Radio România Internațional

Tag: armenia

  • Arifugarea-a Armeñiloru

    Arifugarea-a Armeñiloru


    Cărvăñi tsi nu au bitisită, cu bănători armeañi, ţi s’tragu azvarna, ama cu oamiñi dupu elli armãtusiţ. Acă vahi va s’mindueşţă că easti zborlu ti cadhuri adrati tamamu tora, ama dupu strañi akicăsimu că suntu multu ma veclli. Suntu cama di unu seculu, tru Imperiul Otoman, cându ñilli, dzăţ di ñilli, suti di ñilli, ñilli di ñilli di armeañi fură avinaţ ditu locărli iu bãna, furã vãtãmaţ, trãñipsits, mãchilipsits di oamiñi icã di niagiundzeri/ ixiki, ambãiraţ și fuvirsiţ di autoritățli a Imperiului Otoman cari avea agiumtă tu oarili ditu soni. Mãkilipsirea și fuvirsearea-a armeañilor faptă di otomañi, nica şi a aţiloru di Istanbulu, avea loată silã tu kirolu anda Imperiul eara pi cali ta s’keară.



    Tru kirolu a Protlui Polimu Mundialu agiumsi tu kipitã, hiinda vătămaţ cama di ună miuliuni di armeañi. Xeñilli, maxus pistimeñilli, eara aflaţ căbati ti kirerli a Imperiului și agiundzea s’hibă aţelloi ţaki, ţi lipsea s’da giueapi. Catastisea agiumsi ma greauă căndu Turchia intră tru polimu tu suţată cu Puterli Tsentrali și u-aputrusi Arusia. Otomañilli ahurhiră să-lli poartă tu numiru mari armeañilli nica și alti veclli mileţ embistimeni, tru catastisi di mãkilipsiri. Ari cabaia, neisi, multi imagiñi și mărtirii că lucărli s’au faptă tu ahurhita di seculu XX.



    Dupu Protlu Polimu Mundialu, catastisea agiundzi s’hibă nica ş-ma multu, ndilicată. Turchia triţea di la un cratu anviklleatu, la ună ripublică naționalistă. Cătă tu aratsili a cumatăllei asiatică, ali Turkie, presia/ zorlea arusească, deapoa sovietică, agiundzea s’hibă lăhtăroasă. Tru 1920, Armeñia indipendentă tră şcurtu kiro, eara ancurpilleată tru Uniunea Sovietică. Cătă tu bitisita ali Uniuni Sovietică, ţi s’avea agiumtă cătă tu 1991, conflictul armeano-azeru tu enclava Nagorno-Karabah numata putu s’hibă ţănutu tu fărnuri.



    Reghionlu ţi eara tu niakicăseari fu thimilliusitu tru 1923, dimecu aoa şi unu seculu, cu bănători armeañi, tu numirlu nai cama mari, ama tru cadurlu a Azerbaidjeanlui sovieticu. Eara urnekea stalinistă ti ampuliseari ună-alantă anamisa di populi. Baş tru kirolu a reghimlui autoritar sovietic, añilli 70, armeañilli căftară, s’hibă faptă ună, cu cratlu armean, enclava Nagornãi-Karabah, iu elli eara tu ma marli numiru. Ampulisearea armatã ditu enclavă ahurhi diznău dupu ampărțarea și kirearea ali Uniuni Sovietică, tru 1991.



    Alumtili ditu soni, nãpoi nkisiră tu 2020, anlu anda ahurhea pandemia. Arusia băgă ună iriñe nu dipu limbidă, ama dusi la dănăsearea-a alumtiloru. Nica cali tsi liga reghionlu, tsi eara tu niakicãseari, cu Armeañia, di mari simasie ti existența-aţiloru cama di ună sută di ñilli di armeañi ditu Nagorno-Karabah, agiumsi sumu cumandulu ali askeri arusească, garantulu a akicãsearillei di iriñe ditu 2020. Aesta nu nkidică Azerbaidjanlu cã, preayalea ayalea, s-aputrusească calea ţi liga Armeañia di Nagorno-Karabah, apufusindalui unã blocadă limbidã.



    Ninti ndauă dzăli, ahurhi unã ofensivă, ca kiritlu, contra a reghionlui stuhinatu di blocada azeră, cu bombardamenti babageani, ași fu priloatu controlu acutotalui tu reghionu. Armeañilli ditu Nagorno-Karabah năpoi u-acăţară calea arifugarillei, năpoi dzăţ di ñilli di armeañi ș-alăsară casili ta s’acaţă calea a xinitiillei, avinaţ di polimu și armati. Tru ma marea parte, aestă acțiune cari alăxeaşti catandisea etnică tru unu reghionu multu di multu apresu, dipu pţănu fu acăţată tu isapi di opinia publică internațională. Părțăli ţi suntu tu ampuliseari şi spunu minduita andicra di catastisea di tora, ama, pânu tru soni, avemu dininti unu planu di ximutari, tu numiru mari, a unăllei populație, dupu ună atacă armată, cu bombardamente, cari alăxescu autoritatea locală.



