Radio România Internațional

Tag: arii protejate

  • Via Danubiana

    Via Danubiana

    În România, se lucrează la un traseu ecoturistic care îi va asigura exploratorului experiențe inedite, de la patrimoniul natural și cultural până la peisaje unice în Europa. Cazanele Dunării, Porțile de Fier, insulele și ostroavele pe care fluviul le formează în curgerea sa, Delta Dunării și spectaculoasele zone de vărsare ale fluviului în Marea Neagră sunt doar câteva dintre punctele de atracție. Proiectul este dezvoltat de Asociația Mai Mult Verde, despre care am aflat de la Alexandra Damian, directoare de comunicare.

    „Noi desfășurăm proiecte pe mai multe arii, din 2008, de la anul înființării. Ne dorim să construim o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru oameni și natură în România. Plantăm copaci, ne implicăm în combaterea poluării cu plastic a Dunării, avem un program mare, „Cu Apele Curate”, în care desfășurăm acțiuni de igienizare a malurilor Dunării și ai afluenților săi. Am instalat o serie de bariere plutitoare pe afluenții Dunării pentru a opri deșeurile care parcurg cursul fluviului și al afluenților și, practic, promovăm zone naturale aflate în România, pentru a ne apropia cumva de natură într-un mod în care am uitat în ultima vreme.”

    Prin realizarea unui amplu traseu de ecoturism de-a lungul Dunării, turiștii iubitori de zone naturale vor descoperi potențialul enorm pe care zona îl oferă. Totodată, comunitatea locală va putea beneficia de o dezvoltare economică sustenabilă, spune Alexandra Damian, directoare de comunicare la Asociația Mai Mult Verde. Însă cum a apărut ideea proiectului Via Danubiana?

    „Ideea proiectului zace de mai mulți ani la noi într-un sertar. Ne-am dorit foarte mult să creăm acest traseu ecoturistic, pentru că știm cu toții că Dunărea oferă experiențe inedite. De la intrarea în România până la vărsarea în Marea Neagră, întâlnim o mulțime de locuri foarte frumoase, un patrimoniu natural și cultural, peisaje unice în Europa, drept pentru care am vrut să scoatem în evidență această zonă mai puțin promovată în România.”

    S-au identificat în zonă o serie de arii protejate și situri Natura 2000, iar traseul parcurge zone de păduri de mal, insule, canale și ostroave. În prezent, acestea nu sunt accesibile publicului larg din cauza lipsei de infrastructură și de promovare. În continuare, se vor carta cei peste o mie de km pe care Dunărea îi parcurge în România.

    „Vorbim despre cartarea obiectivelor naturale, a obiectivelor culturale, istorice, a gastronomiei locale, tot ceea ce găsim de-a lungul fluviului. În prima etapă am marcat tronsonul care străbate județul Giurgiu pe o distanță de aproximativ 100 de km, o zonă bogată în arii protejate, în situri natura 2000, în obiective cultural-istorice foarte importante și puțin promovate. Traseul pe care noi l-am cartat parcurge, de asemenea, zone de păduri de mal, insule, canale, ostroave pe care iubitorii de natură cu siguranță își vor dori să le descopere. În luna septembrie am instalat prima bornă kilometrică în comuna Găujani, județul Giurgiu, la Centrul Educațional de Tineret. Este unul din capetele acestui traseu. Urmează să amplasăm alte două borne în alte două puncte strategice de pe traseu.”

    Traseul oferă o multitudine de variante pentru petrecerea timpului liber, la doar o oră de București. Pentru iubitorii de natură, zona beneficiază de o listă atractivă de specii și poate deveni loc pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se află mai multe arii naturale protejate, cu peste 300 de specii de floră și cu o faună deosebit de bogată, cu specii foarte importante de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere.

    Din punct de vedere cultural-istoric, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg și nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu, un bordei istoric sau ansamblul de cazemate de la Slobozia. De asemenea, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiții culinare, precum plăcintele specifice spațiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. Toate detaliile necesare pentru călătoria pe Dunăre sunt deja publicate într-un Ghid al Călătorului, pe care-l veți găsi pe viadanubiana.ro.

