Radio România Internațional

Tag: armata româna

  • Militari voluntari pentru armata română?

    Militari voluntari pentru armata română?

    Înainte de un
    maraton electoral cum se anunţă cel din 2024, politicienii români ştiu bine că
    tema unui eventual război extins de Rusia dincolo de graniţele vestice ale Ucrainei,
    tot mai prezentă în analizele militare şi geopolitice occidentale, are un potenţial
    exploziv şi de aceea se feresc de ea. Nu a făcut-o, însă, pentru că nu are nici
    un motiv politic, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.


    În interviul acordat recent unui post de radio, el a declarat că populaţia
    Românei trebuie să se îngrijoreze, iar autorităţile trebuie să o pregătească
    pentru un scenariu nedorit cum ar fi războiul.     Şeful Statului Major a atras
    atenţia că armata e în deficit de personal şi că rezerviştii sunt prea bătrâni
    pentru a lupta pe front. În consecinţă e nevoie, consideră generalul Vlad, de o
    lege care să permită învăţarea voluntară a bărbaţilor şi femeilor de până la 35
    de ani să tragă cu arma şi să-şi facă o decontaminare.

    Unii politicieni au calificat
    avertismentul alarmist, incongruent cu poziţia pe care ar trebui să o adopte şeful
    militar al armatei.

    Pe fond, însă, generalul Vlad a transmis un mesaj similar cu
    cele lansate de omologul său britanic sau de unii politicieni occidentali. Pe
    acest fundal, deputaţii şi senatorii din comisiile de apărare au decis să aibă o
    întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării. Anunţul a fost făcut de preşedintele
    interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis.

    El a spus că în acest moment
    nu există niciun pericol de implicare a României într-un război, iar populaţia
    trebuie să rămână liniştită, pentru că suntem membri NATO. Asta nu înseamnă că
    ţara nu trebuie să fie pregătită întotdeauna pentru orice scenariu, a adăugat
    Alfred Simonis.


    La Parlament nu este depus niciun proiect de lege pe tema
    pregătirii României în caz de război, a mai afirmat Simonis.


    La rândul său, ministrul
    Apărării, Angel Tâlvăr, a declarat la un post de televiziune că serviciul
    militar obligatoriu este exclus, dar că există o preocupare la nivelul MApN
    pentru serviciul militar voluntar. El a recunoscut deficitul de personal din
    armată, apărut după ce aceasta şi-a redus efectivele de la 320.000 la 80.000 de
    oameni. Numai anul trecut au ieşit din sistem aproape 7.000 de oameni, a menţionat
    ministrul. În consecinţă, este nevoie de pregătirea unor rezerve, care se va
    face cu militari voluntari, a precizat Tâlvăr. Potrivit acestuia, există în
    elaborare şi un proiect privind un stagiu militar de câteva luni şi obţinerea
    unei prime la sfârşitul acestei pregătiri, pentru persoane cu vârste cuprinse
    între 18 şi 35 de ani.


    Asemenea celorlalţi înalţi oficiali, ministrul Apărării
    a dat asigurări că România nu este în pericol de război. Asta nu înseamnă, a
    subliniat el, că un stat stat serios, membru al celei mai importante alianţe
    politico-militare din istorie, nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se
    întâmplă şi în alte armate.


    Generalul Vlad mai atrăgea atenţia că fabricile
    româneşti de armament nu au capacitatea să fabrice muniţa de tip NATO de care
    are nevoie Armata.


  • Cu motoarele turate la maximum

    Cu motoarele turate la maximum

    2024 se anunță un an încărcat de antrenamente și exerciții atât pentru
    militarii români, cât și pentru detașamentele străine dislocate în cadrul Grupului
    de Luptă NATO de pe teritoriul României.
    Indiferent de țara și categoria de forțe din care fac parte, instruirea
    reprezintă fundamentul pregătirii tuturor soldaților.



    Primele zile ale lunii ianuarie i-au găsit pe partenerii francezi,
    luxemburghezi si portughezi în poligonul de instrucție din Cincu. Obiectivul acestei sesiuni de
    pregătire specifică apărării antiaeriene a fost acela de creștere a nivelului
    de interoperabilitate între forțele participante la misiune.

    Am luat parte la
    un antrenament în condiții dificile, care a cuprins atât o pregătire de
    specialitate, cât și una fizică menite să dezvolte coeziunea în cadrul unor
    echipe mixte. Cele mai importante momente tactice de pe timpul pregătirii au
    fost deplasarea vehiculelor în teren greu accesibil, angajarea țintelor,
    reacția la ambuscadă și observarea efectului armelor franceze antidrone     a
    declarat sublocotenentul Maria Ines Cruz, comandatul de pluton al militarilor
    portughezi.


    Nu doar artileriștii antiaerieni au fost angrenați în antrenamente;
    tanchiștii francezi și belgieni alături de cei români se instruiesc timp de 3
    săptămâni în cadrul unui exercițiu multinațional care le testează atât
    rezistența la efort, cât și forța de reacție pe câmpul de luptă, startul
    sesiunii de antrenament fiind dat direct din poligonul Bogata (centrul
    României). Militarii din cele trei națiuni vor pune în practică toate
    procedurile și tacticile însușite de-a lungul timpului astfel încât să poată fi
    armonizate iar efectul obținut să fie unul maxim.

    Locotenent-colonelul Mihai
    Pintiliciuc, comandantul Batalionului 814 Tancuri este conștient de faptul că
    2024 va fi un an greu, plin de activități de instruire și de provocări, pe
    care le vom aborda folosind experiența
    dobândită de-a lungul timpului. Anul acesta vrem să ținem același ritm de cel
    puțin patru exerciții în poligonul din Turda, unul în Cincu și probabil, cel
    mai mare în toamnă, în poligonul din Smârdan, Zimbrul 24.



