Tag: Arina Stoenescu

  • Jurnal românesc – 16.10.2024

    Jurnal românesc – 16.10.2024

    Schimbările climatice reprezintă o provocare fără precedent şi efectele lor depăşesc graniţele naţionale – este mesajul transmis de preşedintele Klaus Iohannis în deschiderea “Climate Change Summit” care are loc, intre 15 – 17 octombrie la Bucuresti. Şeful statului a precizat ca autorităţile trebuie să lucreze împreună atât la nivel naţional, cât şi internaţional, pentru a găsi soluţii şi a aborda schimbările climatice într-un mod eficient. A amintit că, în doar câteva luni, România s-a confruntat cu valuri de căldură, perioade de secetă prelungită şi inundaţii extinse.

    În context, spune Klaus Iohannis, România trebuie să îşi îmbunătăteasca politica şi sprijinul financiar pentru cercetarea, producţia şi utilizarea tehnologiilor verzi. La rândul său, primul ministru Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul şi-a asumat un rol activ atât în prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice, cât şi în adaptarea economiei naţionale şi societăţii româneşti la acestea. Schimbările climatice nu mai sunt o problemă a viitorului îndepărtat, ci o realitate pe care o trăim în fiecare zi, a precizat şeful Executivului.

     

     

    Biroul Electoral Central a decis că, la alegerile prezidenţiale, dacă un votant are aprobate cererea de înregistrare în registrul electoral ca alegător prin corespondenţă, dar şi pe cea ca alegător în străinătate, el va fi înscris doar în lista electorală permanentă pentru votul prin corespondenţă. Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au putut să se înscrie pentru a vota prin corespondenţă la alegerile prezidenţiale până pe 10 octombrie.

    Potrivit site-ului AEP, s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă aproape 7.000 de persoane. Primul tur al alegerilor prezidenţiale va avea loc pe 24 noiembrie, iar cel de-al doilea pe 8 decembrie. Cât priveşte alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se mai pot înscrie până pe 17 octombrie pentru a putea vota prin corespondenţă. Alegerile pentru desemnarea membrilor Parlamentului de la Bucureşti sunt programate de Ziua Naţională a României, la 1 decembrie.

     

     

    Ambasada României la Tokyo a organizat și găzduit un eveniment cultural dedicat dramaturgului român Matei Vișniec, foarte apreciat în Japonia: „Literatura este libertate – personajele multifațetate ale lui Matei Vișniec”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul celei de-a 8-a ediții a Festivalului Literaturii Europene (11-14 octombrie 2024), care este coordonat, în fiecare an, de Delegația Uniunii Europene în capitala niponă.

    Pe lângă împărtășirea experiențelor privind interacțiunea cu dramaturgul român în Japonia și în România, traducerea și punerea în scenă a pieselor acestuia în arhipelag, publicul a avut ocazia să vizioneze un fragment din înregistrarea spectacolului „Ioana și Focul”, în regia lui Petru Vutcărău, și să asiste la o lectură dramatică a unui fragment din aceeași piesă. De asemenea, reprezentantele teatrului Kaze au ghidat publicul în expoziția de fotografii și afișe ale pieselor din repertoriul Kaze. Lucrările lui Matei Vișniec se bucură de o înaltă apreciere în Japonia, acest teatru fiind principalul promotor al operei dramaturgului român în arhipelag.

     

     

    Expoziţia ‘Andrei Pandele & Dan Perjovschi: Mărturii dinainte şi după Revoluţia din 1989’, curatoriată de Uschi Klein, cercetătoare la Universitatea din Brighton, va fi vernisată, joi, la Art Space de la Universitatea Sodertorn din Stockholm, informează un comunicat al ICR. La 35 de ani de la Revoluţia Română din 1989, fotografiile lui Andrei Pandele din anii 1970 – 1980 vor dialoga despre trecut şi prezent cu desenele site-specific realizate de Dan Perjovschi, provocând vizitatorii, uneori cu umor, la reacţii deopotrivă emoţionale şi critice – se arată în comunicat. Înainte de vernisaj va avea loc un seminar la care vor participa cei trei, alături de doctoranzi şi cercetători ai Universităţii din Brighton.

    Dezbaterea se va concentra asupra fotografiei din perioada comunistă a României. La seminar va participa autoarea şi editoarea Arina Stoenescu, cu o prelegere intitulată ‘Tipografie şi politică în România comunistă 1948-1989. Tehnoredactor modelând tipografia comunistă’. Seminarul şi vernisajul reprezintă două ocazii de a celebra 20 de ani de Istoria Artei la Universitatea Sodertorn. Evenimentul este organizat de Universitatea din Stockholm, în colaborare cu ICR Stockholm. Expoziţia ‘Mărturii dinainte şi după Revoluţia din 1989’ va rămâne deschisă până pe 18 decembrie.