    „Am lansat deja site-ul. Acolo există coordonate GPS pentru cei care vor să parcurg traseul, pe viadanubiana.ro. Am publicat și un ghid al călătorului în județul Giurgiu. Ne dorim foarte mult ca iubitorii de natură, de plimbări în aer liber, iubitorii Dunării, bineînțeles și al Deltei să vină alături de noi. Având în vedere că noi acum cartăm doar o bucată, 100 de km din cei 1000, se pot implica în diferite feluri astfel încât să putem extinde acest traseu, să putem carta așa cum am cartat județul Giurgiu și celelalte regiuni din lungul Dunării. De asemenea, se pot face donații, se pot cumpăra produse din shop-ul realizat special pentru Via Danubiana. Se pot implica evident ca voluntari în acțiunile pe care le vor organiza și pot deveni, bineînțeles, ambasadori ai noului traseu.”

    Pe site-ul vianubiana.ro se găsesc toate posibilitățile prin care iubitorii de natură se pot implica pentru a susține proiectul. Până acum apelurile de voluntariat au avut succes, spune Alexandra Damian, directoare de comunicare la Asociația Mai Mult Verde. S-au înscris și voluntari din afara României.

    „Am avut, suntem deschiși și, cu siguranță, vom avea și în continuare voluntari din multe țări, în special din lungul fluviului. Am avut voluntari din Germania, Austria, Ucraina care ne-au ajutat în acțiunile pe care le-am organizat până acum. Cu siguranță, îi așteptăm alături de noi și în viitor.”

    Cine a parcurs măcar o dată un tronson de-a lungul Dunării a rămas cu siguranță cu amintiri de neuitat, legate fie de spectacolul oferit de fluviu în anumite porțiuni, fie de vestigiile istorice întâlnite pe traseu sau de bucatele tradiționale preparate cu grijă de localnici. La acestea, se adaugă speciile de păsări și de animale specifice zonei care găsesc pe malurile apei loc de hrană, odihnă sau cuibărit. În plus, tronsonul românesc al Dunării traversează 11 din principalele 28 de arii protejate existente în România.

  • Căruţa view ne duce în Deltă

    Căruţa view ne duce în Deltă

    Un explorator virtual poate
    admira pelicanii care își iau zborul de pe Canalul Trofilca, un canal mic, care
    șerpuiește printr-o pădure inundată, mlaștini și lacuri. Mai apoi poate se
    poate plimba pe canalul Șontea, printre vița de vie sălbatică, și pe sub
    sălciile care atârnă deasupra canalului Rădăcinos, creând un tunel de vegetație
    spectaculos. La câteva click-uri distanţă peisajul se schimbă: un lac cu
    nuferi, stârci, egrete și pelicani. Iubitorul de păsări poate vedea cormoranii
    care se hrănesc pe Lacul Puiu sau poate da o fugă pe Laguna Sacalin. Pe
    uscat, poate explora arhitectura tradițională din Deltă, în localitatea Letea,
    sau se poate plimba pe străduțele înguste din Mila 23. La final, se poate
    relaxa pe plaja sălbatică din Sf. Gheorghe sau poate avea o vedere panoramică
    din vârful vechiului far din Sulina. Şi asta pentru că de săptămâna trecută, Delta
    Dunării este disponibilă în Street View.


    Cum
    a început această poveste, care pentru cei de la Google România, păruse că s-a
    blocat la Cernavodă, în 2012, când Street View a permis navigarea Dunării,
    virtual, de la Bratislava la Cernavodă, ne-a spus Gabriela Chiorean, care se
    ocupă din partea Google cu tot ce e comunicare: Acum trei ani, Street
    View a permis navigarea Dunării, virtual, de la Bratislava la Cernavodă. Ne
    lipsea ceva foarte important. Acel ceva foarte important este astăzi accesibil
    nouă şi ne invită să ne ducem să vizităm locurile acestea atât de minunate:
    Delta Dunării. În locurile unde nu am putut merge pe jos am făcut acest horse
    view, trackerul a fost folosit pe insule, cu oi, în deşert, cu cămile, dar
    niciodată nu am folosit acest horse view, imagini din căruţă, Sunt peste 1500
    km care au fost acoperiţi, fie printre canale, fie pe drum. Trackerul
    cântăreşte puţin peste 20 de kilograme, are 15 camere, care sunt orientate în
    diferite direcţii, astfel încât să facă imagini de 360 de grade. Imaginile se
    iau la fiecare 2 secunde şi jumătate.