    Vă amintim faptul că Franța este națiunea cadru care conduce Grupul de Luptă
    de pe teritoriul României, întrucât contribuie în cea mai mare măsură atât cu
    efective, cât și în ceea ce privește dotările tehnice, vârful de lance al
    acestei structuri fiind reprezentat de tancurile Leclerc.

    Actualul detașament
    francez este dislocat în România din luna noiembrie, timp suficient în care a
    avut ocazia să se obișnuiască cu condițiile climatice, fiind o bună
    oportunitate de a lucra alături de partenerii români, în alt poligon decât
    Cincu    , ne-a spus locotenent-colonelul Constant Deforge, șeful operațiilor
    Grupului de Luptă NATO din România.


    Din poligonul Bogata ajungem la Centrul Național de Instruire Întrunită
    Getica, din Cincu, Brașov, unde militarii luxemburghezi au fost vizitați de ministrul
    apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes, și de șeful luxemburghez
    al apărării, generalul Steve Thull.

    Oficialii au fost primiți de către
    ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, și șeful Statului Major al
    Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pe agenda de lucru fiind înregistrată tema
    situației de securitate din regiunea Mării Negre și a Balcanilor de Vest.

    Interlocutorii au pus accent pe
    continuarea acordării sprijinului pentru Ucraina și Republica Moldova și au
    analizat stadiul relațiilor bilaterale de cooperare în domeniul militar și
    perspectivele de îmbunătățire a acestora, în special în domeniul instruirii
    comune și a apărării cibernetice.







    (Teodora
    Mazere)

  • Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Darea-loarea deadunu rachetili Patriotu

    Alianța Nord-Atlantică dimăndă că agenţia a llei di dari-loari va s’ndrupască ună parii di vâsilii membre, ntrâ cari Germania, Ţările di Jos, România şi Spania, cu un contract di ancupărari până la 1.000 di rachete di apărari antiaeriană Patriot. Achiziţia multinaţională consolidată, tru spiritlu ali Iniţiativă europeană di scut aerian (ESSI), aărdzeaști economii di scară şi ndrupaști lărdzearea a capacitatillei di producţie a năilor rachete GEM-T tra sda cali la căftarea ți easti tu creaștiri”, cundilleadzâ alianţa militară transatlantică tru un comunicat. Contractul, tru valoari di 5,5 miliardi di dolari, fu datu ali companiei COMLOG, un joint-venture anamisa di ună companie americană și ună ghirmană, a deapoa volumlu mari a comenzii va sndrupască dișcllidearea a unei unităț di producție tra rachetele Patriot tru Germania.



    Rachetele Patriot au ună custuseari di aproximativ 4 miliuňi di dolari cumata, ama contractul anvăleaști și furnizaria di piese di alăxeari și znuearea-a a loru. Agenția NATO di Sprijin şi Achiziţii declară că aestă achiziție ari tu scupo anvărtusearea catastisillei di discurajari a aliațlor tru contextul tru cari Rusia ș-lu creaști asaltul aerian tu Ucraina. ”Atacurile cu rachete și drone rusești tru țivilli, căsăbadz și localitățli ucrainene spuni cât di importantă easti apărarea aeriană modernă. Intensificarea-a producțiillei di băruti easti esențială tra securitatea Ucrainăllei și tra a noastră”, declară secretarlu gheneral al NATO, Jens Stoltenberg. Alianța Nord-Atlantică da ali Ucraina maș agiutoru non-letal, ama membrii organizației pitrecu a Kievlui armati și muniții individual i colectiv. Statele Unite ale Americă şi Germania au datâ până tora rachete Patriot ti Ucraina tra s’u-agiută s’contracareadză atacurli ruseşti tru căsăbadzlli şi infrastructurli a llei, iara aesti livrări bitisirâ parţial stocurli. SUA s-vidzurănica și constreasi s’caftâ alăntoru stati, ntră cari şi Japonia, sagiută znuearea-a aloru.



    Di itia aliștei căftari, tru a daua giumitati a meslui andreu, Japonia li hăbinisi restricţiile mutrindalui exportul di arme, tra prima oară tru aestu ditu soni dekeniu, apofasea istorică a autorităţilor nipone permițândalui vindearea cătră Statele Unite a sistemelor di apărari aeriană Patriot. Washingtonul, tu arada a lui, va s’poatâ sda ali Ucrainei ma multe ahtări sisteme. Programul Patriot easti tru aestă oară nai ma scumpu programu di armătuseari ali Armată Română. România ari tru aestă oară patru ahtări sisteme, ditu ațeali şapte comandate, tra cari va spăltească tut cu tut aproapea patru miliardi di dolari. Ateali trei va shibă operaționalizate până tu ișita a anlui. Rachetele Patriot pot sazboairâ cu 5.000 di kilometri pi oară şi pot sagudească drone, elicoptere, avioane, ama şi rachete di croazieră. Armata României, cari, ahurhindalui cu anlu 2023 va saibă 2,5 % ditu PIB, va saibă 200 ahtări rachete, tru valoari di 1 miliardu di euro, livrarea va sfacâ tu ma multi hopi.



    Autoru: Corina Cristea


    Armănipsearea: Tașcu Lala


  • Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Achiziţie în comun de rachete Patriot

    Alianța Nord-Atlantică a anunţat că agenţia sa de achiziţii va sprijini un grup de ţări membre, între care Germania, Ţările de Jos, România şi Spania, cu un contract de cumpărare a până la 1.000 de rachete de apărare antiaeriană Patriot.

    Achiziţia multinaţională consolidată, în spiritul Iniţiativei europene de scut aerian (ESSI), oferă economii de scară şi sprijină extinderea capacităţii de producţie a noilor rachete GEM-T pentru a satisface cererea în creştere, precizează alianţa militară transatlantică într-un comunicat.


