Radio România Internațional

Tag: arme

  • Prioritățile președinției rotative a Spaniei la Consiliul Uniunii Europene

    Prioritățile președinției rotative a Spaniei la Consiliul Uniunii Europene

    Una dintre prioritățile președinției rotative este reindustrializarea și autonomia strategică deschisă, pentru ca statele membre să fie mai puţin dependente de producătorii străini. Alte priorități se referă la tranziția către o economie verde, promovarea unei justiții sociale, care se referă la drepturi și bunăstare socială, și consolidarea unității europene.

    Președinția spaniolă va depune eforturi pentru o Europă mai unită și mai incluzivă, care să își aşeze cetățenii în centrul procesului decizional.

    Totodată, va promova schimbările și deciziile necesare pentru a aborda provocările majore ale UE.

    La primul Colegiu al Comisarilor Europeni, reunit sub preşedinţia spaniolă a Consiliului Uniunii, președinta Comisiei, Ursula Von der Leyen, declara:

    Responsabilitatea care se află în mâinile noastre este imensă. Europa se confruntă cu provocări majore atât în țară, cât și în străinătate. Și, pentru a le face față, lipsa de acțiune nu este o opțiune.


    Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a continuat în aceeași cheie, spunând că UE trebuie să facă schimbări, să ia decizii și să adopte măsuri.

    Acest lucru trebuie să se facă sub președinția noastră, care va fi ultima pe deplin operațională din acest ciclul legislativ, întrucât alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în iunie anul viitor, a adăugat el.

    Totodată, Spania preia conducerea președinției Consiliului Uniunii Europene într-un moment decisiv, când eforturile de sprijinire a Ucrainei trebuie dublate.

    În acest sens, UE are nevoie de președinția spaniolă pentru a ajunge la un acord rapid de a furniza mai multe muniții Ucrainei și, în același timp, de a-şi consolida propriile rezerve de arme, a spus Ursula Von der Leyen.

    Președinta Comisiei Europene a mai afirmat că Europa nu va putea exista în viitor fără Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest și toate țările europene care se află în prezent sub influența Rusiei sau Chinei.

    Spania și România sunt țări strâns unite în cadrul Uniunii Europene și împărtășesc puncte de vedere și interese asupra celor mai importante aspecte.

    Între autoritățile noastre există un dialog foarte strâns, iar România poate conta pe sprijinul Spaniei în încercarea de a avansa în realizarea unor obiective, cum ar fi aderarea la Spațiul Schengen, se arată într-un comunicat de presă al Ambasadei Spaniei în România.


  • Arme și haine dacice și romane din Dacia

    Arme și haine dacice și romane din Dacia

    Pe teritoriul dintre Dunăre, Marea
    Neagră, Munții Carpați și bazinul intracarpatic locuiau în antichitate
    populațiile geților și dacilor. Urme ale civilizației lor materiale au fost
    descoperite în câteva situri arheologice, iar artefactele găsite până acum
    datează și din dinaintea și de după cucerirea Daciei de către romani și al
    fuziunii daco-romane care a urmat. Între aceste artefacte, armele ocupă un loc
    important între indiciile prețioase care îi ajută pe arheologi să-și imagineze
    nivelul de dezvoltare a geților și dacilor, comparativ cu romanii.


    Prezența romanilor la Dunărea de Jos datează din primul secol dinaintea erei
    creștine. O
    bună parte a triburilor geților și dacilor intraseră în orbita civilizației
    romane, dar altele rămăseseră ori refuzau clientelismul roman. Cel mai rebel
    rege dac era Decebal, de la sfârșitul primului secol al erei creștine, care
    avea statul în zona central-sud-estică a României de azi, în Munții Șureanu din
    Carpații Meridionali. În urma a două războaie, între 101-102 și 105-106,
    purtate de împăratul Traian, regele dac Decebal e înfrânt, decapitat și regatul
    său cucerit. Astfel apărea sinteza daco-romană considerată de istorici baza formării
    națiunii române.


    Asociația
    Terra Dacica Aeterna s-a înființat în 2007 și este formată dintr-un grup de
    entuziaști care organzează spectacole de reenactment și promovează cultura
    getică și dacică. Pentru a avea o imagine a armelor cu care s-au luptat dacii
    și romanii, acum 1900 de ani, Andrei Duduman de la asociația amintită s-a
    costumat în dac și a prezentat armele dacilor la vernisarea expoziției Dacia,
    ultima frontieră a romanității.