    Dupu un seculu, năpoi agiumsimu să zburămu ti polimu și arifugaţ, ti etnie și pistea relighioasă. Sinferurli a politiclui și ateali di cratu s’adună tru mintireaşi explozivi tră oamiñi și ti bana-a loru. Tru 2020, Rusia făţea iriñea tru Caucaz, ama tru 2022 u-aputrusi Ucraina și tricu di partea-a aţiloru cari facu polimu. Ma s’ari fută vărăoară imparțială, Rusia u-angrică ziya, dupu nkisita-a polimlui ditu Ucraina, tru favoarea-a azerloru și a aliațloru a loru.



    Amintaticlu golu ali Arusie fu aţelu că, ma ş-lo borgea ta s’u-ţănă iriñea anamisa di azeri și armeañi, u-scoasi ditu isapi implicarea ONU, cu borgi limbidz tru dumenea ti ţãnearea ali iriñe, nica şi ali Uniuni Europeană, aestă scuteari ditu isapi. Alliumtrea, polimu și bombardamente, enclavi asparti/ kiruti și arifugaţ, e, unu ahtari lucru nu easti ti pistipseari, si s’veadă tu seculu XXI.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Exodul armenilor

    Exodul armenilor

    Siruri lungi de civili armeni se târăsc,
    urmate de oameni înarmați. Deși s-ar putea crede că este vorba de fotografii
    făcute chiar acum, după haine înțelegem că sunt mult mai vechi. Sunt de acum
    mai bine de un secol, în Imperiul otoman, când mii, zeci de mii, sute de mii,
    mii de mii de armeni au fost alungați din locurile unde își duceau traiul, au
    fost omorâți, maltratați, torturați de oameni sau de lipsuri, violați și
    abuzați de autoritățile Imperiului otoman care își trăia ultimele clipe.
    Masacrarea și persecutarea armenilor de către otomani, inclusiv a celor din
    Istanbul, s-a intensificat pe măsură ce Imperiul decădea. În timpul Primului
    Război Mondial a atins apogeul, fiind uciși mai bine de un milion de armeni. Străinii,
    mai ales creștinii, erau făcuți responsabili de pierderile Imperiului și
    deveneau țapi ispășitori. Situația s-a agravat când Turcia a intrat în război
    de partea Puterilor Centrale și a atacat Rusia. Otomanii au trecut la
    deportarea masivă a armenilor și a altor vechi populații creștine, în condiții
    de exterminare. Există o mare cantitate de imagini și mărturii pentru că
    faptele se petrec la începutul secolului XX.

    După Primul Război Mondial ,situația
    geopolitică devine extrem de complexă. Turcia trecea de la un stat învechit, la
    o republică naționalistă În nordul părții asiatice a Turciei presiunea rusă,
    ulterior sovietică, era teribilă. În 1920, Armenia independentă pentru scurt
    timp, a intrat în componența Uniunii Sovietice. Spre sfârșitul Uniunii
    Sovietice, survenit în 1991, conflictul armeano-azer asupra enclavei Nagorno-Karabah
    nu au mai putut fi ținute în frâu. Regiunea în dispută a fost creată în 1923,
    deci acum un secol, ca o regiune autonomă cu o populație armeană în proporție
    uriașă, dar în cadrul Azerbaidjanului sovietic. Era stilul stalinist de
    învrăjbire între popoare. Chiar în timpul regimului autoritar sovietic din anii
    70, armenii au cerut alipirea enclavei Nagorno-Karabah, unde erau majoritari,
    la statul armean. Conflictul armat din enclavă a fost reluat după împărțirea și
    dispariția Uniunii Sovietice, în 1991. Ultima dată, reizbucnirea luptelor a
    avut loc în 2020, anul pandemiei. Rusia a apărut în ecuație și a impus o pace
    nu prea clară, dar care a dus, totuși, la încetarea luptelor. Coridorul
    minuscul care lega regiunea în dispută de Armenia, vital pentru existența a mai
    bine de o sută de mii de armeni din Nagorno-Karabah, a trecut sub controlul
    armatei ruse, garant al acordului de pace din 2020. Asta nu a împiedicat
    Azerbaidjanul ca, treptat, să ocupe culoarul ce lega Armenia de
    Nagorno-Karabah, instalând o blocadă clară.

