Radio România Internațional

Tag: arierate

Românii, primii în Europa la plățile lunare pentru locuințe

Mai puțin de 1% dintre români aveau arierate la plata chiriilor şi ipotecilor, în 2016, conform datelor publicate de Eurostat. România înregistrează cel mai mic procent înregistrat în ţarile membre Uniunii Europene, respectiv, 0,9%.

La nivelul Uniunii Europene, media populației cu datorii la plata chiriilor şi ipotecilor era de 3,5%. România este urmată de Croaţia şi Polonia (ambele cu 1,3%), Irlanda şi Lituania (ambele cu 1,4%), Germania (1,6%) şi Estonia (1,8%). Ţările membre unde cea mai mare pondere a populaţiei avea arierate la plata chiriilor şi ipotecilor sunt: Grecia (15,3%), Cipru (8,6%), Spania şi Franţa (cu câte 5,2%) şi Ungaria (5,1%), conform datelor instituției europene, citate de Agerpres.

Eurostat precizează că cifrele publicate sunt influenţate și de faptul că în unele țări UE o parte mică a populaţiei închiriază locuinţe la preţul pieţei.

Procentul populației cu arierate la plata ipotecilor sau chiriilor în statele membre UE, țările din SEE, Macedonia și Serbia (Sursa: Eurostat)

Unul din doi greci are datorii la plata ratei sau a facturilor

În ceea ce privește arieratele la plata ipotecilor, chiriilor şi altor plăţi lunare, precum facturile la utilităţi sau achiziţiile cu plata în rate, România înregistează un procent de 20% din populaţia care aveau întârzieri la plată în anul 2016. Media europeană se află la circa jumătate din procentul României, respectiv 10,4% din totalul populației din cele 28 de state membre.

Din nou, țara cu cei mai mulți cetățeni îndatorați este Grecia, unde aproape pe jumătate din populaţie (47,9%) avea arierate la plata ipotecilor, chiriilor, facturilor la utilităţi sau a cumpărăturilor cu plata în rate în urmă cu doi ani. Bulgaria este pe următoarea în clasament cu 34,2% din poulație cu datorii bănești, urmată de Ciprulu (26,6%) şi Croaţia (26,4%).

Procentul populației cu arierate la plata ipotecilor sau chiriilor, facturilor sau altor bunuri în statele membre UE, țările din SEE, Macedonia și Serbia (Sursa: Eurostat)

Aproape toți românii au domiciliul într-o locuință proprietate personală

Jumătate din cele 28 de țări ale Uniunii se află sub media europeană a populației cu arierate la plata ipotecilor, chiriilor şi altor plăţi lunare. Cele mai mici procente înregistrate în 2016 au fost ale locuitorilor din Germania (4,2%), Cehia (4,4%) şi Olanda (5%).

Din datele Eurostat mai reiese că România ocupa primul loc în Uniunea Europeană și la numărul de cetățeni care trăiesc în locuinţe proprietate personală, cun procent de 96% din populație. Țara noastră se plasează cu mult peste media din UE, de 69,3%.

31 May 2018
Jurnal românesc – 3.02.2015

România are mai multe companii şi regii de stat decât media europeană, iar acestea generează 8% din producţia ţării şi 4% din forţa de muncă, relevă un raport al Comisiei Europene publicat marţi de adevarul.ro. Executivul comunitar precizează, insă, că societăţile generează 50% dintre arieratele tuturor companiilor din România către stat. Mai mult, acest lucru afectează chiar şi sectorul privat, deoarece datoriile totale ale companiilor de stat echivalau cu 3,4% din Produsul Intern Brut (PIB), acestea fiind nu doar către autorităţile fiscale, ci şi către furnizori, bănci sau angajaţi. Comisia mai mentionează în raport că guvernanţa corporativă este slabă în companiile statului, iar reformele întârzie, privatizările sunt amânate, iar restructurările întârziate.

O delegaţie de oameni de afaceri români va participa în luna martie la un forum de afaceri la Sankt-Petersburg. Anunţul a fost făcut luni de conducerea Uniunii Naţionale a Patronatului Român(UNPR), după discuţiile avute cu Igor Sidorov, consilierul economic al Ambasadei Ruse la Bucureşti şi cu preşedintele Camerei de Cooperare Economică şi Culturală Româno – Ruse, Tudor Afanasov. Conducerea UNPR a mai anunţat că un forum de afaceri româno-rus va fi organizat, în a doua jumătate a lunii septembrie 2015, pentru a relansa colaborarea dintre mediile de afaceri din cele două ţări.