    Camelia Ionescu, responsabil proiecte WWF România, ne-a spus cum au ajuns
    cei de la WWF să se alăture proiectului Goolge: O să punctez de ce
    noi, ca organizaţie de protejare a naturii, ne-am alăturat acestui proiect.
    Avem peste 30 de ecosisteme, peste 10 mii de specii identificate în Deltă,
    multe dintre ele protejate, putem să vorbim despre Deltă ca o zonă în care
    găsim cea mai întinsă zonă compactă de stuf din lume. Noi, fiind o organizaţie de conservare, avem
    în vedere şi faptul că în Deltă au trăit şi trăiesc oameni şi este important că
    acei oameni au venit cu o cultură unică. Oamenii au utilizat resursele
    naturale, s-au inspirat şi artistic din natură, au împodobit habitatele lor cu
    peşti, cu sturioni, iar stuful este reprezentat şi pe casele oamenilor. Delta
    vine şi cu o valoare economică, stuful poate fi folosit ca resursă şi resursa
    piscicolă, care esteo atracţie importantă pentru turism: oamenii vin să vadă,
    să pescuiască, dar şi să guste borşul de peşte autentic făcut în Deltă. Ne-a fost clar încă de acum un an de când am
    început aceste discuţii, că prin această tehnologie, modul în care orice om de
    pe planetă, care are acces la internet ar putea să acceseze de undeva, din
    orice colţ al lumii, să vină să viziteze Delta, este ceva extraordinar şi cumva
    credem noi e uşor ca Delta să se aporpie de oameni să-şi găsească un loc în
    inimile oamenilor şi de acolo ar trebui să fie doar un pas până la a proteja
    delta şi la a preţui-o un pic mai mult.


    Cristian Mititelu Răileanu este
    cel care a cărat trackerul prin Deltă, fiind omul căruia îi datorăm imaginile.
    Ne-a povestit experienţa lui: Poate că, dacă adunaţi toate canalele şi
    tot ce se vede cu albastru pe Street View nu par să fie chiar 1500 de
    kilometri, dar eu vă spun că am făcut chiar mai mult, pentru că unele drumuri
    le-am făcut de două-trei ori, pentru a acoperi anumite zone. Despre Tacker,
    este un echipament al Google, în versiunea lui mobilă, o cameră în sistem
    portabil, în rucsac şi un suport care trebuie adaptat la vehiculul pe care
    dorim să-l folosim. În cazul nostru, pe barcă a trebuit să construiesc suportul
    de lemn şi să-l ancorez, pentru că barca se mişcă altfel decât o maşină. Dar în
    final a mers totul foarte bine, la sfârşit, imaginile au fost excelente şi
    culorile frumoase şi pot spune că a ieşit aşa cum am vrut. Unul dintre cele mai
    faine momente a fost când am intrat pe un canal şi după cu cot vedeam o grămadă
    de pelicani sau de cormorani şi mă gândeam că imaginile astea vor fi pe Google.
    Sunt anumite ipostaze ale Deltei care nu apar tot timpul şi atunci când mergi
    pe un canal poţi să nu vezi niciunul sau să ai surpize foarte mari, să dai de
    sute de pelicani, de exemplu, pe un lac sau pe un canal. Astea au fost
    momentele când mă întrebam cum vor arăta imaginile pe Street View.



    Iar utilitatea acestui proiect a fost descrisă
    succint, dacă mai era nevoie, printr-un exerciţiu de imaginaţie: 8.15 dimineaţa, octombrie, să zicem în Vişeul de Sus, copiii intră în
    clasă şi profesorul spune: scoate-ţi telefoanele, astăzi o să învăţăm despre
    Delta Dunării, după cum a propus Elisabeta Moraru, Country Business Development
    Manager Google România.

  • Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

    Parcul
    Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate
    din România. Se întinde de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele
    Parâng şi Vâlcan, şi ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare. Aici găsim
    în proporţie de 80% păduri de fag şi gorun, în asociere cu carpen sau frasin,
    dar şi o biodiversitate remarcabilă. Specialiştii au identificat peste 700 de
    specii de plante şi peste 440 de specii de animale, unele dintre ele protejate
    de lege. Toate acestea vor avea de suferit din cauza lucrărilor hidroenergetice
    care vor capta Jiul în anumite zone şi-l vor direcţiona prin nişte conducte
    uriaşe, afectând iremediabil fauna şi flora din zonă.


    Biologul
    clujean Călin Dejeu se implică de ani buni în salvarea râurilor de munte
    şi face în continuare demersuri pentru a stopa acest proiect: Acest Parc
    Naţional este cel mai spectaculos din ţară. Este o imensă zonă de sălbăticie, o
    zona heterogenă cu o dezvoltare mare pe verticală, de la goluri de munte, până
    la lunca Jiului. Zona este dominată de păduri de molid – în zonele mai înalte
    şi reci-, până la păduri cu specii termofile: moşdreanul sau scoruşul grecesc
    la ieşirea din defileu. Avem păduri virgine şi cvasi-virgine pe versanţi, avem
    stâncării şi, mai ales, Jiul cu cataractele lui care dau un farmec aparte
    acestor locuri. Flora este foarte variată, cuprinde peste 17 specii.
    In golurile de munte se află tufărişuri de ienupar, dar si multe specii
    de orhidee. Fauna este şi ea variată. Găsim aici 11 specii de amfibieni
    (tritonul cu creastă, salamandra), reptile (vipera cu corn), avem 135 de specii
    de păsări, un culoar de migraţie a
    speciilor de păsări, acvila de stâncă, buha mare, barza neagră şi chiar a fost
    semnalat în unele ierni cormoranul pitic. Legat de cormoranul pitic pot să spun
    că proiectul hidroenergetic, care ameninţă Defileul şi presupune secarea
    Jiului, va afecta foarte multe specii. Nici nu ne putem închipui cât de mare
    este impactul! Chiar şi cormoranul pitic va fi afectat de dispariţia Jiului. In
    apele Jiului sunt cel puţin 13 specii de peşti, dar nu se ştie cu exactitate
    toate speciile din râu. Dintre speciile protejate sunt 4 specii: zglăvoaca,
    mreana vânătă, porcuşorul de vad şi dunăriţa. S-a găsit şi o specie endemică – nisipariţa-,
    care se găseşte doar în România.



    Jiul
    este şi cel mai bun râu de rafting din România, iar prin captarea lui de
    la un debit mediu de 20 metri cubi/secundă la intrarea în defileu, va ajunge la
    doar 2,7 metri cubi/secundă, spun ecologiştii. Călin Dejeu a depus o
    petiţie cu peste 20 de mii de semnături de anulare a acestui proiect şi a
    sesizat ilegalitatea sa la Curtea Europeană. Iată parcursul a
    acestui proiect:
    Lucrările au început în 2004. Din fericire au
    mers încet şi până în 2012 au ajuns la 45% din proiect. Apoi, din fericire,
    Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi lucrarile s-au oprit pâna în 2016.
    Culmea e căîn loc să se aplice legislaţia de mediu ca să fie salvat
    Jiul, noi avem noroc cu probleme
    financiare sau de altă natură ale Hidroelectricii. In 2005, când zona s-a
    declarat Parc Naţional, trebuia să se oprească orice lucrare, pentru că sunt
    complet incompatibile aceste lucrări cu statutul de Parc Naţional. In orice
    ţară din lume, parcurile naţionale sunt sfinte, nu ai voie să te atingi de
    natură, cu ctât mai mult să distrugi un parc de la un capăt la celălalt cu
    sprijinul guvernului acelei ţări. Aşa ceva nu s-a mai văzut pe pământ. Este o
    ruşine şi o tragedie naţională. Deocamdată distrugerile sunt doar punctuale, în
    zona şantierelor. Marele dezastru va veni când vor termina şi vor devia în
    tunel Jiul.In zona şantierelor
    este un dezastru total. Au făcut drumuri de acces, au dinamitat, au tăiat
    pădurea… arată sinistru.


