoniştii cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată
    harta ţării. Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare a celor
    trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea
    probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi profesionalismul
    procurorilor anticorupţie.

    Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a mai anunţat, că în
    urma hotărârilor definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de
    recuperat aproape 200 de milioane de euro. Ea a insistat, din nou, asupra
    importanţei executării sentinţelor, inclusiv prin recuperarea prejudiciilor.

    Laura Codruţa Kovesi: Justiţia
    depune un efort uriaş pentru investigarea şi soluţionarea cauzelor de corupţie
    folosind resursele financiare ale societăţii. Apoi, unii condamnaţi nu execută
    integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii
    sunt eliberaţi condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind
    tertipuri administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea
    autorităţii statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii.

    Prezent la şedinţa de
    bilanţ a DNA, preşedintele Klaus Iohannis a spus că lupta anticorupţie trebuie
    să continue cu motoarele turate la maximum. El a criticat atitudinea
    Parlamentului faţă de aleşii cu probleme penale şi a avertizat că imunitatea
    acestora nu trebuie să fie o piedică în calea Justiţiei.

    Şi premierul Dacian
    Cioloş a apreciat că, pentru redarea încrederii cetăţenilor în instituţiile
    statului, e nevoie de un angajament comun parlament-guvern-sistem judiciar.

    Foarte prezent, imediat după acreditare, în dezbaterile publice, noul ambasador
    al Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, a felicitat România pentru
    reuşitele în lupta împotriva corupţiei, despre care a spus că e o otravă pentru
    orice democraţie.

  • Corupţie şi imunitate parlamentară

    Corupţie şi imunitate parlamentară

    Departe de a fi o excepţie în istoria post-comunistă a parlamentarismului românesc, Senatul a respins, chiar dacă printr-un vot relativ echilibrat, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Cu o ascensiune rapidă, până în vitrina politicii româneşti, mai ales după ce formaţiunea sa, PSD, a revenit la putere, în 2012, Şova este acuzat că a falsificat şi distrus probe într-un dosar în care prejudiciul este estimat la 3,5 milioane de lei (circa 800 de mii de euro). Faptele puse în discuţie sunt mai vechi, din a doua parte a deceniului trecut, când Şova, în calitate de avocat, ar fi sifonat banii publici prin intermediul unor contracte de consultanţă încheiate cu două companii energetice.



    Votul din Senat, ce îi permite, aşa cum chiar el a declarat, să se apere ca om liber, este interpretat de Opoziţia liberală şi de presă prin prisma relaţiei privilegiate pe care o are cu însuşi premierul Victor Ponta. Fiindcă Şova i-a fost acestuia coleg de facultate, de două ori ministru în cabinet, purtător de cuvânt la partid şi membru în staff la prezidenţialele din noiembrie anul trecut.



    Pe de altă parte, votul reaprinde discuţia publică despre ceea ce a devenit controversata imunitate a aleşilor, care-i ridică, şi nu de ieri, de azi, deasupra legii şi a uzanţelor morale specifice unei societăţi cu adevărat democratice. Că, totuşi, Senatul îşi poate face şi onest datoria, fără să interfereze cu actul de justiţie, o demonstrează votul prin care, tot miercuri, a fost validată cererea similară pe care DNA a făcut-o pe numele recent demisionarului ministru al finanţelor, Darius Vâlcov, coleg de partid cu Şova. El este acuzat că în perioada 2008 — 2009, când era primar al municipiului Slatina, ar fi acordat preferenţial lucrări cu bani publici, în schimbul unei mite de două milioane de euro.



    De asemenea, procurorii susţin că odată cu promovarea în administraţia centrală, prin obţinerea mandatului de senator şi preluarea portofoliului finanţelor, Vâlcov a adus cu el şi practicile exersate ca edil. Aşa că i-a fost deschis un nou dosar, însoţit de o nouă cerere de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive.



    În aceeaşi zi, în plenul Camerei Deputaţilor a fost aprobată ceea ce riscă să devină un soi de cerere tip a DNA. Subiect, liberalul Theodor Nicolescu, acuzat de implicare in retrocedari supraevaluate. În acelaşi dosar, în care gaura provocată bugetului ar fi de 75 de milioane de euro, a fost arestat, deja, fostul şef al ANI, Horia Georgescu. Toate acestea au devenit dosare comune, într-o ţară în care lupta anticoruptie a devenit, în sfârşit, o prioritate naţională.


  • Dosarele impresionante ale luptei anticorupţie

    Dosarele impresionante ale luptei anticorupţie

    Membru de vază al unui grup select, cel al mogulilor de presă, cu un profund sens peiorativ, cunoscutul om de afaceri roman Adrian Sârbu a intrat în colimatorul procurorilor. El este acuzat de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare – infracţiuni pe care, susţin procurorii, le-ar fi comis în calitate de patron al unui influent trust media. Într-un scenariu devenit comun, cu personaje de talia sa ajunse în situaţii similare, Sârbu se declară nevinovat şi sugerează că este vorba de un dosar fabricat.