    Contractul, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între o companie americană și una germană, iar volumul mare al comenzii va sprijini înființarea unei unități de producție pentru rachetele Patriot în Germania. Rachetele Patriot au un cost de aproximativ 4 milioane de dolari bucata, dar contractul acoperă și furnizarea de piese de schimb și întreținerea lor. Agenția NATO de Sprijin şi Achiziţii a declarat că această achiziție are drept scop consolidarea posturii de descurajare a aliaților în contextul în care Rusia își intensifică asaltul aerian asupra Ucrainei.


    Atacurile cu rachete și drone rusești asupra civililor, orașelor și localităților ucrainene arată cât de importantă este apărarea aeriană modernă. Intensificarea producției de muniție este esențială pentru securitatea Ucrainei și pentru a noastră, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.


    Alianța Nord-Atlantică oferă Ucrainei doar sprijin non-letal, dar membrii organizației trimit Kievului arme și muniții individual sau colectiv. Statele Unite ale Americii şi Germania au livrat deja rachete Patriot Ucrainei pentru a o ajuta să contracareze atacurile ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurilor sale, iar aceste livrări au epuizat parţial stocurile. SUA s-au văzut chiar constrânse să ceară altor ţări, între care şi Japonia, să ajute la refacerea lor. Urmare a acestei solicitări, în a doua jumătate a lunii decembrie, Japonia a relaxat restricţiile privind exportul de arme, pentru prima dată în ultimul deceniu, decizia istorică a autorităţilor nipone permițând vânzarea către Statele Unite a sistemelor de apărare aeriană Patriot. Washingtonul, la rândul său, va putea livra Ucrainei mai multe astfel de sisteme.


    Programul Patriot este în acest moment cel mai scump program de înzestrare al Armatei Române. România are în prezent patru astfel de sisteme, din cele şapte comandate, pentru care va plăti în total aproape patru miliarde de dolari. Ultimele trei vor fi operaționalizate până la finalul acestui an. Rachetele Patriot pot zbura cu 5.000 de kilometri pe oră şi pot lovi drone, elicoptere, avioane, dar şi rachete de croazieră. Armata României, care, începând cu anul 2023 primește 2,5 % din PIB,va avea 200 de astfel de rachete, în valoare de 1 miliard de euro, livrarea urmând să se facă gradual.


  • Ceremonia prilejuită de plecarea lotului de militari răniţi ai Armatei României la Invictus Games 20

    Ceremonia prilejuită de plecarea lotului de militari răniţi ai Armatei României la Invictus Games 20

    Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat, luni, la sediul MApN, la ceremonia prilejuită de plecarea lotului de militari răniţi ai Armatei României la Invictus Games 2023, de la Dusseldorf (Germania).

    În semn de apreciere pentru rezultatele obţinute la ediţiile precedente ale competiţiilor sportive, ministrul Apărării a înmânat Drapelul României căpitanului lotului, plutonierul adjutant (în retragere) Florin Boc.

    Învăţăm de la dumneavoastră, veteranii răniţi în teatrele de operaţii, lecţiile valoroase ale perseverenţei în viaţa de zi cu zi, ale curajului de a lupta pentru idealuri, chiar şi atunci când acestea par îndepărtate sau chiar intangibile. Cred cu tărie că este important ca, dincolo de declaraţiile oficiale, să ne implicăm activ şi permanent în susţinerea dumneavoastră şi să ne asigurăm că ajungeţi acolo unde v-aţi propus!, le-a spus Tîlvăr sportivilor militari.

    El a mulţumit, de asemenea, familiilor care îi susţin în permanenţă pe militarii răniţi.

    Sportivii militari Invictus ne-au oferit numeroase motive de mândrie, reprezentând cu succes Armata Română şi România la această prestigioasă competiţie internaţională. Sunt convins că ne vor reprezenta în continuare la aceeaşi altitudine a performanţelor superioare! Adresez mulţumirile şi felicitările mele familiilor membrilor Echipei Invictus România, care au stat şi stau alături de militarii noştri. Încurajările şi susţinerea dumneavoastră sunt nepreţuite şi esenţiale pentru succesul Invictus România!.

    Ediţia din acest an a Invictus Games, care se va desfăşura în perioada 9 – 16 septembrie la Dusseldorf, va reuni reprezentanţi din 21 de naţiuni din întreaga lume.

    Echipa României este formată din 20 de militari răniţi, clasaţi cu gradul I, II şi III de invaliditate sau apt limitat, care vor concura la opt discipline sportive – şapte discipline individuale (tir cu arcul, atletism, canotaj la ergometru, powerlifting, ciclism, tenis de masă şi înot) şi una de echipă (volei din poziţia şezând).

    Este a patra participare a României la Invictus Games, după ediţiile din Toronto (2017), Sydney (2018) şi Haga (2022), în cadrul cărora sportivii români au obţinut 26 de medalii, dintre care 11 de aur, 11 de argint şi 4 de bronz.

  • Președintele Klaus Iohannis a aprobat creșterea participării Armatei Române la operația EUFOR Althea

    Președintele Klaus Iohannis a aprobat creșterea participării Armatei Române la operația EUFOR Althea

    Preşedintele Klaus Iohannis a înştiinţat conducerea Parlamentului, printr-o scrisoare de care au luat act Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, că a aprobat creşterea participării Armatei României la operaţia EUFOR Althea, în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina, cu un efectiv total de până la 180 de militari, cu tehnica, echipamentul, armamentul şi muniţia necesare îndeplinirii misiunilor, începând cu luna octombrie.

    În urma deteriorării mediului de securitate în teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina (BiH), la începutul anului 2022, comandatul operaţiei EUFOR Althea a solicitat Uniunii Europene suplimentarea cu două companii de manevră a efectivelor batalionului multinaţional (MN Bn). Pentru asigurarea unei prezenţe continue, consistente şi relevante a României în operaţia EUFOR Althea, după retragerea companiei de manevră din cadrul operaţiei care va fi executată în luna octombrie 2023 şi pentru a susţine demersurile de preluare a comenizii forţei în luna ianuarie 2025, a fost analizată posibiltatea asigurării de către ţara noastră a companiei stat major şi deservire a Batalionului Multinalţional (MN Bn) dislocat în teatru, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Legislativului.