    Avem
    un războinic dac, oarecum o căpetenie de infanterie grea. Pentru războinicul
    dac, cel mai important element vizual era scutul, al cărui design este inspirat
    de modelele de pe columnă, ele se pot admira în lapidariumul Muzeului Național
    de Istorie a României. Al doilea element foarte important este spada de tip
    celtic, a cărei teacă este decorată cu motive care se găsesc pe celebra matriță
    dacică descoperită la Sarmizegetusa. Este o spadă foarte manevrabilă, foarte
    ușoară. Un alt element important de protecție al războnicului este cămașă de
    zale. În cazul de față, este o cămașă de zale nituită numai bună pentru un
    războinic mai bogat, cu niște mijloace materiale mai bune. Nituirea oferea o
    rezistență mai bună a cămășii. Cămașa proteja în special la lovituri, tăieturi,
    mai puțin la înjunghieri. Ea era în mod special făcută să protejeze războinicul
    de tăieturi. Pe cap am un coif tip Spangenhelm, de inspirație sarmată. Era
    făcut din segmente de metale îmbinate cu benzi și cu nituri. Ca parte civilă a
    costumului, să zic așa, am niște bijuterii din argint, celebrele cuie dacice,
    în cazul de față numai 3. Din câte știu s-au descoperit și cu 5, și cu 7, și cu
    9, după posibilitățile celui care purta costumul. Mai am câteva mărgeluțe de
    sticlă și, bineînțeles, niște inele tot din argint, replici după artefacte originale.
    Un element foarte important, un semn al unui nobil dac, este sica, celebra sică
    dacică, un pumnal.


    La rândul său, Lucian
    Vulpe a jucat rolul legionarului roman. Dacă la daci echipamentul era oarecum nestandardizat, având diverse decorațiuni
    și niciun echipament nu seamănă cu altul, la romani, în schimb, totul era
    standardizat. Armata romană era o armată profesionistă, toată lumea se îmbrăca
    și lupta la fel. Legionarul roman standard avea ca armă de bază doar gladiusul,
    o armă de tip iberic, cu origini în Spania, care era folosită de cele mai multe
    ori nu la dueluri, ci strict la împuns. Se folosea la împuns pentru că erau
    mulți legionari unul lângă celălalt și nu aveau loc de mișcare. Fiecare
    legionar roman era apărat de o lorica segmentata. Era o armură foarte
    flexibilă, foarte mobilă, făcută din segmente de tablă, care era foarte ușor de
    recondiționat în timpul luptei. Mai avea un coif care îl apăra foarte bine de
    armele curbate sau drepte ale dacilor. După primul război daco-roman, coiful
    roman a fost ranforsat, pe mijlocul lui s-au mai adăugat două bare de fier
    pentru a-l ajuta să se apere de falxurile (spadele) dacice. Echipamentul este
    completat de un scut roman, de cele mai multe ori decorat cu aripi și pe care
    scria numele legiunii, în cazul de față legiunea a V-a Macedonica staționată la
    Turda. În picioare era încălțat cu caligae, sandalele clasice romane, care
    puteau varia. La centurion erau mai abundent decorate și mai performante decât la
    legionarii simpli. Mai aveau o tunică și o pelerină, care se numește pennula,
    care-l apăra pe soldatul roman pe timp de ploaie sau să se încălzească.


    Dacii și romanii
    cu armele și hainele lor au reînviat și la Muzeul Național de Istorie a
    României din București. Ei sunt o lume de demult care se reîncarnează în fața
    lumii actuale prin pasionații de trecut.


  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general,
    deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia
    au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei,
    în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la
    părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de
    stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în
    România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.
    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai
    reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament,
    pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din
    partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii.

    Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale
    deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă
    solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea
    introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini
    care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la
    trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care
    sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din
    partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau
    a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În
    cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea
    organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir
    sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de
    tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin
    România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la
    intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României,
    călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă
    sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a
    armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul
    General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte,
    cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi
    să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii
    străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei
    care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi
    autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de
    colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară

  • Urmărire penală faţă de ziarişti Sky News

    Urmărire penală faţă de ziarişti Sky News

    O
    găinărie jurnalistică s-a transformat într-un uriaş scandal judiciar cu
    rezonanaţă internaţională.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
    de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din România au început urmărirea penală,
    sub acuzaţia de comunicare de informaţii false, împotriva a trei membri ai
    echipei de la postul britanic de televiziune Sky News care-a realizat
    reportajul despre un presupus trafic de arme. Surse judiciare afirmă că
    procurorii vor cere audierea
    jurnaliştilor britanici, prin intermediul unei comisii rogatorii
    internaţionale.

    Unanim cotată drept o manipulare grosieră, pseudo-investigaţia
    reporterilor britanici ar putea afecta
    securitatea statului român – stipulează motivarea
    judecătorilor de la Curtea de Apel la decizia de vineri de arestare preventivă
    a cetăţenilor români protagonişti ai reportajului trucat şi a intermediarului
    afacerii. Trimişi după gratii pentru 30 de zile, aceştia din urmă sunt acuzaţi
    de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat,
    nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi comunicarea de informaţii
    false.

    Ancheta a relevat că, în realitate, aşa-zisa investigaţie
    jurnalistică nu era fundamentată pe fapte şi împrejurări reale, ci create din
    iniţiativa ziariştilor, care au prezentat ca veridice date şi informaţii false.
    Aceştia ar fi ştiut că protagoniştii scenetei din
    pădure nu erau traficanţi de arme, ci doar vânători, iar armele filmate erau
    deţinute legal. Mai mult, presupuşilor traficanţi li s-a cerut expres, pe
    31 iulie, când a fost filmat reportajul, să vorbească româneşte, deşi limba lor
    maternă e maghiara, şi să rostească replici dictate de jurnaliştii britanici.
    Pentru întrega prestaţie actoricească, ei ar fi primit, potrivit propriilor
    mărturisiri, două mii de euro.

    Întreaga poveste e cu atât mai deplorabilă cu
    cât Sky News era cotat drept o sursă de încredere, iar rigoarea jurnaliştilor
    britanici e mereu evocată cu respect de mai tânăra presă liberă din România.
    Reportajul a fost preluat de mass-media din alte ţări, iar faptele prezentate,
    susţin procurorii, au generat atât sentimente reprobatoare la adresa României,
    cât şi de insecuritate în rândul românilor.

    O
    ţară nu poate fi denigrată fără să existe dovezi     – a
    avertizat premierul Dacian Cioloş, în timp ce ministrul Justiţiei, Raluca
    Prună, a declarat că statul român este obligat să reacţioneze.

    Deja cu spatele
    la zid, sub avalanşa de acuzaţii privind nerespectarea celor mai elementare
    norme deontologice, atât postul de televiziune Sky News, cât şi autorul
    reportajului, Stuart Ramsay, pretind în continuare că reportajul e real, dar
    relatări concordante din Londra susţin că nu-şi pot convinge nici măcar
    publicul captiv.

  • Pusputeari penală andicra di ziariştil’i di la Sky News

    Pusputeari penală andicra di ziariştil’i di la Sky News

    Un găl’inatu jurnalisticu s-alaxi tru un babageanu cavga judiciar cu vazi internaţională. Procurorii ali Direcţiei di Investigare a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) dit România ahurhira pusputearea penală, cu stepsul ti comunicari di informaţii false, contra a trei membri a pareiil’ei di la postul britanic di televiziune Sky News cari adra reportajul ti un asi minduitu trafic di armati. Izvuri judiciare spun că procurorl’ii va s-cafta audierea a jurnaliştilor britanit, prit una comisii rogatorii internaţionala. Tut cu tut lugursita ca hiindalui una manipulari nitin’isită, pseudo-investigaţia a reporterilor britanit poati sa-u zn’iipseasca securitatea a statului român — cundil’eadza giudicătorl’i di la Curtea di Apel la apofasea di viniri di arestari preventivă a cetăţenilor români protagonişti a reportajlui trucat şi a intermediarlui tra aesta afaceri.