    În
    România, peste 450 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de construire sau funcţionare, multe din ele
    fiind chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000:
    Oriunde ne uităm pe hartă în Carpaţi vedem ca râurile sunt distruse de
    baraje mari cu aducţiuni laterale care seacă toate râurile din zonă sau de
    microhidrocentrale. Au mai rămas câteva râuri sau bucăţele de râuri. Afluentul
    Jiului de est – Jieţul – este secat complet de captările Hidroelectricii. Toată apa
    merge pe sub munte în Lotru. Nici acum nu are tot debitul natural… Până
    şi râul Capra de pe Transfăgărăşan este băgat în ţevi iar cascada Capra este
    secată…

    În noiembrie 2013
    organizaţia WWF România a ridicat public problema necesităţii unui act care să
    pună sub protecţie râurile din Carpaţi. A fost lansată campania
    Râurile de munte: ultima şansă şi o petiţie adresată autorităţilor prin care
    se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase.

  • Arii naţionale protejate din România

    Arii naţionale protejate din România

    România
    adăposteşte unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, pe nu mai
    puţin de 1,6 milioane de hectare: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale,
    parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii, la care se adaugă
    Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este, poate, cea mai bogată ţară europeană
    din punct de vedere al biodiversităţii.


    Ne oprim mai
    întâi în Parcul Natural Bucegi. Acesta se întinde pe un masiv întreg şi a fost
    constituit tocmai datorită valorii deosebite de patrimoniu. Conform datelor
    administraţiei, această arie naturală protejată este una dintre cele mai
    vizitate, după Delta Dunării. Vorbim despre mai mult de 32.000 de hectare, de la
    zona dealurilor înalte până în zona Vârfului Omu, la 2.500 de metri altitudine.
    În paralel cu patrimoniul natural, turiştii beneficiază de infrastructura
    turistică pusă la dispoziţie de autorităţile locale, dar şi de domeniul
    schiabil, care în ultima perioadă de timp a cunoscut o modernizare
    considerabilă. Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi,
    unitate în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA: Parcul
    Natural Bucegi este prima arie protejată din România, cu plan de management
    legal, aprobat prin hotărâre de guvern. Are un capitol bine definit privind
    turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor
    forme de turism alternativ care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra
    mediului. Promovăm ecoturismul. Nu se practică vânătoarea în adevăratul sens al
    cuvântului. Turiştii fac doar fotografii animalelor, se bucură de prezenţa lor.
    Avem trasee tematice pentru a prezenta elementele de faună, de geologie, astfel
    încât impactul negativ să fie minim.



    Şi ajungem acum
    la aria naturală protejată din România pe locul doi ca număr de vizitatori:
    Delta Dunării. O reţea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de
    păduri, de păşuni şi de dune de nisip. Este o arie care adăposteşte peste trei
    sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti, în timp ce varietatea
    de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile
    copacilor în padurile de stejar până la nuferi. Nu e, deci, de mirare că UNESCO
    a desemnat Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei. Plimbările cu hotelurile
    plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de
    fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din
    Delta Dunării. Dragoş Gociman, vicepreşedinte al Asociatia Patronala a
    Turismului din Delta Dunarii: Delta Dunării este o destinaţie
    unicat, nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume. Turistul care ajunge
    la noi ar trebui să ştie că Delta nu este numai pentru pescari şi vânători.
    Delta Dunării va fi un loc în care vă veţi simţi liber, veţi simţi că trăiţi în
    comuniune cu natura. Delta va fi locul în care veţi descoperi gustul borşului
    pescăresc. E diferită de la anotimp la
    anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e
    diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care
    mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la
    vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe
    lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt
    foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează
    exclamă şi spun că descoperă o altfel de
    Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar
    se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă.