    Adrian Sărbu:”Totul este o fabricaţie, acuzaţiile sunt ridicole. Astea sunt cătuşele, da? Nu are rost să comentăm mai mult”.



    Cu o prezenţă publică discretă, la umbra căreia a ştiut să navigheze cu graţie sub toate regimurile politice ce s-au perindat în perioada post-comunistă, Sârbu are, totusi, şi reputaţia unui vizionar, ce a reuşit, încă din anii ’90, să impună pe piaţa media autohtonă un nou tip de management, de tip occidental. Dosarul său nu este, însă, singurul ce a atras priviri interesate la acest început de săptămână. Patru judecători au fost condamnaţi pentru luare de mită, în dosarul în care sunt acuzaţi că l-ar fi ajutat pe omul de afaceri Dan Adamescu în câteva cazuri de insolvenţă. Dacă cel din urmă a primit o pedeapsă de închisoare cu executare de patru ani si patru luni, unul dintre judecători, Mircea Moldovan, a fost condamnat la nu mai puţin de 22 de ani – un record absolut în lumea magistraţilor.



    Totuşi, sentinţa în acest caz nu este definitivă. Într-un alt dosar instrumentat de prolifica, în aceşti ultimi ani, Direcţie Natională Anticorupţie (DNA), un fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, şi un primar din sud-vestul ţării au fost reţinuţi. Ei sunt acuzaţi că în 2011, cu ocazia unei gale de box, au sifonat o parte din banii oferiţi de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării, pentru organizarea evenimentului. În acelaşi dosar, titulara din epocă a portofoliului ministerului, Elena Udrea, şi colegul său de la Economie, Ion Ariton, acum, parlamentari, sunt, şi ei, cercetaţi.



    Prinsă în corzi, după ce săptămâna trecută a fost pusă sub acuzare într-un alt dosar de corupţie, Udrea susţine că noua ancheta este răspunsul la acuzaţiile pe care le-a făcut săptămâna trecută la adresa directorului interimar al Serviciului Român de Informaţii, Florian Coldea. Aceste trei dosare, chiar dacă au ca protagonişti cunoscuţi oameni de afaceri, politicieni şi magistraţi, nu sunt considerate nici pe departe cele spectaculoase din ultima vreme. Ceea ce nu-i puţin lucru, într-o ţară în care, până nu demult, la acest nivel înalt, justiţia era un concept aproape inaplicabil.

  • Nume importante în anchetele privind corupţia

    Nume importante în anchetele privind corupţia

    Activitate intensă la DNA, nume sonore fiind reţinute sau puse sub învinuire în dosare cu greutate.


    După mai multe ore de audieri, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, figură marcantă a PDL, a ieşit încătuşat din sediul instituţiei amintite şi şi-a petrecut, joi, prima noapte după gratii. Acuzaţiile sunt de complicitate la abuz în serviciu într-un dosar în care este cercetată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, reţinută încă din luna decembrie. În urmă cu un an, Bica ar fi ridicat în mod abuziv sechestrul care fusese aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni deţinute de Videanu la o societatea comercială, ajutându-l, astfel, pe acesta să obţină foloase necuvenite prin înstrăinarea lor. La vremea respectivă, Videanu era anchetat de DIICOT, alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.



    La DNA a ajuns şi fosta colegă a lui Videanu în PDL, Elena Udrea, deputat, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi candidat din partea PMP la recentele alegeri prezidenţiale. Numele Elenei Udrea apare în două dosare importante – cel al retrocedărilor ilegale de păduri în care prietena ei, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată şi în cel al licenţelor Microsoft – unul din cele mai mari cazuri de corupţie de după revoluţie, în care sunt cercetaţi foşti miniştri şi cunoscuţi oameni de afaceri. Mita în acest din urmă dosar a fost estimată de procurori la zeci de milioane de euro.



    Politicianul a fost adus cu mandat la sediul DNA, unde I-au fost aduse la cunoştiinţă acuzaţiile – spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în dosarul Microsoft. Potrivit procurorilor, între 2009-2013 Elena Udrea a trecut în declaraţiile de avere achiziţionarea mai multor bunuri a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică. Iar surse judiciare susţin că Elena Udrea ştia că banii provin din infracţiuni, precum şi de intenţia fostului său soţ, Dorin Cocoş, de obţinere a unor chitanţe false prin care să acopere respectivele ilegalităţi.



    Arestat preventiv, acesta este acuzat că ar fi cerut mită mai multe milioane de euro în schimbul influenţării unor responsabili guvernamentali, pentru atribuirea, în 2009, a contractului de licenţiere IT a sistemului de învăţământ unei anumite firme. Numele omului de afaceri apare şi în dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propritetăţilor în care fosta şefă a DIICOT este acuzată.



    Urmărit penal pentru corupţie este şi Toni Greblă, judecător al Curţii Constituţionale, acuzat printre altele de trafic de influenţă şi de constituirea unui grup infracţional organizat care făcea exporturi de alimente prin Turcia, ocolind astfel embargoul impus de Rusia ţărilor din UE.