    Dislocarea companiei stat major şi deservire contribuie substanţial la menţinerea profilului operaţional al Armatei României şi a rolului de furnizor regional de securitate, în concordanţă cu orientările politice în vigoare, sprijinind, totodată, realizarea obiectivului de asumare a unor poziţii relevante la nivelul comenzii operaţiei EUFOR Althea, mai scrie șeful statului în scrisoarea adresată Parlamentului.

  • România eroică

    România eroică

    La București, a avut loc festivitatea decernării premiilor Asociației Naționale Cultul Eroilor — Regina Maria. Premiile ediției a X – a au fost acordate celor mai bune cărți apărute în 2023 având ca temă de cercetare participarea armatei române pe câmpurile de luptă ale războaielor din 1877-1878, 1913, 1916-1918, 1941-1945. Sunt analize ale unor bătălii, memorialistică de război, biografii ale unor personalități militare, soarta prizonierilor de război, militari dispăruți pe front, etc.






  • Jurnal Românesc – 12.04.2023

    Jurnal Românesc – 12.04.2023

    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat la o videoconferinţă cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina, precum şi cu detaşamentele de militari români aflate în misiune în Bulgaria, Lituania şi Polonia. MApN transmite că militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate, stadiul de îndeplinire a misiunilor şi au raportat că starea de sănătate şi nivelul moralului personalului sunt foarte bune. “Perioada care se apropie, în care veţi întâmpina Sfintele Paşti departe de casă şi familii, nu va fi una uşoară pentru dumneavoastră, dar ştiu că sunteţi profesionişti şi că aţi luat toate măsurile pentru ca misiunile dumneavoastră să fie executate aşa cum sunt planificate. Eforturile dumneavoastră contribuie la liniştea noastră, a tuturor, mai ales în aceste vremuri în care regiunea în care ne aflăm este profund tulburată de invazia Rusiei în Ucraina vecină”, le-a spus ministrul Apărării militarilor români. Peste 350 de militari români îndeplinesc, în prezent, misiuni în afara hotarelor ţării.



    Violoncelistul Filip Papa va susţine un recital la 13 aprilie, la sediul Institutului Cultural Român de la Londra, în cadrul seriei “Concertele Enescu”, ediţia 2023. Artistul, acompaniat la pian de Antony Ingham, va interpreta piese de George Enescu, Doru Popovici, J.S. Bach şi Johannes Brahms. Originar din Timișoara, Filip Papa este solist de stat al Filarmonicii “Moldova”, precum și profesor de violoncel la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Activează în cadrul Cvartetului de coarde “Ad Libitum”, unde cântă alături de violoniștii Remus Azoitei, Șerban Mereuță și de Bogdan Bisoc. Cu “Ad Libitum”, Filip Papa a apărut la festivaluri de muzică importante din Monte Carlo, Olanda, Franța, Germania, Elveția şi România. Antony Ingham este profesor de pian şi lucrează, în mod regulat, ca acompaniator, la pian, pentru departamentul junior al Royal College of Music. A susținut multe recitaluri de pian solo pentru Princess Cruises. Prin programul permanent “Concertele Enescu”, ICR Londra îşi propune promovarea muzicii camerale româneşti în context internaţional.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv oganizează, la 13 aprilie, conferința cu titlul “Arhiva patrimoniului evreiesc din România: din pod și până pe paginile istoriei”. Manifestarea se va desfășura în limba ebraică, la sediul Institutului, în colaborare cu Organizația Evreilor Originari din România. Proiectul va reprezenta episodul inaugural al unei serii de conferințe menite să prezinte și să promoveze, în rândul publicului larg, unica arhivă din Israel care se ocupă în totalitate cu colectarea și administrarea materialelor legate de evreimea românească. Programul evenimentului va include prezentări susținute de consultantul în domeniul arhivelor și al conservării patrimoniului evreiesc Elinor Kroitoru, alături de arhivarul si istoricul Yehoshafat Pop. Aceștia vor vorbi despre colecționarea, conservarea, și crearea accesibilității acestor materiale pentru publicul larg. ICR Tel Aviv transmite că scopul acestei serii de conferințe este de a face cunoscute atât semnificația, cât și importanța existenței unei arhive a evreilor români în Israel şi de a sublinia faptul că orice evreu de origine română din Israel poate contribui la acest proiect.



    Traducerea în limba poloneză a volumului “Jurnal filozofic” de Constantin Noica va fi lansată, la 13 aprilie, la Cracovia, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Varșovia. La discuția despre carte vor participa traducătorul cărţii, Ireneusz Kania, şi autorul prefeței, teoreticianul și istoricul Andrzej Zawadzki, cadru didactic al Universității Jagiellone, autor al unor traduceri din Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Ireneusz Kania este lingvist şi specialist în studii romanice, traducător, eseist, expert în culturile şi religiile Orientului şi în iudeo-creştinism, autorul a peste 100 de volume de tălmăciri din 16 limbi. Este cel mai titrat traducător de limba română în Polonia, printre realizările sale numărându-se o mare parte din scrierile lui Cioran, Eliade şi Noica. Evenimentul de lansare a volumului “Jurnal filozofic” va avea loc la Librăria De Revolutionibus din Cracovia, cu sprijinul Editurii National Publishing Institute din Polonia.





  • Plan de înzestrare a armatei

    Plan de înzestrare a armatei

    Actor cheie pe flancul estic al NATO, riverană Mării Negre şi vecină
    cu Ucraina invadată de trupele ruse, România e obligată să gestioneze o ecuaţie
    de securitate foarte complicată. În plus, nefiind tocmai una dintre economiile
    robuste din Alianţa Nord-Atlantică, ţara trebuie să-şi drămuiască atent banii
    alocaţi acestui sector.