    Pitricut tru hapsani ti 30 di dzale, aeşta dit sonti suntu aflat cabati ca featira infracţiuni di constituire a unal’ei parei infracţionala organizata, nitin’iseari regimlu a armatlor, a barutil’ei şi dimandarea di informaţii false. Ancheta scoasi tru videa că, tru realitate, aşi-dzasa investigaţie jurnalistică nu eara thimil’iusita pi fapti şi lucri alithea, ca s-ma multu eara adrati dit iniţiativa a ziariştilor, cari parastisira ca hiindalui cadealithea date şi informaţii false. Aeşta ghio taha stea că protagoniştil’i a scenetal’ei dit păduri nu eara traficanţa di armati, ca masi oamin’i cu zanatea tra chiniyi, a deapoa armatli filmate li avea legal. Ma multu, a asi-dzaslor traficanţa la si cafta maxus, tu dzuua di 31 di alunar, cându fu filmat reportajlu, să zburasca româneaşti, aca limba a lor maternă easti maghiara, şi s-greasca replit dimandati di jurnaliştil’i britanit.




    Tra tuta prestaţia actoricească, el’i vrea s-loa, uidisitu cu marturisirli a lor isisi, dauă n’il’i di euro. Tut pirmithlu easti cu ahât ma lavosu cu cât Sky News eara lugursitu ca hiindalui un izvur di pistipseari, a deapoa rigoarea a jurnaliştilor britanit easti totna yilipsita cu tin’ie di ma tinira presă libiră dit România. Reportajlu fu priloat di mass-media dit alte vasilii, a deapoa faptele prezentate, spun procurorl’i, scoasira tru migdani em sentimente reprobatoare contra ali Românie, em di insecuritate tru arada a românilor.




    Una vasilie nu poati s-hiba agudită fără s-aiba lucri salami — feati timbihi premierlu Dacian Cioloş, chiro tru cari ministrul ali Justiţie, Raluca Prună, spusi că statlu român ari borgea s-da apandasi. Aca agiumsi cu paltarli pi stizma, sum dalga di stepsuri mutrindalui nitin’isearea a nai cama elementarilor normi deontologhiti, em a postului di televiziune Sky News, em a autorlui ti adra reportajlu, Stuart Ramsay, spunu ma largu că reportajlu easti alithea, ama relatări concordanti di Londra spun că nu pot sa-şi candaseasca niti barimu publiclu captiv.




    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • A la Une de la presse roumaine 12.08.2016

    A la Une de la presse roumaine 12.08.2016

    La Roumanie décroche sa première médaille d’or aux JO de Rio, mais l’exploit e l’équipe féminine d’épée se voit voler la vedette, dans les journaux roumains, par la controverse autour du reportage de la chaîne britannique Sky News sur un supposé trafic illégal d’armes en Roumanie. Alors que l’enquête progresse, certains journalistes roumains croient que Bucarest a une réaction démesurée qui pourrait s’avérer « un précédent dangereux » pour la liberté d’expression, tandis que d’autres pensent que la Roumanie est prise pour cible dans une “guerre informationnelle hybride” et estiment avoir identifié la vulnérabilité principale du pays.


  • Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 24.07-30.07.2016

    Măsuri după CSAT


    În prezent, în România nu există motive pentru ridicarea nivelului de alertă teroristă, a declarat şeful statului, Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). El a afirmat că, în conditiile multiplicării atentatelor din Europa, precum evenimentele tragice din Franta şi din Germania, în CSAT a fost prezentată o evaluare a stării de securitate a României, din perspectiva riscurilor si amenintărilor de natură teroristă. O altă temă de pe agenda Consiliului a fost Turcia, despre care preşedintele a spus că rămâne un partener strategic al României şi al UE şi un aliat indispensabil al NATO, dar şi un actor a cărui stabilitate este vitală pentru securitatea regională. De asemenea, la şedinţa CSAT au fost analizate consecinţele, pentru România, ale deciziilor luate la summitul NATO de la Varsovia, din 8, 9 iulie. Şeful statului a anunţat că brigada multinaţională decisă la summit şi găzduită de România va fi constituită în martie-aprilie 2017, potrivit planurilor Bucureştiului, cel puţin şase aliaţi fiind interesaţi de participare, printre care Polonia şi Bulgaria. La rându-i, ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, a precizat că brigada multinaţională se va dezvolta în jurul unei brigăzi româneşti existente, cu peste trei mii de militari şi care se află la un nivel de pregătire foarte ridicat, după standardele NATO. Pe de altă parte, tot săptămâna aceasta, un batalion de elită al Armatei Române, Rechinii albi, a plecat în Afganistan, cu misiunea de a asigura protecţia bazei militare din Kandahar (sud) şi de a consilia forţele afgane de securitate.