În Valea Jiului, administraţia încearcă să salveze mineritul printr-un plan de restructurare. Un proiect propus de Administraţia Complexului Energetic Hunedoara şi avizat de Ministerul Energiei prevede disponibilizarea a cel puţin 540 de persoane în următorii 3 ani, dar şi programe de investiţii care ar trebui să ducă la eficientizarea producţiei. Propunerile sunt considerate nerealiste de către sindicatele din minerit, care spun că orice concedieri colective trebuie făcute cu modificarea contractului de muncă, imposibil de realizat fără dialog social. In privinta investiţiilor, sindicatele susţin că nu pot primi bani, atâta timp cât datoriile complexului depăşesc 200 de miloane de lei.

Parlamentul European anunţă că pâna pe 23 februarie se pot face înscrieri pentru ediţia din acest an a Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni”. Premiul doreşte să încurajeze atât dezvoltarea unei constiinte europene în rândul tinerilor, cât şi participarea acestora la proiectul de integrare europeană. Sunt recompensate proiecte realizate de tineri care promovează buna întelegere şi dezvoltarea unui simt comun al identitătii europene şi care dau exemple practice de europeni care trăiesc împreună ca o comunitate. Premiul este decernat anual în comun de Parlamentul European şi Fundaţia pentru Premiul Internaţional Charlemagne de la Aachen (Germania). În fiecare an, în competiţia finală sunt selectate 28 de proiecte naţionale din toate statele UE. Cel mai bun proiect primeşte un premiu în valoare de 5.000 de euro, cel de pe locul al doilea 3.000 de euro, iar cel clasat pe locul al treilea este răsplătit cu 2.000 de euro. Laureaţii sunt invitaţi totodată să viziteze sediile din Bruxelles şi Strasbourg ale Parlamentului European, în timp ce reprezentanţii tuturor celor 28 de proiecte naţionale selectate beneficiază de o excursie de patru zile la Aachen, în Germania.

3 February 2015
România, un nou acord preventiv cu creditorii internaţionali

România a ajuns la un nou acord cu instituţiile financiare internaţionale pentru un împrumut de tip preventiv în valoare de patru miliarde de euro, ce se va derula pe durata a doi ani. Banii provin, în mod egal, de la FMI şi Comisia Europeană şi vor constitui o rezervă pentru situaţii extraordinare, după cum a explicat premierul Victor Ponta: Si noi am considerat, şi partenerii noştri, că România nu va avea nevoie să tragă efectiv vreun euro din acest acord – dimpotrivă, noi plătim acum ce s-a luat data trecută. Pur şi simplu, a fost o cifră, dacă vreţi, să arătăm faptul ca exista o îmbunatatire a nivelului României si a capacitatii noastre de creditare, însa nu folosim acesti bani. Totdeauna, în cazuri exceptionale, si nu e vorba doar de România, se folosesc pe perioade foarte scurte pentru finantarea deficitului. Dar România n-a mai avut nevoie.”

Premierul Ponta spune că termenii acordului vor fi prezentaţi Parlamentului în luna septembrie, însă a precizat, deja, că printre ei nu se regăseşte obligativitatea ca autorităţile române să mai privatizeze alte companii de stat.

Sefa misiunii FMI la Bucureşti, Andrea Schaechter, a recomandat României să folosească noul program de finanţare ca sprijin pentru accelerarea reformelor şi consolidarea stabilităţii economice şi a punctat principalele domenii cu potenţial de dezvoltare în urmatoarea perioadă. Andrea Schaechter: La fel ca şi în celelalte programe, am subliniat faptul că sectorul energetic şi cel de transport sunt esenţiale. România are o abundenţă de resurse, însă au fost făcute foarte puţine investiţii în infrastructura în aceste domenii şi aceste investiţii suplimentare necesare trebuie identificate. Ele pot fi găsite printr-o implicare mai mare a sectorului privat în companiile de profil, mai întâi cu participatii minoritare, care să facă cele doua sectoare mai transparente, şi ulterior mai eficiente”.

Pe de altă parte, şefa misiunii FMI pentru România a spus că noul acord conţine, ca element important, măsuri pentru reducerea arieratelor si pentru evitarea acumulării de noi datorii. Ea a precizat că plăţile restante ale statului roman către sectorul privat trebuie eliminate pentru a se evita blocajele din economie.

Printre cele mai afectate sunt întreprinderile mici si mijlocii, care sufera de lipsa accesului la finanţare, în ciuda programelor de garantare de către stat a creditelor pentru IMM-uri. Andrea Schaechter spune că trebuie identificate şi rezolvate problemele din acest domeniu şi că Agenţia de Administrare Fiscală trebuie sa colaboreze strâns cu IMM-urile şi să agreeze restructurări şi rescadenţări la plată, pentru a le ajuta să îşi achite contribuţiile la bugetul de stat. Continuarea reformei în sectorul sanitar este o alta prioritate a noului program economic agreat cu finanţatorii internaţionali.

Noul acord de tip preventiv urmează să obţina aprobarea conducerii FMI în sesiunea din toamnă.

1 August 2013