Radio România Internațional

Tag: armata româna

  • Schimbare de efective în contingentul francez din Grupul de Luptă NATO

    Schimbare de efective în contingentul francez din Grupul de Luptă NATO

    Colonelul Thierry Denechaud a preluat comanda Grupului aliat de luptă aflat pe teritoriul României de la colonelul Jean Michelin, în cadrul unei ceremonii la Centrul Național de Instruire de la Cincu. S-au schimbat și efectivele franceze dislocate în cadrul Grupului, militari din Regimentul 5 Dragoni înlocuindu-i pe cei din Regimentul 1 Pușcași.

    Militarii francezi care și-au desfășurat misiunea în România “se întorc acasă la familiile lor cu un sentiment de împlinire după ce au întâmpinat multe provocări pe timpul operației”, au comunicat Forțele armate ale Franței.

    Batalionul multinațional a participat anul trecut la „Dacian Fall”, un exercițiu care a validat capacitatea armatei franceze să planifice dislocarea unui centru de comandă tactic de nivel brigadă din Franța în România și integrarea lui într-o divizie NATO. Militarii francezi din rotația a noua a Grupului de luptă au mai luat parte la numeroase exerciții împreună cu partenerii români, portughezi, polonezi și nord-macedoneni. A zecea rotație a contingentelor armatei franceze în Grupul de luptă NATO din România va avea ca principală provocare în acest an exercițiul „Dacian Spring”, care va presupune creșterea efectivelor până la nivelul unei brigăzi, adică 5.000 de militari.

    Între timp, militarii din țările care contribuie cu forțe la acest Grup aliat continuă exercițiile de pregătire în comun. Militarii spanioli recent sosiți în România au participat la „Eagle Thunder”, un exercițiu cu trageri de luptă reale. Și tot ei, în parteneriat cu militarii belgieni din cadrul Grupului și cu militarii portughezi din Brigada Multinațională Sud-Est, au desfășurat exercițiul „Eagle Trench”, care a avut ca obiectiv instruirea trupelor în lupta urbană.

    Într-un alt Grup de luptă din cele opt pe care Alianța Nord-Atlantică le are pe flancul estic, cel din Slovacia, și-a început misiunea detașamentul antitanc pe care România l-a dislocat acolo. În Centrul de Instruire de la Lest, militarii români din prima rotație a detașamentului se vor instrui în context multinațional până în luna iulie 2025, împreună cu militari din Cehia, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Iar în Bulgaria, Grupul de luptă NATO aflat sub comandă italiană are în componență, începând din această lună, și un detașament de cercetare al forțelor armate române.

    În aceste zile, în vederea participării la exercițiul multinațional „Steadfast Dart 25”, pe teritoriul României sunt anunțate deplasări de tehnică militară și personal aparținând forțelor armate ale Regatului Unit. Exercițiul face parte din seria de activități de instruire planificate la nivel aliat și are ca obiectiv principal consolidarea capacității de reacție și a interoperabilității forțelor participante. Unitățile britanice vor tranzita și desfășura activități în diverse zone din România, în cooperare cu forțele naționale și cu cele ale altor state aliate dislocate aici. Tehnica militară aparținând forțelor armate franceze participante la acest exercițiu va sosi pe calea ferată, cel mai probabil pe 2 februarie.

    Ministerul român al apărării precizează că exercițiile NATO precum „Steadfast Dart” sunt defensive și transparente, fiind desfășurate cu respect deplin față de obligațiile internaționale ale României. Exercițiul a fost planificat anul trecut, și în premieră de la înființarea sa la 1 iulie 2024, Forța de Reacție Aliată va exersa o desfășurare de efective și tehnică militară în context operațional. Exercițiul va demonstra capacitatea NATO de a activa Forța de Reacție Aliată și de a coordona tranziția rapidă a acesteia. Exercițiul se desfășoară în Bulgaria, Grecia și România, cu participarea a peste 10.000 de militari din Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Regatul Unit, România, Slovenia, Spania și Turcia.

     

  • România a preluat comanda Forţei Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina (EUFOR)

    România a preluat comanda Forţei Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina (EUFOR)

    Potrivit unui comunicat al MApN transmis marţi, în prezenţa secretarului de stat pentru politica de apărare, planificare şi relaţii internaţionale, Simona Cojocaru, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, generalul-maior Florin-Marian Barbu a preluat, astăzi, 21 ianuarie, comanda Forţei Uniunii Europene în Bosnia şi Herţegovina – EUFOR, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Camp Butmir, Sarajevo.