    România în scandalul exporturilor de arme


    România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor de produse militare, susţine Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE). Potrivit instituţiei, exporturile sunt controlate prin legislaţia internă şi reflectă angajamentele internaţionale asumate de Romania ca membru al UE, NATO, ONU şi OSCE şi ca stat parte la Tratatul privind comerţul cu arme. Autoritatea Naţională de Control aprobă licenţele de export în urma unei analize riguroase, iar România participă cu promptitudine la orice investigaţie privind destinatia unor arme fabricate în ţară, precizează MAE. Reacţia apare după ce The Guardian a publicat o amplă analiză potrivit căreia ţări est-europene, între care şi România, au aprobat, în ultimii patru ani, vânzarea discretă a unor arme către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Turcia. În valoare de peste un miliard de euro, armele ar fi ajuns în Siria, a mai scris publicaţia britanică.




    Viceguvernator BNR acuzat de trafic de influenţă


    Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), sub acuzaţia de trafic de influenţă. Olteanu este bănuit că în 2008, când era preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi a primit de la un controversat om de afaceri, Sorin Ovidiu Vîntu, suma de un milion de euro şi sprijin electoral. În schimb, Olteanu ar fi făcut demersuri pe lângă membrii Executivului de atunci pentru numirea jurnalistului Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării. Potrivit procurorilor anticorupţie, Olteanu ar fi primit banii printr-un intermediar, la sediul unui partid politic.





    Scăderea deficitului bugetar


    Deficitul bugetar este, la jumătatea anului, mult mai mic faţă de cel prognozat, a anunţat Ministerul de Finanţe de la Bucureşti. Astfel, execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de circa 850 de milioane de euro, adica 0,5% din Produsul Intern Brut, faţă de 1,9%, cât a fost estimat. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, s-au înregistrat creşteri la încasările din impozitul pe profit, accize, contribuţii de asigurări sociale, impozitul pe salarii şi venit, precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor. Încasările din Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) au scăzut cu 9,5% faţă de primul semestru al anului precedent, pe fondul reducerii cotei standard de TVA şi al introducerii unei cote reduse la alimente.




    Nicio victorie pentru echipele româneşti în Europa


    Patru echipe româneşti de fotbal au jucat, săptămâna aceasta, în cupele europene. În prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Campionilor, Astra Giurgiu a remizat, 1-1, acasă, cu danezii de la FC Copenhaga, iar Steaua Bucureşti a încheiat cu acelaşi scor partida din deplasare cu Sparta Praga (Cehia). În schimb, formaţiile româneşti care au evoluat în prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa, Pandurii Târgu-Jiu şi Viitorul Constanţa, mai păstrează doar şanse teoretice de calificare, în urma infrângerilor severe suferite.


    Pandurii a pierdut, pe teren propriu, scor 1-3, întâlnirea cu Maccabi Tel Aviv, din Israel, în timp ce Viitorul a fost surclasată, în deplasare, scor 0-5, de belgienii de la Gent. În aceeaşi competiţie, o altă echipă românească, CSMS Iasi, a fost eliminată de croaţii de la Hajduk Split în turul precedent.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România,
    cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi
    folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le
    depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au
    arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar
    însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern,
    precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi
    folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.

    Totodată, membrii
    misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor
    organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de
    reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei
    Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii. Pe de altă
    parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal,
    numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a
    împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii
    respectivei arme pe teritoriul ţării noastre.

    Cetăţenii străini care vin în
    România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea
    frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt
    membri, precum şi o aprobare scrisă,
    sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului
    pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor
    şi Pescarilor Sportivi din România.

    În cazul persoanelor care practică tirul,
    este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care
    participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi
    Biatlon.

    Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de
    panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în
    prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de
    către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este
    interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În
    toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care
    este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de
    Frontieră.



    Pe
    de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România
    pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie.
    Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de
    scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei
    vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir
    sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară.

