Funeraliile reginei Ana a României
Reginei Ana a României i-a fost adus, în această săptămână, un ultim omagiu, înaintea înmormântării de sâmbătă, la necropola regală de la Curtea de Argeş, prima capitală a principatului medieval Ţara Românească. Soţia ultimului suveran al României, Mihai I, a decedat la începutul acestei luni, la vârsta de 92 de ani, în Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit a fost adus în ţară marţi şi depus la Castelul Peleş din Sinaia, iar ulterior adus la Bucureşti, în Sala Tronului din Palatul Regal, unde, timp de două zile, a fost permis accesul publicului. Grav bolnav, regele Mihai nu a primit acordul medicilor pentru a asista la funeralii. În vârstă de 94 de ani, Regele Mihai şi-a vizitat soţia în fiecare zi în clinica elveţiană în care a fost răpusă, pe 1 august, de cancer. Născută la Paris, in 1923, prinţesa Ana de Bourbon-Parma l-a întâlnit pe Regele Mihai la Londra, în 1947. În acelaşi an, pe 30 decembrie, într-un moment în care ţara se afla sub ocupaţie militară sovietică şi era condusă de un guvern comunist marionetă, Suveranul a fost constrâns să abdice şi să se exileze. Din Statele Unite, din Marea Britanie sau din Elveţia, el a girat acţiunile Comitetului Naţional Român, prezentat ca un guvern în exil, deşi democraţiile occidentale nu i-au recunoscut niciodată acest statut. Regele Mihai a putut reveni în România doar după Revoluţia anticomunistă din 1989 şi şi-a redobândit cetăţenia română, retrasă de comunişti, şi o parte din proprietăţi. El a promovat, ca ambasador special, în marile cancelarii occidentale admiterea României în NATO, în 2004, şi în Uniunea Europeană, în 2007.
Casa Regală şi Radio România au fost aproape, în cei 88 de ani de istorie comună. Povestea numită Radio România a început cu binecuvântarea Casei Regale, conform unui emoţionant documentar produs de Agenţia de Presă RADOR a Radio România.
Rectificare bugetară la Bucureşti
Guvernul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, prima rectificare a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pe 2016. Premierul Dacian Cioloş a precizat că rectificarea are ca principal scop finanţarea politicilor publice, chiar dacă 2016 este an electoral. Principalele beneficiare ale rectificării sunt ministerele Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii. Sănătatea a primit aproape 570 de milioane de lei în plus (peste 125 de milioane de euro) pentru plata salariilor majorate ale personalului medical. Sume suplimentare vor fi folosite şi pentru finanţarea programelor de sănătate ori pentru asigurarea medicamentelor compensate şi gratuite, o prioritate în domeniu fiind şi combaterea infecţiilor nosocomiale din spitale. În Educaţie, din suma de peste 1 miliard de lei primită (peste 220 de milioane de euro) vor putea fi plătite, de la 1 august, salariile majorate ori corectate ale personalului didactic şi ale celui auxiliar din învăţământul universitar şi preuniversitar. De asemenea, sunt avute în vedere şi programe destinate elevilor. Ministerul Muncii a primit peste 2,8 miliarde de lei (circa 620 de milioane de euro) pentru plata drepturilor sociale.
Acord în domeniul Sănătăţii
La Bucureşti, reprezentanţii medicilor, ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi cel al muncii, Dragoş Pâslaru, au semnat o declaraţie comună în care se arată că iniţiativa de creştere a salariilor şi de plată a gărzilor suplimentare, de la 1 octombrie, prin raportarea la salariul majorat, este un pas important către normalizarea remuneraţiei în sectorul sanitar. Ministrul sănătăţii spune că este vorba despre o reparaţie a modului de plată, despre flexibilizarea timpului de lucru şi eficientizarea sistemului de sănătate. Impactul bugetar este de 100 de milioane de lei (echivalentul a aproximativ 22 de milioane de euro) pentru salarizarea corectă a gărzilor. Costurile urmează să fie suportate din bugetul sănătăţii şi să vină la pachet cu o serie de măsuri de eficientizare şi de eliminare a risipei din sistem, inclusiv in ceea ce priveste achiziţiile publice. Noile decizii vin la câteva zile după ce, de la 1 august, au fost majorate salariile pentru angajaţii din sistemul sanitar. Majorările sunt cuprinse între 300 (circa 70 euro) şi 900 de lei (circa 200 euro) şi de ele beneficiaza 163 de mii de persoane.
Fostul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, a fost arestat preventiv
Fostul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, a fost arestat, vineri,pentru 16 zile, a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anterior, el fusese plasat în arest la domiciliu într-un dosar în care este acuzat de trafic de influenţă. DNA îl acuză că, în perioada iulie-noiembrie 2008, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor din partea PNL, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1 milion de euro şi sprijin electoral în schimbul numirii unei persoane pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Bogdan Olteanueste primul oficial al BNR reţinut vreodată de procurori. Banca Centrala a precizat că ancheta vizează activitatea lui Bogdan Olteanu desfăsurată înainte ca acesta sa devina viceguvernator, în 2009.
Raport privind inflaţia
Banca Naţională a României prognozează o inflatie de minus 0,4% pentru finalul acestui an, cu un punct procentual sub estimarea anunţată în luna mai, de 0,6%, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezentat, în această săptămână, de guvernatorul Mugur Isărescu. Pentru finalul anului viitor, banca centrală estimează o inflatie de 2%, de asemenea în scădere faţă de prognoza cuprinsă în Raportul din mai, de 2,7%. Pentru 2018, guvernatorul BNR apreciază că inflaţia va fi deasupra ţintei de 2,5%.