    Cu câteva zile în urmă a fost
    lansată o ofensivă fulgerătoare împotriva
    regiunii sufocate de blocada azeră, cu bombardamente masive, și a fost
    preluat controlul total al regiunii. Armenii din Nagorno-Karabah au plecat din
    nou în refugiu, din nou zeci de mii de armeni și-au părăsit casele pentru a apuca
    pe drumul bejeniei, alungați de război și arme. În mare parte, această acțiune
    care schimbă structura etnică într-o regiune extrem de inflamabilă a trecut
    prea puțin băgată în seamă de opinia publică internațională. Părțile implicate
    își publică poziția față de situația actuală, dar, până la urmă, asistăm la o
    acțiune de mutare în masă a unei populații, în urma unei acțiuni armate, cu
    bombardamente, care schimbă autoritatea locală. După un secol, vorbim iar în
    termeni de război și refugiați, de etnie și religie. Interesele politice și de
    stat se adună în amestecuri explozive pentru oameni și viețile lor. În 2020,
    Rusia făcea pacea în Caucaz, dar în 2022 a invadat Ucraina și a trecut de
    partea celor care fac război. Dacă a fost vreodată imparțială, Rusia a înclinat
    balanța, după declanșarea războiului din Ucraina, în favoarea azerilor și a
    aliaților lor. Singurul succes al Rusiei a fost că, asumându-și sarcina
    păstrării păcii între azeri și armeni, a scos din calcul implicarea ONU, cu
    sarcini clare în domeniul menținerii păcii, sau chiar a Uniunii Europene. În
    rest, război și bombardamente, enclave șterse și refugiați, ceea ce nu credeam
    să mai vedem în secolul XXI.

  • RRI Sports Club

    RRI Sports Club

    Continental sporting events are to begin every year this month and the European Gymnastics Championships have already started in Antalya, Turkey. On Tuesday, Romanias men team ranked 11th in the nations ranking and qualified for the World Championships due in Anvers Belgium this autumn.


    Our gymnasts needed a place among the first 13 teams to qualify for the world event, which is also to decide the sides to participate in the 2024 Olympics. Gabriel Burtănete has qualified for the finals of the all round event on the 17th position. Hell also attend the vault finals, where he qualified with the fourth result in the competition. The other Romanian who obtained the qualification for finals is Andrei Muntean, who obtained the sixth result in the bars event.


    The European Weightlifting Championships are to begin in Yerevan, Armenia on Saturday. Of the Romanian delegation, the multiple world and continental champion, Loredana Toma stands most chances to win a medal in Yerevan. She will be competing in the 71 kilogram category, where she won the gold medal in the total and jerk events of the World Championships in Bogota, last year. Moreover, in the snatch event, the Romanian lifted 119 kilograms, which proved to be the categorys world record at that time.


    On Friday, 14th April after their arrival in Armenia, Loredana Toma is expected to be awarded by the European forum for being Europes best weightlifter in 2022.


    Zagreb in Croatia, next week will be hosting the European Wrestling Championships. At the latest edition in Budapest, Hungary, Romania obtained four medals, including gold in the 55 kilogram category by Andreea Ana. In the mens contest, Nicu Ojog became silver medalist in the Greek-Roman style of the 87 kilogram category. Two other women from Romania, Alina Vuc and Kriszta Incze stepped onto the podiums third steps of the aforementioned competition.


    (bill)

  • RRI Sports Club

    RRI Sports Club

    Continental sporting events are to begin every year this month and the European Gymnastics Championships have already started in Antalya, Turkey. On Tuesday, Romanias men team ranked 11th in the nations ranking and qualified for the World Championships due in Anvers Belgium this autumn.


    Our gymnasts needed a place among the first 13 teams to qualify for the world event, which is also to decide the sides to participate in the 2024 Olympics. Gabriel Burtănete has qualified for the finals of the all round event on the 17th position. Hell also attend the vault finals, where he qualified with the fourth result in the competition. The other Romanian who obtained the qualification for finals is Andrei Muntean, who obtained the sixth result in the bars event.


    The European Weightlifting Championships are to begin in Yerevan, Armenia on Saturday. Of the Romanian delegation, the multiple world and continental champion, Loredana Toma stands most chances to win a medal in Yerevan. She will be competing in the 71 kilogram category, where she won the gold medal in the total and jerk events of the World Championships in Bogota, last year. Moreover, in the snatch event, the Romanian lifted 119 kilograms, which proved to be the categorys world record at that time.


    On Friday, 14th April after their arrival in Armenia, Loredana Toma is expected to be awarded by the European forum for being Europes best weightlifter in 2022.