     

     

  • Jurnal românesc – 12.10.2020

    Jurnal românesc – 12.10.2020

    Opt partide politice şi doi candidaţi independenţi s-au înscris la Biroul electoral nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării pentru a particpa la alegerile parlamentare din decembrie. Liste de candidaţi au depus PNL, Alianţa USR PLUS, PSD, Pro România, PMP, UDMR, Partidul Ecologist Român şi Alianţa pentru Unirea Românilor. Totodată, au fost admise şi candidaturile independente ale lui Ştefan Voloşeniuc, care s-a înscris pentru loc în Senat, şi Radu Darius Constantin, care râvneşte un fotoliu de deputat. Eventualele contestaţii vor fi soluţionate de Tribunalul Bucureşti, iar sentinţele forului pot fi atacate la Curtea de Apel din Capitală. Potrivit calendarului, cel mai târziu la data de 18 octombrie va fi constatată rămânerea definitivă a acestor candidaturi. Alegerile parlamentare sunt programate să se desfăşoare în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie între orele 7.00 şi 21.00, cu posibilitatea de prelungire.

    Oamenii care au lucrat cu forme legale în România, Italia sau alte ţări membre ale UE, pot beneficia de câte o pensie din partea fiecărui stat, a declarat atașatul pe probleme de muncă din cadrul Ambasadei României la Roma, Mirela Videa. Aceasta a precizat că o persoană care a muncit atât în Italia, cât și în România, nu trebuie să aștepte să îndeplinească simultan condițiile de pensionare din cele două state. În cazul persoanelor care au lucrat în ambele țări se face o totalizare a stagiilor de cotizare din România și Italia, totalizare care ajută la îndeplinirea stagiului complet de cotizare, dar drepturile de pensie se calculează proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat. Cetățeanul va primi practic în cadrul pensiei comunitare două pensii: una din România și una din Italia, a explicat Mirela Videa. Ea a indicat că viitorii beneficiari aflaţi în Italia trebuie să depună o singură cerere în vederea întocmirii pensiei comunitare la Casa de Pensii din zona de domiciliu, nefiind necesară deplasarea în România în acest scop. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei sesiuni de informare, organizată online de Ambasada ţării noastre în Italia, la care au participat reprezentanți ai mediul asociativ şi funcționari publici din domeniul protecției sociale.

    Situaţia etnicilor români din Ucraina a fost una dintre temele întrevederii pe care secretarul de stat în Ministerul de Externe Dan Neculăescu a avut-o, săptămâna trecută, cu adjunctul ministrului ucrainean al afacerilor externe, Vasyl Bodnar. Oficialul român a reiterat solicitarea ca drepturile etnicilor români să fie respectate în conformitate cu obligaţiile internaţionale asumate de Ucraina şi a exprimat disponibilitatea României de a sprijini obţinerea unor soluţii durabile. În acest sens, Neculăescu a indicat propunerile transmise de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la consultările cu omologul ucrainean Dmytro Kuleba, care au avut loc pe 8 septembrie la Bucureşti. La acea dată, şeful diplomaţiei române a propus, printre altele, negocierea unui Acord cuprinzător privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale, cu accent pe drepturile lingvistice ale tuturor vorbitorilor de limbă română din Ucraina. Dan Neculăescu şi Vasyl Bodnar au decis să continue discuţiile în cadrul Comisiei interguvernamentale mixte româno-ucrainene privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi au discutat şi despre proiectele derulate în sprijinul comunităţii româneşti din statul vecin.

    Ambasada României în Canada anunţă că, începând din 12 octombrie, consulul la Ottawa va fi detașat o săptămână din două la Consulatul General al României la Toronto. Reprezentanţa diplomatică precizează că în săptămâna 12-16 octombrie, diplomatul se va afla la Toronto, iar în săptămâna 19-23 octombrie, la Ottawa şi că acest ritm va fi menţinut în perioada următoare. Ambasada transmite că, pe perioada prezenţei consulului la Toronto, la sediul din capitala Canadei nu se efectuează servicii consulare, dar că acest fapt nu afectează programările online, care continuă să funcționeze în condiții normale. Se estimează că peste 250.000 de români trăiesc în Canada, cei mai mulţi concetraţi în Toronto, Montreal şi Vancouver.