    Raportul NATO pentru anul 2022, prezentat, săptămâna
    aceasta, de secretarul general Jens Stoltenberg, plasează România
    pe locul 11 din 30 de ţări aliate, cu o alocare de 1,75% din Produsul Intern
    Brut pentru sectorul apărării. De diferite culori politice, guvernele de
    coaliţie de la Bucureşti au dat în anii anteriori armatei şi celorlalte
    structuri de forţă 1,86% din PIB în 2021, puţin peste două procente în 2020 şi
    1,84% din în 2019.     Statele membre ale NATO s-au
    angajat, în mod repetat, să investească 2% din PIB pentru cheltuielile
    militare, dar acest prag n-a fost depăşit decât de şapte dintre aliaţi.


    Ministerul român al Apărării Naţionale a cerut
    aprobarea Parlamentului pentru achiziţia de noi sisteme de armament, obuziere,
    rachete aer-aer şi maşini de luptă. Aceste programe de înzestrare se înscriu
    într-un obiectiv mai larg de transformare a Armatei României până în anul 2040.
    Rolul lor este de a realiza structuri de forţe flexibile şi moderne, cu
    mijloace care să le asigure supravieţuirea în câmpul tactic, o mobilitate şi o
    cunoaştere a situaţiei extinsă şi o putere de foc mărită – se arată în
    solicitarea ministerului. Birourile permanente reunite ale celor doua
    camere ale Legislativului au decis să transmită cererea la comisiile parlamentare
    de apărare, de unde, scrie presa de la Bucureşti, e o cvasicertitudine că vor
    primi aviz favorabil.


    Programele de înzestrare, spun experţii militari,
    au în vedere şi operaţionalizarea ţintelor asumate de România în cadrul NATO şi
    al Uniunii Europene. Pe lista de cumpărături a armatei figurează     tehnică
    modernă, iar     valoarea totală a programului de
    înzestrare este estimată la 4,2 miliarde de euro.


    Pentru o ţară departe de a-şi
    fi rezolvat multe dintre urgenţele economice şi sociale, achiziţiile de armament
    pentru Armata Română par foarte costistoare. Dar securitatea însăşi costă, iar
    cercetările sociologice confirmă că populaţia înţelege acest adevăr.

    Ultimele
    noastre sondaje, spunea secretarul general al NATO, arată că 82% din populaţia
    ţărilor aliate crede că America de Nord şi Europa trebuie să colaboreze pentru
    a menţine securitatea. 61% dintre oameni cred că a fi membru NATO reduce riscul
    unui atac armat.


    NATO a făcut posibilă o pace de 75 de ani, atât în America de
    Nord, cât şi în Europa. Însă, astăzi, trăim într-o lume cu cele mai mari
    pericole de după cel de-Al Doilea Război Mondial     – a conchis secretarul
    general Stoltenberg.


  • 20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operațiuni Speciale

    20 de ani de la înființarea Forțelor pentru Operațiuni Speciale

    Ziua de 1 martie 2003 reprezintă un moment de referinţă în istoria Armatei României, marcând înfiinţarea, la Târgu Mureş, a Batalionului 1 Forţe Speciale, prima structură de operaţii speciale din ţară. Anul acesta, împlinirea a 20 de ani de existență a Forţele pentru Operaţii Speciale a fost marcată printr-o ceremonie impresionantă, la care au participat peste 400 de militari şi peste 30 de mijloace tehnice, inclusiv avioane şi elicoptere militare.



    În cadrul ceremoniei, la care au participat premierul, preşedintele Camerei Deputaţilor şi miniştrii de Interne şi al Apărării Naţionale, un moment special l-a constituit paraşutarea drapelelor României, NATO şi al Forţelor pentru Operaţii Speciale. Prim-ministrul Nicolae Ciucă a subliniat rolul pe care îl au Forţele Speciale în garantarea securităţii naţionale, subliniind că România a reuşit să îşi construiască structuri speciale la nivelul tuturor categoriilor de forţe, acestea fiind încadrate cu militari de elită profesionişti, cu aptitudini dezvoltate de luptători capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite, pentru că îşi bazează forţa de intervenţie în teatru pe surpriză, viteză de acţiune, ingeniozitate, mobilitate, flexibilitate, înţelegerea mediului de acţiune din punct de vedere cultural, lingvistic.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a scos în evidenţă importanţa acestor unităţi de elită, în special în contextul războiului din Ucraina.Ştiu că în forţele noastre de Operaţii Speciale sunt militari de elită, profesionişti cu aptitudini dezvoltate de luptători şi de lideri, majoritatea fiind simultan paraşutişti, scafandri şi alpinişti, capabili să facă faţă oricărei situaţii deosebite, a declarat Marcel Ciolacu. Sunt mândru că România dispune astăzi de unităţi moderne, gata să răspundă rapid şi decisiv la situaţii de criză şi să asigure protecţia cetăţenilor şi a intereselor naţionale. Spun asta mai ales ţinând cont de ceea ce se întâmplă chiar la graniţele noastre.



    Această structură a Armatei Române înseamnă putere, determinare şi misiuni complexe, a apreciat și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, amintind că în cei 20 de ani de existenţă, Forţele pentru Operaţii Speciale au plătit şi un dureros tribut de sânge – șase militari de elită şi-au sacrificat viaţa în misiunile din Afganistan, iar alţii au căzut în ţară în timpul unor activităţi de instruire. De asemenea,19 militari ai acestei structuri au fost răniţi în teatrele de operaţii.