    Zagreb in Croatia, next week will be hosting the European Wrestling Championships. At the latest edition in Budapest, Hungary, Romania obtained four medals, including gold in the 55 kilogram category by Andreea Ana. In the mens contest, Nicu Ojog became silver medalist in the Greek-Roman style of the 87 kilogram category. Two other women from Romania, Alina Vuc and Kriszta Incze stepped onto the podiums third steps of the aforementioned competition.


    (bill)

  • Interview with Armenia’s Ambassador to Bucharest

    Interview with Armenia’s Ambassador to Bucharest

    The Ambassador of the Republic of Armenia to Bucharest, Sergey Minasyan, has given an exclusive interview to Radio Romania Internationals Eugen Cojocariu.




  • România, învinsă de Armenia cu 3-2, în preliminariile CM 2022

    România, învinsă de Armenia cu 3-2, în preliminariile CM 2022

    Naţionala de fotbal a României a fost învinsă neaşteptat de reprezentativa Armeniei, cu scorul de 3-2 (0-0), la Erevan, în Grupa J a preliminariilor Cupei Mondiale din 2022. Armenia a obţinut prima sa victorie în faţa României, după un joc modest făcut de tricolori, în care au abundat greşelile.



    Pentru România a marcat de două ori Alexandru Cicâldău. În minutul 78, când tricolorii au rămas în zece jucători, după eliminarea lui George Puşcaş, pentru o intrare periculoasă la Andre Calisir, în condiţiile în care avea un cartonaş galben.



    Cele 6 schimbări făcute de selecţionerul Mirel Rădoi faţă de partida cu Germania nu au adus plus care era aşteptat, iar echipa a jucat liniar, a construit greoi, fără inspiraţie, portarul Florin Niţă fiind nevoit să salveze situaţia de mai multe ori.



    Armenia are maximum de puncte din primele sale trei meciuri în grupa preliminară pentru CM 2022, în timp ce România rămâne cu cele trei puncte obţinute în faţa Macedoniei de Nord (3-2).



    România, care are programate două meciuri amicale în această vară, cu Georgia şi Anglia, va disputa următoarele meciuri oficiale în septembrie, cu Islanda în deplasare (2 septembrie), acasă cu Liechtenstein (5 septembrie) şi în deplasare cu Macedonia de Nord (8 septembrie).



    La CM 2022 se califică direct primul loc din grupă, locurile secunde urmând să dispute baraje. Ultima Cupă Mondială la care a participat România a fost cea din 1998, din Franţa.

  • Mai aproape de Europa? Schimbări interne și europenizare în Ucraina și Armenia

    Mai aproape de Europa? Schimbări interne și europenizare în Ucraina și Armenia

    În ciuda efectelor constrângătoare ale influenței Federației Ruse,
    interesele, percepțiile și preferințele elitelor politice naționale sunt
    esențiale în procesul de europenizare în Ucraina și Armenia, subliniază Aram
    Terzyan într-un articol publicat în numărul din iunie 2020 al revistei academice
    Romanian Journal of European Affairs.
    Concluzia la care ajunge autorul studiului este că procesul de europenizare a
    fost direct corelat cu schimbările politice interne majore în Ucraina, în timp
    ce în Armenia semnalele pozitive cu privire la politicile europene au început
    să apară după Revoluția de catifea din 2018.


    Sustenabilitatea reformelor este însă dependentă în ambele state de
    trecerea de la o formă de leadership politic de tip carismatic la instituții
    democratice funcționale bazate pe structuri, reguli și proceduri specifice și
    predictibile. În acest sens, aprofundarea procesului de deoligarhizare este absolut
    necesară. Relația cu Federația Rusă rămâne însă, subliniază autorul cercetării,
    un element esențial pentru ambele state, multe dosare bilaterale fiind încă
    subiect de dispută. Cu toate aceste, progresele recente sunt importante, Ucraina
    de exemplu devenind unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai
    Uniunii Europene.


    Textul integral al articolului poate fi accesat online la

    http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/05/RJEA_vol.20_no.1_June-2020_Article-3.pdf.






    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul European din România)