    Traducătoarea Arina Stoenescu este laureata premiului Academiei Suedeze de Carte pentru Copii în anul 2020. Juriul a transmis că românca a fost recompensată pentru munca neobosită dincolo de granițele lingvistice și culturale şi pentru implicarea sa în proiectul Harap Alb în care este inclusă Biblioteca romilor pentru copii din Bucureşti, cu o colecţie unică de carte în limba romani. Arina Stoenescu este stabilită în Suedia din 1987. Activează ca designer independent, editor, traducător şi cadru universitar. Este fondatoarea micro-editurii Pionier Press înfiinţată în 1991 şi profilată pe carte bilingvă pentru copii şi tineret. Premiul Academiei Suedeze de Carte pentru Copii este acordat anual începând din 1990.

  • Inklusion: die Bibliothek für Roma-Kinder in Bukarest

    Inklusion: die Bibliothek für Roma-Kinder in Bukarest

    Als wirtschaftlich und sozial in vielen Hinsichten unterprivilegierte ethnische Minderheit können die Roma diese Stellung nur selten überwinden, und eine der Möglichkeiten, dies zu tun, besteht in der Kultur und Bildung. Das ist die Idee der Roma-Kinderbibliothek, ein Projekt, das vor drei Jahren in Zusammenarbeit mit der schwedischen Schriftstellerin Gunilla Lundren, der in Rumänien geborenen schwedischen Buchillustratorin und Verlegerin Arina Stoenescu, Thomas Acton, einem Roma-Studienprofessor aus Gro‎ßbritannien, und einem schwedischen Journalisten von Roma-Herkunft, Fred Taikon, begann.



    Die Bibliothek befindet sich in einem Gebäude, in dem sich auch ein weiteres, umfassenderes soziales und kulturelles Projekt befindet, das Museum für Roma-Kultur. Dieses befindet sich in Giuleşti, einem Stadtteil in der rumänischen Hauptstadt Bukarest, in dem viele Roma leben. Ursprünglich bestand die Bibliothek aus Büchern, Möbeln und Spielzeug, die von verschiedenen Mitwirkenden gespendet wurden.



    Dort, am vernachlässigten Stadtrand von Bukarest, wo der städtische Raum in eine vernachlässigte ländliche Gegend übergeht, trafen wir die Schriftstellerin Gunilla Lundgren. Lundgren, die vor allem als Autorin von Kinderbüchern bekannt ist, gründete einen PEN-Club, einen kreativen Schreibclub für die Roma-Kinder in ihrem Heimatland. Basierend auf den Erfahrungen, Lesungen und Vorträgen im Club schrieb sie drei Bücher und kreierte zusammen mit den Kindern, mit denen sie arbeitet, eine Radio-Serie. Angesichts ihrer Beziehungen zur Roma-Minderheit in Schweden hatte die Schriftstellerin es leicht, sich mit den Roma-Kindern in Osteuropa zu verbinden, trotz der Unterschiede zwischen den beiden Gemeinschaften. Gunilla Lundgren:



    In Schweden gibt es viele verschiedene Gruppen. Wir haben die so genannten schwedischen Roma, die dort viele, viele Jahre gelebt haben, und wir haben jetzt auch Neuankömmlinge. Wir haben Roma aus dem ehemaligen Jugoslawien, als der Krieg vorbei war, kamen sie dorthin. Wir haben viele andere Gruppen von Roma, wir haben russische Roma und finnische Roma, die unterschiedliche Religionen und Sprachen haben. Wir haben jetzt in Schweden viele Menschen aus Rumänien und Bulgarien, die in Schweden auf den Stra‎ßen betteln, und die schwedischen Roma-Kinder fanden das sehr traurig. Sie sind keine Bettler, die schwedischen Roma-Kinder. Sie leben in Wohnungen und ihre Eltern arbeiten, und sie sind glücklich, sich nicht mit den Menschen identifizieren zu können, die betteln. Und dann haben wir viel darüber gesprochen und gefragt: ‚Was passiert mit den Kindern, deren Mütter auf der Stra‎ße sitzen und betteln?‘ Die schwedischen Roma-Kinder sagten: ‚Wir müssen den Kindern helfen, denn sie sind mit Sicherheit in Rumänien geblieben. Und sie sollten nicht zu Bettlern werden. Wir sollten ihnen Bücher geben.‘ Die Einnahmen aus den Büchern, die wir jetzt im Pen Club schreiben, flie‎ßen also in die Veröffentlichung dieser Bücher, die Arina uns hilft, nach Rumänien zu bringen, um sie den Kindern hier zu geben, weil sie nicht Bettler werden sollten.“