    Prin preluarea comenzii EUFOR, cea mai mare operație multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC), România exercită, în prezent, comanda a două dintre cele nouă operațiuni și misiuni militare sub steagul Uniunii Europene, la care contribuie cu efective și tehnică militară.

     

    „Implicarea operațională a României în cadrul EUFOR ALTHEA, a cărei comandă o va exercita generalul-maior Barbu reprezintă o dovadă a angajamentului nostru ferm în Balcanii de Vest”, a precizat secretarul de stat Simona Cojocaru.

     

    După un mandat îndeplinit cu succes de către generalul de brigadă Ovidiu Lungu, în perioada mai 2023 – mai 2024, în calitate de șef de stat major al EUFOR ALTHEA, Armata României a crescut nivelul de reprezentare în cadrul operației prin asumarea conducerii celei mai importante forțe multinaționale din Balcanii de Vest.

     

    Exercitarea comenzii EUFOR, a apreciat șeful Statului Major al Apărării, va întări prestigiul și va consolida respectul de care se bucură militarii români în cadrul comunității euro-atlantice.

     

    „Prin preluarea comenzii EUFOR, România își reafirmă statutul de principal contributor la forța multinațională de stabilizare dislocată de Uniunea Europeană în Bosnia și Herțegovina”, a precizat generalul Vlad.

     

    În cadrul operației, România va asigura mai multe funcții esențiale, printre care și comanda batalionului multinațional, care poate să reacționeze ferm, în funcție de necesități, în sprijinul autorităților din Bosnia și Herțegovina, pentru menținerea unui climat sigur și securizat.

     

    Stabilitatea regiunii Balcanilor de Vest este o prioritate pentru România, aceasta fiind de importanță strategică pentru securitatea europeană și euro-atlantică.

     

    De asemenea, începând de ieri, 20 ianuarie, Detașamentul Forțelor Aeriene Române a intrat in serviciul operației EUFOR ALTHEA, având ca principale responsabilități evacuarea medicală (MEDEVAC), în regim 24/7 și misiunile de transport și cercetare sub comanda EUFOR.

     

    Pentru următoarele 4 luni, cele 4 elicoptere IAR 330 ale Forțelor Aeriene Române vor executa misiuni specifice de transport, cercetare și evacuare medicală sub comanda EUFOR.

     

    Astfel, Forțele Aeriene Române au revenit după o perioadă de 20 de ani în cadrul operației EUFOR ALTHEA.

     

    Din delegația României au mai făcut parte șeful Statului Major al Forțelor Terestre, generalul-locotenent Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene, generalul-locotenent Leonard-Gabriel Baraboi, și comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul-maior Valerică Vrăjescu.

     

    Operația EUFOR ALTHEA a fost lansată în data de 2 decembrie 2004, în baza mandatului Consiliului de Securitate al ONU (Rezoluția nr. 1575/2004), și are ca obiectiv sprijinirea autorităților din Bosnia și Herțegovina în menținerea unui mediu sigur și stabil. La momentul actual, în cadrul operației, sunt prezente cu personal un număr de 24 de națiuni, incluzând state membre UE și non-UE.

  • Avioane F-35 pentru Armata Română

    Avioane F-35 pentru Armata Română

    În conformitate cu strategia militară a ţării şi cu deciziile CSAT privind consolidarea graduală a capabilităţii de apărare aeriană, Parlamentul de la București a aprobat, în regim de urgenţă, proiectul de lege privind achiziţionarea de către România a 32 de avioane de luptă F-35 din SUA.

    Documentul fusese trimis legislativului de către executiv săptămâna trecută, marți a fost aprobat de Camera Deputaților, iar doar o zi mai târziu a trecut și de Senat, cameră decizională în acest caz.

    Este cea mai scumpă achiziţie din istoria Armatei Române – 6,5 miliarde de dolari, achiziție care include piese și motoare de schimb, suport logistic, servicii de instruire a piloţilor şi personalului, simulatoare de zbor, precum şi muniţia aer-aer şi aer-sol. Banii necesari acestei investiţii vor fi asigurați de la bugetul de stat sau prin împrumuturi ori garanţii de împrumuturi oferite de guvernul american.

    Din cauza complexităţii stagiului de pregătire, primele aeronave F-35 ar urma să ajungă, însă, în România abia din 2030. F-35 este cel mai performant multirol al momentului. Este un avion dotat cu tehnologia „stealth”, care îi oferă o detectabilitate redusă în fața radarelor inamicului: din construcție – formele angulare ale fuselajului și materialele folosite – și din vopsirea cu un material special care absoarbe radiația electromagnetică – F35 poate opera adesea fără să fie „văzut” de inamic.