  • Parteneriatlu Estic, 10 an’i

    Parteneriatlu Estic, 10 an’i

    Lansat tru 2009, tra s-ndrupasca şi s-da curayiu ti reformili democratiţi tru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, Parteneriatlu Estic deadi cali a bloclui comunitar s-ndrupasca şi dezvoltarea economică a aiştor şi fu ahãndusitu, aoa şi ţinţi an’i, prit simnarea di cătrã Chişinău, Kiev şi Tbilisi a nascantor acorduri di asociere şi libiră alăxeari cu Bruxellesul. Tutrunăoară, tut tră cetăţen’il’i al Ripublicã Moldova, Ucraina şi Georgia, fu libearalizat regimlu a vizilor. Miniştril’ di Externe ali Uniunii Europeanã s-achicsir că şi cu Belarus, Azerbaidjan şi Armenia s-ahurhească discuţiile tra simnarea a nãscãntor acorduri di idyea turlie. Reprezentanţăl’i a statilor membri ali Uniuni şi a atilor şasi parteneri ma largu va s-facã isapi ti progresele realizate tru cadrul a unui plan di lucru tra anlu 2020, cari mutrescu amintarea di năi benefiţii concrete tru bana a cetăţen’ilor dit tută regiunea. Tră România, viţină cu Ucrainei şi Ripublica Moldova (majoritar românofonă), Parteneriatlu Estic fu, dit ahurhită, un di nai cama importante programe comunitare. Prezentu, luni, Bruxelles, la ţeremoniile aniversare, prezidentul Klaus Iohannis să spusi tra continuarea a angajamentului ali Uniuni tru arada a Parteneriatlui Estic, tra ahăndusearea a anvărtusearea a aistui.




    Şeflu a diplomaţiil’ei di Bucureşti, teodor Melescanu ţănu ună pledoarie identică: ”Easti ananghi s-nă minduim şi la atea ţi va s-facă după 2020 tru materie di Parteneriat Estic. Aoa, nai ma puţăn la noi, tru România, nchisim di la idheea că pi ningă colaborarea tru gheneral sectorială cari s-faţi anamisa di Uniunea Europeană şi născănti văsilii dit Parteneriatlu Estic, tra noi easti ananghi tra s-tritem di aestă etapă tru yinitor şi s-nă minduim multu ghini la turlia tru cari Uniunea Europeană va s-relaţioneadză cu statili dit Parteneriatlu Estic.”




    Securitatea, stabilitatea şi prucuchia, democraţia şi statlu di dreptu tru Europa di Est şi Caucazlu di Sud suntu lucru di prota thesi tră bloclu comunitar. Ti aţea, Uniunea Europeană năpoi spuni că easti apufusită s-aibă ună coopearare streasă, diferenţiată şi reciproc avantajoasă, cu tuţ atel’i şasi parteneri, indiferent di nivelu di ambiţie a acfi unlui.




    Di altă parti, spun analiştil’i, Rusia lugurseasti Parteneriatlu Estic un mijloc a Occidentului tra să s-tindă cătră sinurli a l’ei. Dit atel’i şasi parteneri, Armenia şi, maxus, Belarus ma largu graviteadză pi orbita al Moscovã. Băgati, tru decheniul dit soni, sum fuvirsearea militară arusescă, Georgia şi Ucraina suntu, al’iumtrea, dimec ahăndos ncuntrati a atil’ei di ma ninti metropolă. Tru Azerbaidjan, prezidentul autoritar Ilham Aliyev easti acutotalui fără di voli tră reforme democratiţi. Iara după scrutinlu parlamentar niconcludentu dit meslu şcurtu, Ripublica Moldova armâni dramatic amprţătă anamisa di stânga filorusă şi dreapta declarat pro-occidentală.


    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România a învins Armenia, cu 1-0, în preliminariile CM 2018

    România a învins Armenia, cu 1-0, în preliminariile CM 2018

    Naționala României a învins greu echipa Armeniei, cu scorul de 1-0 (0-0), vineri seara, pe Arena Națională din București, în Grupa E a preliminariilor Cupei Mondiale de fotbal din 2018, după un gol marcat în prelungiri.



    Tricolorii s-au impus prin golul marcat de Alexandru Maxim (90+1), deși au avut aproape o repriză un om în plus și au ratat și un penalty, prin Bogdan Stancu (55).



    România, aflată pe locul patru, la șapte puncte de liderul Polonia și la patru de Danemarca și Muntenegru, va juca luni cu Muntenegru, la Podgorica (21,45), ultimele sale partide din această campanie fiind programate luna viitoare, acasă cu Kazahstan și în deplasare cu Danemarca.

  • Actualidad deportiva 13 de octubre de 2016

    Actualidad deportiva 13 de octubre de 2016

    En el programa deportivo de hoy os invitamos a escuchar noticias sobre fútbol – las eliminatorias europeas, rugby, tenis, voleibol, balonmano, darts y boxeo.



    Rumanía se dio un festín goleando 5-0 a Armenia de visita en Ereván por la segunda fecha del grupo E de las eliminatorias europeas rumbo a Rusia 2018. Dos días mas tarde, la selección rumana de fútbol dejó pasar una buena ocasión para consolidarse en la cima del Grupo E al empatar 0-0 con Kazajistán en un partido disputado en Astaná.