  • Nachrichten 14.03.2016

    Nachrichten 14.03.2016

    BUKAREST: Der Landesverteidigungsrat Rumäniens kommt am Dienstag für eine au‎ßerordentliche Sitzung unter der Führung des Staatspräsidenten Klaus Iohannis zusammen. Auf der Tagesordnung stehen unter anderen Fragen über den 2015-Stand des Programms über die Modernisierung, Entwicklung und Ausrüstung der rumänischen Armee bis 2027 und in den folgenden Jahren. Besprochen werden auch Fragen der illegalen Migration in Europa, sowie Ma‎ßnahmen gegen illegale Abholzungen in den rumänischen Wäldern.



    ANKARA: Rumäniens Staatspräsident Klaus Iohannis hat seinem türkischen Gegenüber Recep Tayyip Erdogan sein Beileid ausgedrückt und den verheerenden Autobomben-Anschlag von Ankara, dem mehrere Dutzend Menschen zum Opfer fielen, aufs Schärfste verurteilt. Präsident Iohannis fügte hinzu, Rumänien werde weiterhin im Kampf gegen den Terrorismus aktiv sein. Solche Aktionen, bei denen unschuldige Menschen ermordert werden, seien in gar keinem Fall zu rechtfertigen, bekräftigte das rumänische Au‎ßenministerium. Nach dem Anschlag von Ankara mit mindestens 37 Toten setzt die Türkei auf Härte: Die Regierung, die von einer Täterschaft der verbotenen Arbeiterpartei Kurdistans (PKK) ausgeht, verstärkte die Angriffe auf die Rebellen. Vier mutma‎ßliche Komplizen der Täter wurden am Montag im Kurdengebiet festgenommen. Türkische Kampfjets bombardierten unterdessen Stellungen der PKK im Nordirak, wie die Armee mitteilte.



    BUKAREST: Der Internationale Währungsfonds (IWF) hat Rumänien empfohlen, die für 2017 vorgesehenen Steuerentlastungsma‎ßnahmen noch aufzuschieben, damit das Haushaltsdefizit 2% vom Bruttoinlandsprodukt (BIP) erreichen kann. Das erklärte am Montag in Bukarest der Chef der IWF-Mission in Rumänien, Reza Baqir, zum Abschlu‎ß der jährlichen Evaluierung der rumänischen Wirtschaft. Anfang 2016 wurde die Mehrwertsteuer von 24% auf 20% reduziert, und für 2017 ist eine weitere Reduzierung bis auf 19% vorgesehen. Laut IWF würde die Aufschiebung der nächsten Mehrwertsteuerreduzierung und der anderen im Steuergesetzbuch für Anfang 2017 vorgesehenen Steuerentlastungsma‎ßnahmen Einsparungen von 0,75 Punkten vom Bruttoinlandsprodukt ermöglichen. Für das Jahr 2016 fordert der IWF die Verbesserung der Ausgabendisziplin und der Steuerverwaltung. Ferner empfiehlt der IWF der rumänischen Behörden, die Gesetzgebung zur Verbesserung der korporativen Verwaltung in den Staatsunternehmen schnell anzunehmen und eine Liste mit möglichen Privatisierungen oder Auflistungen an der Börse zu erstellen. Die IWF-Vertreter würdigten die Bemühungen der rumänischen Behörden im Kampf gegen die Korruption und ermunternten sie, die Korruptionsbekämpfung im selben Rhythmus fortzusetzen.



    BUKAREST: Ein 22-Jähriger, der in der Brandkatastrophe vom Klub Colectiv vom 30. Oktober 2015 verletzt wurde, ist am Montag wegen hämorrhagischen Komplikationen in einem rumänischen Krankenhaus gestorben. Weitere fünf Verletzte werden in ausländischen Krankenhäusern behandelt. Infolge der Brandkatastrophe vom 30. Oktober sind 64 Menschen ums Leben gekommen. 27 starben am Unfallort, 25 in rumänischen Krankenhäusern und 12 in ausländischen Kliniken. Nach der Brandkatastrophe wurden 147 Verletzte in Bukarester Krankenhäuser eingeliefert.