    “Sunteţi o componentă matură a Armatei României, eficientă, cu capacitate mare de reacţie la nivel strategic, interoperabilă şi cu puternice conexiuni cu structuri similare aliate şi partenere”, a subliniat în mesajul adresat militarilor Forţelor româneşti pentru Operaţii Speciale și şeful Apărării, generalul Daniel Petrescu. Discreţi, modeşti şi extrem de eficienţi, militarii din Forţele pentru Operaţii Speciale îşi servesc cu mândrie şi profesionalism ţara, acolo şi atunci când aceasta le-o cere, precizează un comunicat al Ministerului Apărării.






  • Pregătiri pentru 1 Decembrie

    Pregătiri pentru 1 Decembrie

    În fiecare an, pe 1 decembrie, Ziua Naţională a Românie este celebrată în întreaga țară, dar și în afara ei, în teatrele de operaţiuni în care sunt dislocaţi militari români sau în comunităţile româneşti de peste hotare.

    La Bucureşti este programată tradiționala defilare pe sub Arcul de Triumf, cu cea mai mare participare a militarilor aliaţi. Aceasta se va desfăşura fără restricţii pentru public, pentru prima oară după pandemie. Parada militară va avea, în plus, faţă de anii precedenţi, cele mai noi achiziţii de tehnică militară modernă din dotarea Armatei Române. Pe lângă români, vor defila şi aproximativ 150 de militari străini din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Portugalia, Statele Unite şi Ţările de Jos, precum şi militari reprezentând ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României şi aproximativ 25 de mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă din Canada, Italia, Spania şi Statele Unite.

    Manifestări speciale de Ziua Naţională vor avea loc şi la Alba Iulia, de unde, vor porni mesaje pentru România, pe 29 noiembrie, în cadrul unui program educativ organizat la Muzeul Principia. Pe 30 noiembrie, când este sărbătorit și Sfantul Andrei, considerat ocrotitorul României, la Alba Iulia sunt programate ceremonii militare de depuneri de coroane la statuile de mare însemnătate pentru actul Unirii. Tot în această zi începe şi ‘România tradiţională’, un festival de tradiţii şi obiceiuri. Marşul Unirii şi primirea soliilor din cetăţile de scaun vor fi marcate pe 1 decembrie. Tot atunci, va avea loc ceremonia militară, cu trupe şi tehnică de luptă, la care participa aproximativ 850 de militari. Vor fi și detaşamente de defilare cu mijloace terestre, elicoptere și avioane F-16.

    Totodată, din cadrul dispozitivului de defilare pe jos va face parte şi un detaşament de militari francezi din cadrul Grupului de Luptă pentru Apărare Colectivă, dislocat la Cincu, judeţul Braşov.

    Evenimentele marchează şi anul centenarului încoronării Regelui Ferdinand I şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, unde în anul 1600 principele Munteniei, Mihai Viteazul, intra în fruntea armatei sale, moment considerat de istoriografia romantică drept prima unire politică a spațiului românesc.

    Supranumit Întregitorul de ţară, Ferdinand I, a fost primul rege al tuturor românilor, suveranul sub domnia căruia s-a realizat Marea Unire din 1918, cel mai important act din istoria poporului român. Atunci s-au unit cu patria-mama Transilvania, Basarabia și Bucovina. Ferdinand I a fost omul providenţial, al reformei agrare şi al celei electorale, al acţiunilor vizând consolidarea statului naţional unitar român, sub cârmuirea căruia s-a înregistrat cea mai înfloritoare perioadă a statului român modern. Alături de el s-a aflat o personalitate marcantă, Regina Maria, cea care a fost infirmieră pe front, în primul război mondial, şi diplomat în cancelariile europene, cea fără de care, spun istoricii, succesul lui Ferdinand I nu ar fi fost la fel, iar România Mare ar fi fost, cel mai probabil, un deziderat încă şi mai greu de atins.


  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    În așteptarea clopotelor românești de la Cotul
    Donului. Interviu cu conf.univ.dr. Vasile Șoimaru, economist, publicist,
    maestru fotograf, Vasile Şoimaru, iniţiator şi coordonator al proiectului
    Românii din jurul României și al proiectului Cotul Donului 1942: eroism,
    jertfă, trădare, al cărui nucleu este volumul cu același titlu, apărut în 2012
    la Chișinău, cel care în urmă cu un deceniu a ridicat chiar pe acele meleaguri
    prima cruce în memoria ostaşilor români căzuţi la Cotul Donului, bătălie de la
    care pe 19 noiembrie 2022 se împlinesc 80 de ani.


  • Iohannis, scrisoare către Parlamentul României privind forțele și mijloacele Armatei Române

    Iohannis, scrisoare către Parlamentul României privind forțele și mijloacele Armatei Române

    Parlamentul a fost informat,
    marţi, printr-o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, despre forţele şi mijloacele Armatei României
    şi ale Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse, pentru anul 2022, la dispoziţie
    în vederea participării la misiuni în afara teritoriului naţional.

    Într-un mediu de securitate în continuă degradare, forţele
    armatei române sunt chemate să răspundă la provocări tot mai diverse, iar
    tendinţa spre diversificare a modului, a zonelor de acţiune şi a nivelului de
    angajare este tot mai pregnantă. În prezent, România beneficiază de garanţii de
    securitate solide, oferite de statutul de membru al Alianţei Nord-Atlantice
    (NATO) şi al Uniunii Europene (UE), precum şi de bunele relaţii cu ţările
    vecine şi cu partenerii săi strategici. Pe lângă NATO şi UE, România se va baza
    în continuare pe parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, care
    asigură cadrul optim de consolidare a relaţiilor dintre armatele celor două
    ţări, în vederea substanţierii poziţiei strategice a României la Marea Neagra.
    Toate acestea presupun continuitate în angajamente şi predictibilitate în
    acţiuni, se arată în scrisoarea adresată Parlamentului de președintele României, Klaus Iohannis.