    En el partido disputado en Ereván, el conjunto armenio, que no contó con el jugador del Manchester United, Herikh Mkhytarian, sufrió de local y terminó sucumbiendo por 5-0 ante Rumania dirigida por el alemán Christoph Daum.


    Un tiempo le bastó al cuadro rumano para imponerse a Armenia. Los ‘tricolores’ aprovecharon la temprana expulsión del local Gor Malakyan y a los 29′ ya ganaban 4-0 gracias a los goles de Bogdan Stancu de penal- a los 4′, Adrian Popa a los 10′, Razvan Marin a los 12, y Nicolae Stanciu a los 29′.


    En la segunda mitad sería Rumanía que terminó de poner las cifras definitivas de la goleada a través del gol de Alexandru Chipciu a los 60′ .


    En el Rumania-Kazajistán, los rumanos dominaron el partido de principio a fin, pero fallaron las ocasiones frente a Stas Pokatilov. Kazajistán y Rumanía empataron 0-0 (mismo resultado al descanso), este martes en Astaná, en partido del Grupo E de la clasificación de la zona europea para el Mundial de Rusia 2018.


    Montenegro se mantiene en primer lugar del Grupo E con 7 puntos, mientras Dinamarca se mantiene con 3 en el cuarto lugar. Polonia segunda con 7 puntos y Rumanía tercera con 5 puntos.


    En la siguiente jornada, Montenegro visitará a Armenia y Dinamarca recibirá a Kazajistán. La cuarta jornada de eliminatorias se jugará el viernes 11 de noviembre.



    La selección rumana de rugby se mantiene en el puesto16 en la clasificación publicada por World Rugby, el foro mundial del deporte con el balón oval, donde la selección de Nueva Zelandia, triple campeona del mundo, ha consolidado su posición de líder.


    El próximo mes la selección de Rumanía tiene programados tres partidos amistosos con EE.UU. (el 12 de noviembre), Canadá (19 noviembre ) y Uruguay (26.11), todos en el estadio Nacional “Arco del Triunfo” en Bucarest.



    El equipo nacional de darts de Rumanía finalizó su cuarta participación consecutiva en el Campeonato Europeo, donde ha obtenido los mejores resultados de la historia de nuestro país, señaló, en un comunicado de prensa, la Federación Rumana de Darts.


    Así, la selección masculina se situó en la Copa Europea en el puesto 21 de los 32 posibles, mientras que el equipo femenino se quedó con el puesto 16 de los 26.



    El tenista rumano Horia Tecău se mantiene en el puesto 9 en el ránking de los mejores jugadores de dobles del mundo, hecho público por la ATP, mientras que el también rumano Florin Mergea sube un escalón y alcanza el puesto15.


    La tenista rumana Simona Halep ha subido un puesto en el ránking mundial de las jugadoras profesionales de tenis WTA . A partir de esta semana, la rumana es la cuarta raqueta del mundo con 5.097 puntos.



    La selección femenina de vóleibol de Rumanía perdió la clasificación para el torneo final del Campeonato Europeo de 2017. Este domingo, el conjunto rumano fue derrotado fuera de casa por Hungría, en Erd, por 3-1 en la vuelta de la repesca.



    El púgil rumano Ronald Gavril ganó el título de campeón de la versión NABF (North American Boxing Federation) en la categoría supermedia, Este sábado, en la gala celebrada en Las Vegas, el rumano venció al estadounidense Christopher Brooker, por KO en la décima ronda.



    El equipo rumano Dinamo Bucarest empató a 26 con el Beshiktash Mogaz HT Estambul, Turquía, este domingo en el grupo D de la Liga de Campeones de balonmano masculino, en casa , tras recibir un gol en el último segundo del partido de un lanzamiento de 7 metros.


    El Dinamo rumano disputará su próximo enfrentamiento con el equipo portugués ABC/Uminho, fuera de casa, el 15 de octubre..



  • Lectia de istorie armeană

    Lectia de istorie armeană

    Cu riscul de a-şi perturba puternic relaţiile diplomatice cu Turcia, Papa Francisc a folosit, în cadrul solemn de la Basilica Sf. Petru din Roma, termenul de genocid pentru masacrul împotriva armenilor de acum o sută de ani.



    În secolul trecut, familia noastră umană a trecut prin trei tragedii masive şi fără precedent. Prima, care este considerată în mod larg drept , a lovit poporul armean, a declarat Suveranul Pontif, citând un document semnat în 2000 de către Papa Ioan Paul al II-lea şi Patriarhul armean. Celelalte două au fost comise de nazism şi stalinism, a adăugat Papa.