    Ne
    întoarcem la munte. Vorbim în continuare despre unul dintre cele mai
    spectaculoase masive muntoase: Piatra Craiului. Aici veţi vedea singura creastă
    calcaroasă din România care depăşeşte 2000 de metri şi un peisaj unic, cu
    abrupturi mari. Aproape o treime din totalul speciilor de floră din România se
    află aici. Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde pe aproape 15 mii de
    hectare, iar oferta turistică include vizitarea unor păduri virgine, excursii
    dedicate observării ursului brun din observatoare închise, alpinism şi
    escaladă, vizitarea stânelor româneşti şi turism ecvestru. Iar turiştii îşi
    încep călătoria din Centrul de Vizitare a Parcului. Mircea Vergheleţ,
    directorul administraţiei. Este practic un muzeu al masivului
    unde turiştii pot găsi informaţii despre Piatra Craiului, despre speciile de
    floră şi faună din parc, despre tradiţiile locale, despre modul în care se face
    brânza de burduf în coajă de brad, un produs tradiţional aici. Avem un
    documentar de peste zece minute cu tot procedeul de realizare a acestui produs.
    De asemenea, Centrul de Vizitare are foarte multe elemente interactive. Există
    şi diorame. Practic, cu palma poţi da drumul la un film, la diapozitive, poţi
    face un puzzle. Există şi o machetă tridimensională a masivului, care prinde
    viaţă cu ajutorul unui proiector amplasat în tavan. Pe această machetă se pot
    vedea hărţile traseelor turistice, cu refugiile din Parcul Naţional,
    distribuţia solurilor, a habitatelor. Absolut toate informaţiile sunt
    prezentate şi în limba engleză. Atât informaţia digitală de pe monitoare cât şi
    panourile din Centrul de Vizitare sunt bilingve: română-engleză. A fost o
    regulă pe care am adoptat-o şi pe care o respectăm. De asemenea, traseul de vizitare
    este marcat şi avem şi panouri în Braillepentru nevăzători.



    Iar dacă
    vă opriţi în capitala României şi nu aveţi timp să vă deplasaţi până la munte
    sau în Deltă, puteţi vizita Parcul Natural Comana. La numai 39 de km Bucureşti,
    oferta este bogată: trasee turistice printr-o pădure bogată în care se pot
    vedea arbori seculari, monumente ale naturii, trasee turistice, amenajări
    lacustre şi o mănăstire care aduce aminte de numele legendarului domnitor român
    Vlad Ţepeş. În apropiere, se află şi un parc de aventură pentru toată familia.
    Valentin Grigore, directorul administraţiei. În parc sunt
    aproximativ 8.000 de hectare de pădure, 2.000 de hectare de zone umede,
    mlaştini şi ape. Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de Balta
    Comana, un unicat la nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea însăşi
    reprezintă o mică deltă a râului Neajlov. Este concentrată o foarte mare
    biodiversitate în zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi
    foarte bogată, sunt 1250 de specii de plante.



    Fiecare arie naturală protejată are o pagină de
    internet actualizată cu cele mai noi informaţii. De asemenea, de la Centrele de
    Informare turistică zonale puteţi obţine hărţi, propuneri de trasee şi
    recomandări pentru cazare.

  • Arii protejate din România

    Arii protejate din România


    Ariile protejate sunt cele mai utilizate mijloace destinate conservării biodiversităţii, iar România deţine un valoros patrimoniu natural. Din 11 regiuni biogeografice identificate în Europa, România are 5 astfel de regiuni (continentală, alpină, panonică, pontică şi stepică). Diversitatea florei şi faunei constă în existenţa unor întinse habitate forestiere şi alpine nealterate, asociate lanţului muntos al Carpaţilor, precum şi în existenţa unor populaţii de lupi, urşi, capre negre şi râşi, care sunt considerate a fi cele mai mari din Europa. Mii de specii de plante, multe dintre ele monumente ale naturii, cum ar fi bujorul românesc, bulbucii de munte, papucul doamnei, floarea de colţ, laleaua pestriţă, narcisa sălbatică, laleaua Cazanelor sau crinul de pădure îmbracă” poienile sau pajiştile de pe versanţii abrupţi şi însoriţi ai Carpaţilor. Practic, aici este ultimul refugiu din Europa pentru animalele şi plantele ameninţate cu dispariţia. Pentru o mai bună protecţie a acestei bogătii naturale, încă din anul 1932, au început să se înfiinţeze primele arii protejate care acoperă, în prezent, 7% din suprafaţa ţării.




    Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva, principalul administrator al ariilor protejate din România: ”Din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale, fără a include în aceste rezervaţii Delta Dunării, 23 sunt administrate de structuri specializate aflate în subordinea Regiei Naţionale. Suprafaţa celor 23 de parcuri este de peste 856.000 de hectare din care fondul forestier reprezintă 556.000 de hectare. Suprafaţa parcurilor administrate de Regie reprezintă aproape 80% din suprafaţa totală a parcurilor naţionale şi naturale declarate la nivel naţional până în acest moment. In această situaţie apreciem că, cel puţin pentru viitorul apropiat, Romsilva va rămâne un actor important în acest domeniu, în administrarea acestor parcuri naturale şi naţionale pe care le avem în România.”




    Deşi România beneficiază de o mare bogăţie naturală, ariile naturale protejate sunt insuficient finanţate. De aceea, de câţiva ani, administrarea parcurilor naţionale şi naturale din portofoliul Romsilva a fost descentralizată juridic pentru a oferi administraţiilor de parcuri accesul la mai multe fonduri guvernamentale şi europene. Adam Crăciunescu: ”Având în vedere condiţiile de eligibilitate care au fost impuse pentru accesarea fondurilor europene, Regia a fost nevoită să aplice acest mod de organizare a aministraţiei parcurilor chiar dacă aceasta presupune complicarea modului de alocare a resurselor financiare necesare bunei desfăşurări a activităţii. Trebuie să menţionez faptul că în cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Regia are aprobate pentru finanţare 25 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 110 milioane de lei (peste 25 de milioane de euro). Două proiecte au fost finalizate iar celelalte sunt în curs de finalizare. Am realizat în majoritatea administraţiilor centre de vizitare pentru populaţia din zonă şi pentru a avea posibilitatea să aducem cetăţenilor cunoştinţe cât mai multe despre aceste parcuri ale României.”




    Începând cu anul 2006, protecţia naturii în Carpaţi este susţinută de organizaţia internaţională Reţeaua Ariilor Protejate din Carpaţi (CNPA). Pentru o strânsă cooperare între cele 7 ţări carpatice, CNPA va coordona proiecte comune pentru a facilita schimburi între arii protejate din Carpaţi, va promova activităţi de conştientizare asupra ecosistemelor fragile ale întregului lanţ muntos şi va contribui cu măsuri concrete, cum ar fi o reţea ecologică, dând mai multe şanse de supravieţuire speciilor ameninţate. Adam Crăciunescu: “Multe dintre administraţii sunt parteneri sau chiar lideri de proiecte internaţionale la ora actuală. Avem multe întâlniri la nivel european între administraţiile noastre de parcuri cu administraţiile din Italia, Germania Austria, Ungaria. Replicarea modelelor create în primii ani de administrare a ariilor protejate s-a făcut atât pentru noile structuri înfiinţate pe plan naţional cât şi pe anumite componente, de exemplu, managementul financiar pe plan european la nivelul celorlalte ţări din Convenţia Carpatică, unde sunt cuprinse Serbia, Polonia, Ucraina, Slovacia, Cehia şi Ungaria. De asemenea, Romsilva a fost contactată de autorităţile din Republica Moldova în vederea acordării de consultanţă în procesul de organizare şi dezvoltare a sistemului de arii naturale protejate în această ţară.”




    Din reţeaua naţională de arii protejate, Delta Dunării se distinge, atât ca suprafaţă (580.000 ha), cât şi ca nivel al diversităţii biologice, având triplu statut internaţional: Rezervaţie a Biosferei, Sit Ramsar (zonă umedă de importanţă internaţională), Sit al Patrimoniului Mondial Natural şi Cultural. De asemenea, România deţine 12 zone umede protejate prin Convenţia Ramsar şi aduce o contribuţie importantă la Reţeaua Ecologică Natura 2000 privind conservarea habitatelor şi a păsărilor sălbatice.