    Avionul dispune, de asemenea, de integrarea senzorilor de ultimă generație, a sistemelor avansate de comunicații și prelucrare a informațiilor, fiind prima platformă aeriană de generația a V-a aflată în producție și disponibilă pentru achiziție, care se preconizează a deveni avionul de generația a V-a standard la nivelul NATO.

    În România, cele 32 de avioane F-35 vor înlocui treptat avioanele F-16 second-hand cumpărate în ultimul deceniu, de la Portugalia și Norvegia.

    Într-o a doua etapă, Bucureștiul ar urma să mai cumpere alte 16 avioane F-35, scopul final fiind acela de a constitui 3 escadrile complete de avioane de luptă.

    Potrivit ministrului apărării naționale, Angel Tîlvăr, tehnica militară de ultimă generație achiziționată prin colaborarea cu SUA, în ultimii ani, a schimbat profilul Armatei României la nivelul capacității de acțiune și al interoperabilității cu armatele aliate.

    „Sistemele de rachete Patriot și HIMARS, transportoarele blindate Piranha V, aeronavele multirol F-16, bateriile de coastă NSM, și, de acum și aeronavele de generația a V-a F-35 asigură României o poziție întărită din punct de vedere strategic în regiune, unde acționăm ca pilon de stabilitate al NATO și ne asigură ancore puternice de interoperabilitate cu aliații noștri”, a declarat ministrul Tîlvăr.

  • Retrospectiva săptămânii 22.09-28.09.2024

    Retrospectiva săptămânii 22.09-28.09.2024

    Prima rectificare bugetară din 2024

    În săptămâna care se încheie, Executivul român a adoptat prima rectificare bugetară din acest an. Deşi a fost operată pe o creştere economică revizuită în scădere, la 2,8%, şi pe un deficit bugetar mai mare decât era estimat, de 6,9 procente, rectificarea a fost una pozitivă. Finanţele, Transporturile, Sănătatea şi Educaţia au primit bani mai mulţi, în timp ce bugetele ministerelor Economiei şi Dezvoltării s-au redus. Rectificarea bugetară se bazează pe o creştere a veniturilor colectate la bugetul de Stat şi pe investiţii.

    Premierul Marcel Ciolacu a dat asigurări că deficitul, deja mare şi privit, de aceea, cu preocupare de specialişti, poate fi suportat de economie. El a dat ca exemplu cele mai puternice state din Uniune, Germania şi Franţa, care promovează investiţiile, odată cu creşterea deficitului. Investiţiile, a insistat Ciolacu, vor întoarce la buget de 8 ori mai mulţi bani decât au fost cheltuiţi cu ele. La rândul său, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a amintit că bugetul pentru 2024 a fost construit în jurul investiţiilor esenţiale în infrastructură, a marilor proiecte strategice şi al îmbunătăţirii serviciilor publice pentru români. El a negat că România va renunţa, anul viitor, la cota unică de impozitare şi va trece la impozitul progresiv, pentru a acoperi găurile din buget.

     

    Prognoză mai puţin optimistă

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a scăzut drastic estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, care ar urma să înregistreze un avans de doar 1,4% în acest an, în scădere faţă de estimarea de 3,2% anunţată în luna mai. În 2025, avansul PIB ar urma să fie de 2,6%, de la un nivel de 3,4% prognozat în mai. Ţările UE din Europa de Sud-Est sunt afectate de cererea externă slabă, deşi consumul a fost rezilient, în urma majorărilor salariale solide, explică BERD în raport. Potrivit acestuia, în Bulgaria şi România, majorarea salariului minim a stimulat cererea, dar a avut ca rezultat extinderea deficitului comercial şi s-a adăugat presiunilor inflaţioniste.

    În România, sectorul IT a încetinit semnificativ, în linie cu tendinţele globale, în timp ce producţia industrială a stagnat. Pe de altă parte, investiţiile în infrastructură continuă să sprijine creşterea. Instituţia internaţională mai aminteşte că recentele estimări ale Consiliului Fiscal arată o extindere a deficitului spre 8% din PIB în 2024. Şi Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% la 2,8%.

     

    Intervenţia naţională la ONU

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, la mijlocul săptămânii, la cea de-a 79-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. „Oricât de nesigură este lumea astăzi, răspunsul la problemele noastre va consta întotdeauna în mai multă cooperare şi mai multă solidaritate. România va susţine întotdeauna ordinea mondială internaţională, cu ONU în centrul ei”, a afirmat liderul de la Bucureşti în discursul său.  Războiul Rusiei împotriva Ucrainei, a spus preşedintele, a declanşat cea mai mare criză de securitate din istoria recentă a Europei, încălcând dreptul internaţional şi având implicaţii mult dincolo de continent.