    Pioner Press, der von der Buchillustratorin und Übersetzerin Arina Stoenescu gegründete Verlag, feierte das dreijährige Bestehen der Roma-Kinderbibliothek mit der Veröffentlichung eines zweisprachigen, auf Rumänisch und Romanes herausgebrachten Buches mit dem Titel Frohe Ostern“. Dies ist das dritte zweisprachige Buch, das von diesem Verlag herausgebracht wurde und sich an Roma-Kinder richtet. Seine Autorin, Gunilla Lundgren, erzählte uns von dem Engagement und der Unterstützung für die Roma-Kinderbibliothek:



    Die Bibliothek funktioniert und ich denke, dass es harte Arbeit erfordert. Beide Seiten arbeiten sehr hart. Wir nennen diese Bibliothek »Unsere Freundesbibliothek«. Und Arina kommt hierher, die Kinder von dort schreiben Briefe an unsere Kinder hier und wir schreiben Briefe an die Kinder dort. Also, sie haben wirklich das Gefühl, dass wir Freunde sind, wir schreiben uns gegenseitig. Wir veranstalten Ausstellungen in unserer schwedischen Bibliothek mit den Briefen, die die Kinder hier in Giuleşti schreiben. Au‎ßerdem sind unsere Kinder jetzt hier auf Fotos zu sehen, es gibt Fotos von den schwedischen Roma-Kindern hier in dieser Bibliothek, und das gibt ihnen das Gefühl dieser Freundschaft.“




    Luminiţa Ancuţa vom Museum für Roma-Kultur in Giuleşti, sieht in dieser Bibliothek eine Art Club der Kinder in der Nachbarschaft:



    Diese Initiative war von Vorteil, denn viele der Kinder hier haben Eltern, die es aus verschiedenen Gründen nicht schaffen, Zeit mit ihren Kindern zu verbringen, ihnen vorzulesen und ihnen zu helfen, diese Art von Fähigkeiten zu entwickeln. Seit der Eröffnung der Roma-Kinderbibliothek haben wir uns besonders auf Leseförderung konzentriert. Wir lesen ihnen einfach Geschichten vor oder lesen zusammen mit ihnen. Das Wichtigste war, dass wir sie hierher gebracht haben, denn in dieser Gegend gibt es keinen Spielplatz oder grö‎ßeren Park. Wir haben nur einen kleinen Park neben einer der beiden Schulen in unserer Nachbarschaft.“




    Das Lesen hilft den Kindern, unabhängig von ihrem sozialen oder kulturellen Hintergrund, sich in mehrfacher Hinsicht zu entwickeln. Es hilft ihnen, sich zu konzentrieren, Fragen zu stellen, Antworten zu geben und zu kommunizieren. Luminiţa Ancuţa:



    Wir haben Erzählungen über die Geschichte des Roma-Volkes gelesen. Als die Bibliothek eröffnet wurde, brachte Gunilla Lundgren auch eines ihrer Bücher mit dem Titel »Sophia« heraus, das die Geschichte eines Überlebenden des Roma-Holocaust erzählt. Das Buch ist eigentlich als zweisprachiger Cartoon in Rumänisch und Romanes konzipiert. Und als wir diese Geschichte mit den Kindern gelesen haben, haben wir festgestellt, dass sie sehr wenig über die Geschichte der Roma wissen. Sie waren sehr bewegt von der Geschichte des kleinen Mädchens, das in einem Konzentrationslager lebte und dramatische Erfahrungen machte. Kinder sind von Natur aus sehr neugierig. Wenn sie die Bücher in den Regalen sehen, nehmen sie sie heraus, durchblättern sie und stellen alle möglichen Fragen. Viele von ihnen haben Probleme beim Lesen und bitten uns, ihnen vorzulesen. Manchmal bringen sie ihre jüngeren Geschwister mit, die, obwohl sie nicht lesen können, unsere Bewegungen und Stellungen beim Lesen nachahmen. Was wir hier tun wollen, ist, ihren Appetit aufs Lesen zu wecken, denn nur durch das Lesen können sie entdecken, wer sie sind.“




    Kinder entdecken sich selbst, aber sie entdecken auch die anderen Kinder im Stadtviertel, denn die Roma-Kinderbibliothek steht auch den Kindern offen, die nicht zu dieser ethnischen Gruppe gehören und in diesem vernachlässigtem Teil von Bukarest leben.