    Potrivit documentului transmis Parlamentului, România acordă
    prioritate respectării obligaţiilor care îi revin în domeniul menţinerii
    securităţii internaţionale şi al managementului crizelor de securitate
    dezvoltând capabilităţi de apărare proprii în concordanţă cu interesele
    naţionale de securitate şi cu profilul său geostrategic, participarea la
    misiuni şi operaţii în afara teritoriului Statului Român constituind o
    componentă importantă a profilului strategic al României, în cadrul comunităţii
    internaţionale.



    Şeful statului a informat Parlamentul că forţele şi
    mijloacele Armatei României care participă la misiuni şi operaţii în afara
    teritoriului statului român în anul 2022 vor fi sub conducerea NATO, UE, ONU,
    OSCE, precum şi în cadrul Coaliţiei internaţionale anti-ISIL/Daesh şi în cadrul
    Task Force Takuba, în baza angajamentelor naţionale comunicate în cadrul
    proceselor de generare a forţei şi a cerinţelor operaţionale specifice fiecărei
    misiuni/operaţii.



    Efortul principal va fi reprezentat de participarea crescută
    la operaţiile din zona de operaţii întrunite din Balcanii de Vest (KFOR, sub
    egida NATO, şi EUFOR ALTHEA, sub egida UE), inclusiv prin punerea la dispoziţie
    a forţelor de rezervă, aflate în aşteptare în România, concomitent cu
    menţinerea contribuţiei semnificative la forţele NATO de răspuns rapid şi în
    cadrul grupului de luptă pentru asigurarea prezenţei aliate înaintate
    consolidate a NATO din Polonia. Armata României participă la Task Force Takuba,
    sub conducerea Franţei, pe parcursul anului 2022, pentru instruirea,
    consilierea, monitorizarea şi însoţirea în luptă a forţelor armate maliene şi
    nigeriene, facilitarea şi coordonarea activităţilor coaliţiei în vederea
    identificării şi contracarării activităţilor şi acţiunilor organizaţiilor
    extremist-violente şi teroriste din Sahel, conform cerinţelor operationale
    specifice, se mai precizează în scrisoare.



    Ministerul Afacerilor Interne pune la dispoziţie, în anul
    2022, forţe şi mijloace pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU,
    precum şi în cadrul structurilor de conducere ale organizaţiilor internaţionale
    menţionate, la comandamentele operationale din zonele de misiune şi la
    agenţiile Uniunii Europene.



    Şeful statului menţionează că pentru îndeplinirea
    angajamentelor asumate şi în scopul confirmării rolului ţării noastre de
    furnizor de securitate, forţele Armatei României execută misiuni, asigurându-se
    ‘continuarea acţiunilor de consolidare şi de menţinere a păcii, conform
    mandatelor aprobate de către NATO, UE, ONU şi OSCE’.


    Personalul participant la operaţii în afara teritoriului
    naţional în anul 2022 va avea dotarea tehnică şi armamentul necesare îndeplinirii
    misiunilor specifice fiecărui teatru de operaţii, iar fondurile financiare sunt
    asigurate din bugetele alocate Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului
    Afacerilor Interne, precizează preşedintele Iohannis în scrisoare.

  • Trecerea sovieticilor prin România

    Trecerea sovieticilor prin România

    România
    a intrat în cel de-al doilea război mondial în iunie 1941, alături de Germania,
    pentru a recupera teritoriile anexate de URSS cu un an înainte. După mai mult
    de 3 ani de lupte, pe 23 august 1944, România ieșea din alianța cu Germania și
    se alătura coaliției Națiunilor Unite. Contactul imediat cu armata sovietică a
    fost însă brutal și a lăsat puternice emoții asupra societății românești. Începând
    de la micile șicane și până la omucideri, sovieticii s-au dedat la toate
    infracțiunile: furturi, distrugeri, răpiri, violuri și asasinate. Numeroase
    mărturii orale și documente scrise atestă violențele comise de ei începând cu
    jumătatea anilor 1940. Iar Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română
    deține multe mărturii despre abuzurile săvârșite atunci de ocupantul sovietic.


    În 1944, scriitorul
    Dan Lucinescu era tânăr ofițer și în 2000 își aducea aminte de cum a fost
    batjocorit de un subofițer sovietic în centrul Bucureștiului.

    La un moment dat m-am întâlnit
    cu un rus care mi-a pus pistolul în piept. După ce i-am spus că nu înțelegeam
    ce voia, am dedus după gesturile lui că îmi reproșa că nu îl salutasem. I-am
    spus că eram elev-ofițer și el era subofițer, deci el trebuia să mă salute pe
    mine. Mi-a spus să trec înapoi, sub amenințarea armei, și în pas de defilare
    să-l salut. Mi-am spus că trebuie să-l las pe nebun în pace, m-am dat trei pași
    în spate și l-am salutat. Îi era așa de simplu să descarce pistolul ăla în mine.


    Șicana
    la care a fost supus Lucinescu era însă o nimica toată față de ce a văzut cu
    ochii săi la câteva zile după aceea, tot în centrul Bucureștiului.

    Trecea o fată pe stradă, era
    elevă de liceu, cam adolescentă. În jur, erau camioane de ruși. Și la un moment
    dat am văzut cum o smul și o trag în mijlocul lor, cu servieta ei de școală cu
    tot, și ea a început să țipe ca din gură de șarpe. Au plecat cu ea, eu am rămas
    pe loc, bineînțeles că nimeni n-a intervenit. Erau înarmați până în dinți.


    Colonelul
    Gheorghe Lăcătușu a luptat în armata română alături de sovietici împotriva
    germanilor. În 2002 își aducea aminte de cum se purtau sovieticii cu tot ce le
    cădea în mână.

    Sovieticii
    dispuneau de tot, trenuri, mijloace de transport confiscate de la populaţie,
    confiscate de la armata germană, confiscate de la noi, armata română. Dacă nu
    aveai aşa-zisele aprobări, până şi caii dacă nu erau cu serie pe copită, până
    şi ăștia ne erau luaţi de ruşi. Ni se spunea că erau luaţi de la nemţi. Era
    pradă de război şi noi n-aveam dreptul la ea.