    Erevanul susţine că 1,5 milioane de armeni – adică aproape jumătate din populaţia armeană din acea perioadă şi care au fost acum canonizaţi de Biserica Armeană – au fost ucişi între 1915 şi 1917, la sfârşitul Imperiului Otoman. Turcia neagă, însă, categoric că Imperiul Otoman ar fi organizat masacrarea sistematică a populaţiei armene în timpul Primului Război Mondial şi nu este de acord cu folosirea termenului de genocid” utilizat de Armenia, numeroşi istorici şi alte peste 20 de ţări, printre care Franţa, Italia şi Rusia.



    Ankara a reacţionat vehement la declaraţia Papei şi susţine că a fost vorba de un război civil în care şi-au pierdut viaţa între 300 de mii şi 500 de mii de armeni şi tot atâţia turci. Guvernul de la Ankara i-a acuzat, pe de altă parte, pe unii membri ai Parlamentului European că dau dovadă de fanatism religios şi cultural aprobând o rezoluţie privind comemorarea omorurilor şi deportărilor în masă ale armenilor în ultimii ani ai Imperiului Otoman, iar diplomaţia turcă a estimat că forul legislativ al UE încearcă din nou să rescrie istoria. Referirile sunt la o rezoluţie adoptată pentru a marca cei o sută de ani de la evenimentele din timpul primului război mondial, rezoluţie care face apel la Turcia, statul succesor al Imperiului Otoman, să se împace cu trecutul său şi să recunoască masacrarea armenilor drept genocid.



    Profesorul Constantin Hlihor are o explicaţie pentru atitudinea Turciei: În dreptul internaţional, acest tip de eveniment dramatic a creat o imagine pentru statele care au practicat acest tip de politică, de eliminare a unei etnii, a unei naţiuni. Una extrem de negativă, mai ales dacă ne raportăm la ceea ce s-a întâmplat la jumătatea secolului trecut, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial, cu crimele comise de Germania lui Hitler asupra evreilor şi de Stalin asupra propriei populaţii.”



    În opinia lui Constantin Hlihor, istoria trebuie să fie liantul ce contribuie la stabilitate şi cooperare între naţiuni, nicidecum un factor destabilizator care să îndemne la ură şi confruntare. Sunt două aspecte când vorbim despre drama armenilor, spune Constantin Hlihor: Unul este de ordin istoric şi este nevoie să se afle adevărul despre tragedia armenilor din timpul Primului Război Mondial. Cel de-al doilea aspect, care atrage o dispută între diferite state, este unul de ordin politic şi se referă la definirea acestor evenimente. Turcii nu acceptă ideea de genocid, motivând faptul că acest concept în dreptul internaţional este relativ târziu apărut, după cel de-al II-lea Război Mondial, şi priveşte alte evenimente istorice decât cele de la începutul secoului XX. Dar indiferent sub ce aspect privim lucrurile, un lucru este clar: în Caucazul de Sud, un popor, armean, parte a unui imperiu aflat într-o decădere din ecuaţia de putere în relaţii internaţionale şi într-o societate care eşuase în tendinţa de modernizare şi trecere la o nouă etapă în dezvoltarea ei – este vorba de societatea otomană, s-au petrecut asemenea lucruri, pe care memoria colectivă de astăzi nu are cum şi nu trebuie să le uite. Pe de altă parte, nu trebuie ca disputa istoriografică, normală în ceea ce priveşte aflarea adevărului istoric, să capete conotaţii politice, pentru că istoria nu trebuie să depărteze popoarele, adevărul istoric nu trebuie să îndemne comunităţile umane la atitudini ostile. Istoria trebuie să fie un liant pentru a se obţine mai multă stabilitate, mai multă încredere şi cooperare.”



    Este doar o problemă de imagine sau un rol este jucat şi de posibile despăgubiri? Din nou, profesorul Constantin Hlihor: Problema unei despăgubiri pentru familiile celor care au suferit în evenimentele dramatice începute în oraşul Van şi ale armenilor deportaţi în Deşertul Siriei sunt cele care nu ţin de istorie, ţin de dreptul internaţional. Pentru acest lucru, ar trebui ca Armenia, sau cineva să deschidă un proces de tipul celui care s-a petrecut după al II-lea Război Mondial pentru regimul nazist şi atunci putem vorbi şi de despăgubiri.”



    La Bucureşti, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, în prezent consilier onorific al premierului, a amintit că România încurajează dialogul între Turcia şi Armenia în ceea ce priveşte acest subiect extrem de delicat. În acele momente tragice de acum 100 de ani, organizaţii umanitare ale vremii, diplomati, medici, oameni simpli au acordat ajutor armenilor nevoiţi să ia drumul exilului, iar România se numără printre ţările care şi-au deschis porţile în faţa zecilor de mii de refugiaţi armeni şi le-au acordat azil.