  • A la Une de la presse roumaine 22.02.2016

    A la Une de la presse roumaine 22.02.2016

    “On sattaque aux effets et non aux causes”, estime la presse roumaine à propos du nouveau plan national anti-pauvreté, proposé par le gouvernement roumain. Dans le même temps, les journalistes bucarestois sont partis enquêter du côté des maires roumains qui ne respectent pas le régime des armes et des munitions et ils invitent aussi leurs lecteurs à débattre du sujet très controversé abordé par “Illégitime”, le film roumain ayant séduit la Berlinale.


  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România,
    cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi
    folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le
    depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au
    arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar
    însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern,
    precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi
    folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră. Totodată, membrii
    misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor
    organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de
    reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei
    Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii.

    Pe de altă
    parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal,
    numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a
    împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii
    respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini care vin în
    România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea
    frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt
    membri, precum şi o aprobare scrisă,
    sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului
    pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor
    şi Pescarilor Sportivi din România. În cazul persoanelor care practică tirul,
    este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care
    participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi
    Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de
    panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în
    prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de către
    personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este interzis
    să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În toate
    cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care este
    acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de
    Frontieră.



    Pe
    de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România
    pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie.
    Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de
    scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei
    vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir
    sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.



    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară.

  • Regimul armelor şi muniţiilor

    Regimul armelor şi muniţiilor

    În România, cetăţenilor străini le sunt interzise, în general, deţinerea, portul şi folosirea armelor letale şi muniţiilor aferente. Aceştia au obligaţia de a le depune la punctele de control de la trecerea frontierei, în cazul în care au arme de acest tip asupra lor, urmând a le fi înapoiate la părăsirea ţării. Doar însoţitorii delegaţiilor străine la nivelul şefilor de stat sau de guvern, precum şi militarii care efectuează vizite oficiale în România pot deţine şi folosi armament letal în timpul şederii în ţara noastră.



    Totodată, membrii misiunilor diplomatice, cei ai oficiilor consulare şi ai reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale în România pot deţine armament, pe bază de reciprocitate, putând fi scutiţi de obligaţia de a obţine, din partea Poliţiei Române, autorizaţia pentru deţinerea de arme de foc şi muniţii. Pe de altă parte, cetăţenii străini pot introduce în România arme neletale deţinute legal, numai după obţinerea unei autorizaţii care este acordată dacă solicitantul a împlinit vârsta de 18 ani şi motivează, în scris, necesitatea introducerii respectivei arme pe teritoriul ţării noastre. Cetăţenii străini care vin în România pentru practicarea vânătorii trebuie să prezinte, la trecerea frontierei, dovada calităţii de vânător din partea asociaţiei în care sunt membri, precum şi o aprobare scrisă, sub formă de invitaţie, telex sau fax, din partea Direcţiei Silvice a judeţului pe raza căruia va avea loc vânătoarea sau a Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. În cazul persoanelor care practică tirul, este necesară o invitaţie din partea organizatorilor competiţiei la care participă, respectiv Federaţia Română de Tir sau Federaţia Română de Schi şi Biatlon. Să notăm şi că armele de vânătoare, de tir, precum şi armele de panoplie aflate asupra călătorilor în tranzit prin România, declarate în prealabil politiştilor de frontieră, sunt sigilate, la intrarea în ţară, de către personalul vamal. Pe durata tranzitării României, călătorilor le este interzis să înstrăineze armele şi muniţiile sau să rupă sigiliile aplicate. În toate cazurile, este necesar şi un aviz de introducere a armelor în ţară, care este acordat cetăţenilor străini de către Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.



    Pe de altă parte, cetăţenii străini care au reşedinţa sau domiciliul în România pot fi autorizaţi să procure numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie. Totodată, cetăţenii străini care călătoresc în Romania pe baza unei vize de scurtă şedere şi cei care beneficiază de scutire de la obligativitatea acestei vize pot fi autorizaţi să procure din România numai arme de vânătoare, de tir sau de colecţie, în vederea scoaterii acestora din ţară. Ei pot, astfel, să scoată, personal, de pe teritoriul României, doar câte o armă dintre cele procurate în timpul unei călătorii în ţara noastră. Scoaterea din România a două sau mai multor arme se poate face numai prin intermediul armurierilor români, autorizaţi să comercializeze aceste arme. Autorizaţia de procurare a armelor este eliberată persoanelor fizice străine de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.