    Colonelul de
    jandarmi Ion Banu povestea în 1995 cum un militar sovietic i-a luat ceasul, pe
    o stradă în aproierea sediului de azi al Radio România. Tot acolo se vedea pe
    trotuar cadavrul unui militar român executat de sovietici.

    Când s-au întors din Germania erau atât de ridicoli! Toţi
    aveau câte două-trei ceasuri la mână. Ba am văzut, fără să exagerez, un rus cu
    un ceas de masă atârnat de gât! Eram la o tutungerie, doream să iau un plic ca
    să scriu părinților. Aveam un ceas foarte frumos pe care îl primisem cadou.
    Când am întins mâna, un rus, că trecea o coloană de cazaci cu nişte cai
    extraordinari de grei şi solizi, vine lângă mine. Mi-a văzut ceasul şi mi-a
    spus să i-l dau, davai, davai! Băi frate, aveam şi eu pistol. Îi
    zic: Este al meu! Dar el se repede şi mi-l smulge. Avea un pistol
    mitralieră, i l-am dat și am rămas fără ceas. Nu
    stăteau la tocmeală, te împuşcau imediat. Am văzut atâtea! Am văzut pe strada
    Cobălcescu, mă doare când îmi amintesc, un colonel român împuşcat şi cu soţia
    lângă el. Zăcea pe trotuar împuşcat de ruşi. Se dădeau la tot felul de acte din
    astea: luau femeia de lângă om, ca sălbaticii. O luau, o batjocoreau şi pe el
    îl împuşcau.


    Învățătorul
    Vasile Gotea din Șieuț, Bistrița-Năsăud, a fost ofițer în armata română. În
    anul 2000 mărturisea cum era pe punctul de a fi împușcat de sovietici de trei
    ori.

    Atunci era să mă
    împuşte de trei ori. Veneau trupe din ăstea dezorganizate, după ce trecuseră
    prima linie, şi umblau prin sate. Au găsit aici, mai sus de casa mea, într-o
    şură, nişte vin. Erau de fapt nişte struguri astupaţi. Şi au cerut vin, să le
    dau eu vin. Le-a răspuns că nu aveam de
    unde să le dau. Şi ei au vrut să mă împuşte. Altă dată m-au dus în dosul şcolii,
    mi-au pus revolverul în piept, mi-au făcut semn să ridic mâinile: m-au
    buzunărit, mi-au luat ceasul și tot ce-au găsit. Altă dată, un cetăţean trecea
    cu carul de la câmp cu boi şi în car s-au urcat 16 rusoaice. În centrul satului
    m-am opus să le ducă unde voiau. Şi atunci, toate rusoaicele au îndreptat
    armele spre mine, gata să mă împuşte. Dacă făceam o mişcare eram mort. Am tăcut
    şi am lăsat să se ducă carul cu ele.


    Întâlnirea
    sovieticilor cu România a fost violentă care a lăsat amintiri dureroase și
    resentimente. Care cel puțin din istorie nu se vor șterge.

  • O aeronavă și un elicopter ale armatei române, dispărute de pe radar

    O aeronavă și un elicopter ale armatei române, dispărute de pe radar

    UPDATE MApN: Șapte militari și-au pierdut viața în accidentul aviatic în care a fost implicat elicopterul IAR 330 Puma. Pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicați inițial, urcaseră la bord și doi salvatori pe mare din cadrul Forțelor Navale Române.


    Încă nu există informații cu privire la pilotul aeronavei aeronavă MiG 21 LanceR sau dacă acesta a reușit să se catapulteze.



    Președintele Klaus Iohannis și ministrul Apărării, Vasile Dâncu, au transmis mesaje de condoleanțe familiilor militarilor morți.


    Îmi exprim profundul regret și deplina compasiune pentru pierderea vieții a șapte militari de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în urma prăbușirii unui elicopter IAR 330 Puma, în zona localității Gura Dobrogei, județul Constanța. Elicopterul executa o misiune de salvare-evacuare a unei aeronave MiG 21 LanceR, când a dispărut de pe radar. În această noapte tragică pentru aviația din România, gândurile mele se îndreaptă spre familiile îndoliate și greu încercate de această pierdere dramatică. Le transmit condoleanțe și multă putere în aceste clipe dureroase!”,a transmis șeful statului.


    Transmit condoleanțe familiilor îndurerate. Dumnezeu să îi odihnească în pace”, este mesajul ministrului Apărării.




    UPDATE MApN: Cei cinci membri ai echipajului elicopterului IAR 330-Puma, decolat, miercuri, 2 martie, în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare, au fost găsiți decedați zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom. În continuare, se desfășoară operațiuni de căutare-salvare în cazul pilotului aeronavei MiG 21 LanceR.



    UPDATE: Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a declarat pentru site-ul de știri HotNews că toate cele cinci persoane din elicopter au murit. Pilotul MiG-ului este în continuare căutat.



    Două incidente aviatice au avut loc, marți seară, în România. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, “o aeronavă MiG 21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar astăzi, la ora 20.03, a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac si Gura Dobrogei.” Aeronava decolase de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 19.50.



    După declanșarea de urgență operațiunile de căutare-salvare, un elicopter IAR-330 Puma a decolat de urgență spre zona posibilului impact.Ulerior, și elicopterul a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44. Pilotul raportase condiții de vreme nefavorabilă și primise ordin să se întoarcă la bază.



    Ultima poziție cunoscută a elicopterului, care avea la bord un echipaj format din cinci militari, este zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom. Nu se cunoaște starea echipajului sau a aeronavei. Și în acest caz s-au declanșat operațiunile de căutare-salvare”, a mai transmis MApN.