    Ucraina are nevoie de sprijinul tuturor statelor membre ale ONU, hotărâte să respecte dreptul internaţional şi Carta ONU, a mai declarat Klaus Iohannis. El a subliniat că România sprijină pe deplin iniţiativa de pace a preşedintelui Zelenski, ca singura abordare care poate asigura o pace justă şi durabilă, fiind în deplin acord cu Carta ONU şi cu dreptul internaţional. În opinia lui Iohannis, nu există alternativă viabilă la Organizaţia Naţiunilor Unite, iar principiile pe care a fost construită aceasta rămân mai valabile ca oricând. Ne concentrăm acum, a spus preşedintele, asupra continuării reformei ONU, astfel încât aceasta să fie capabilă să facă faţă provocărilor actuale şi celor care se prefigurează.

     

    Împrumut american pentru armata României

    România a semnat, miercuri, un acord de împrumut cu Statele Unite în valoare de aproape 1 miliard de dolari. Bucureştiul e încrezător că cele 920 de milioane de dolari din partea Statelor Unite vor permite consolidarea capacităţii de apărare a ţării, prin dotarea cu tehnică modernă a Forţelor Armate Române şi dezvoltarea industriei locale de apărare. Kathleen Kavalec, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, a declarat că documentul este mai mult decât un simplu acord financiar, întrucât el reprezintă puterea şi rezilienţa parteneriatului bilateral, precum şi angajamentul comun de a asigura pacea, stabilitatea şi securitatea în regiune. Prin oferirea de fonduri americane, scopul Washingtonului este să se asigure că România rămâne în prim-planul inovaţiei şi al dotării militare pentru mulţi ani de acum înainte, ceea ce va întari, în egală măsură, relaţiile economice bilaterale, a subliniat Kathleen Kavalec.

     

    Start bun pentru FCSB în Europa League

    La revenirea în competiţiile continentale, FCSB a învins echipa letonă RFS cu scorul de 4-1, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în prima etapă din noul format al Europa League la fotbal. Campioana României va mai juca şapte meciuri în grupa, iar printre adversari se numără scoţienii de la Glasgow Rangers, englezii de la Manchester United, grecii de la PAOK Salonic şi Olympiakos Pireu, precum si germanii de la Hoffenheim. FCSB este singură reprezentantă a României în cupele europene.

     

  • CSAT ia măsuri de întărire a forţelor armate

    CSAT ia măsuri de întărire a forţelor armate

    Grava situaţie de securitate din regiunea Mării Negre şi implicaţiile pentru România generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vecine au fost principala temă de discuție a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care s-a reunit, miercuri, la București.

     

    “Pentru ţara noastră, situaţia de război din statul vecin menţine riscurile de incidente care pot afecta teritoriul şi cetăţenii României, precum şi pericolele în ceea ce priveşte siguranţa navigaţiei în Marea Neagră din cauza minelor în derivă şi a acţiunilor ostile ale Rusieiˮ, au apreciat membrii CSAT. În acest context, ei au decis măsuri de întărire a forţelor armate române. Membrii Consiliului au hotărât, de asemenea, continuarea demersurilor diplomatice în vederea încetării de către Moscova a agresiunii militare în Ucraina.

     

    În cadrul şedinţei a fost aprobat şi raportul privind progresele înregistrate în domeniul planificării apărării. Acesta are ca obiectiv alinierea cu planificarea operaţională şi cu integrarea priorităţilor naţionale, inclusiv a celor care nu sunt incluse în pachetul actual de capabilităţi.

     

    Administrația prezidențială a explicat că planurile României pentru dezvoltarea capabilităţilor sunt reflectate corespunzător în Directiva de planificare a apărării 2023 şi în Programul Armata României 2040. Ambele documente sunt susţinute de un angajament politic naţional care permite României să îndeplinească cerinţele de alocare a 2,5% din PIB pentru Apărare, din care 20% pentru înzestrare.

     

    Membrii Consiliului au mai evaluat activitatea desfăşurată în domeniul securităţii cibernetice. Astfel, au fost aprobate o serie de acţiuni prioritare pe care să le aibă în atenţie Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2024. Acestea sunt menite să contribuie la dezvoltarea sistemului naţional de securitate cibernetică şi la consolidarea capabilităţilor de prevenire și descurajare.

     

    Nu în ultimul rând, membrii Consiliului au analizat şi activitatea CSAT de anul trecut şi au decis transmiterea către Parlament, spre aprobare, a raportului de activitate.