  • La lección de historia armenia

    La lección de historia armenia


    A riesgo de perturbar
    gravemente las relaciones diplomáticas con Turquía, el Papa Francisco ha
    utilizado en el marco solemne de la Basílica San Pedro de Roma, el término de
    genocidio para la masacre de hace cien años contra los armenios.


    En el siglo pasado,
    nuestra familia humana atravesó tres tragedias masivas y sin precedentes. La
    primera, que es considerada , afectó al pueblo armenio, ha declarado el
    Soberano Pontífice, citando un documento firmado en el año 2000, por el Papa
    Juan Pablo II, y el Patriarca armenio. Las otras dos fueron cometidas por
    el nazismo y el estalinismo, ha añadido
    el Papa.

    Erevan declara que 1,5 millones de armenios, es decir, la mitad de la
    población armenia de aquel entonces y que en nuestros días han sido canonizados
    por la Iglesia Armenia, fueron masacrados entre 1915 y 1917, en el ocaso del Imperio Otomano.

    A su vez,
    Turquía niega rotundamente que el Imperio Otomano hubiera organizado la masacre
    sistemática de la población armenia durante la Primera Guerra Mundial y no está
    de acuerdo con la utilización del término de genocidio, usado por Armenia,
    numerosos historiadores y por otros 20 países, entre los que se encuentra Francia, Italia y Rusia. Ankara ha
    reaccionado vehementemente a la declaración del Papa y ha declarado que se
    trató de una guerra civil en la cual perdieron la vida entre 300.000 y 500.000
    armenios y otros tantos turcos.

    Por otra parte, el gobierno de Ankara ha
    acusado a varios miembros del Parlamento Europeo de dar prueba de fanatismo
    religioso y cultural al aprobar una resolución respecto a la conmemoración de
    las matanzas y las deportaciones masivas de los armenios en los últimos años
    del Imperio Otomano, y la diplomacia turca ha estimado que el foro legislativo
    de la UE trata de escribir nuevamente la historia. Las referencias apuntan
    hacia una resolución adoptada a fin de marcar los cien años transcurridos desde
    los acontecimientos acaecidos durante
    la Primera Guerra Mundial, resolución que llama a Turquía, el estado sucesor
    del Imperio Otomano, a conformarse con su pasado, y a reconocer que la matanza
    de los armenios fue un genocidio. El profesor Constantin Hlihor tiene una
    explicación para la actitud de Turquía:





    En el derecho
    internacional, este tipo de acontecimiento dramático ha creado una imagen
    para los estados que han practicado
    este tipo de política de eliminación de
    una etnia, de una nación. Una imagen sumamente negativa, especialmente si nos
    referimos a lo ocurrido a mediados del
    siglo pasado, durante la Segunda Guerra Mundial, a los crímenes
    cometidos por la Alemania de Hitler contra los judíos, y por Stalin contra su
    propia nación.


    En opinión de Constantin
    Hlihor, la historia debe ser el aglutinante que contribuya a la estabilidad y
    coperación entre las naciones y no un factor desestabilizador que exhorte al
    odio y la confrontación. Cuando hablamos de la historia de los armenios hay que
    tomar en consideración dos aspectos, dice Constantin Hlihor:





    Uno es de índole histórica y hace falta
    descubrir la verdad sobre la tragedia de los armenios durante la Primera Guerra
    Mundial. El segundo aspecto que genera una disputa entre varios estados, es de
    índole política y reclama la definición
    de aquellos acontecimientos. Los turcos no aceptan la idea de genocidio por la
    razón de que este concepto aparece mencionado en el derecho internacional
    bastante tarde, después de la Segunda Guerra Mundial y se refiere a otros momentos de la historia, distintos a los de
    comienzos del siglos XX. Pero, independientemente de cómo vemos las cosas, algo
    está claro: en el Cáucaso del Sur, un pueblo, armenio, parte de un imperio en
    decadencia en la ecuación de fuerzas de las relaciones internacionales y en una
    sociedad que había fracasado en su intento de modernizarse y pasar a una nueva etapa de desarrollo- se trata de
    la sociedad otomana- pasaron semejantes cosas que no se pueden borrar de la
    memoria colectiva actual. Por otra parte, la disputa historiográfica normal en
    el descubrimiento de la verdad histórica, no debe adquirir connotaciones
    políticas, porque la historia no debe desunir a los pueblos, no debe infundir
    sentimientos de hostilidad entre las comunidades humanas.La historia tiene que
    ser un punto de unión en aras de la estabilidad, de mayor confianza y
    cooperación.


    ¿Acaso se trata de
    un asunto de imagen, o de un papel interpretado a cambio de posibles indemnizaciones? He aquí la
    respuesta del profesor Hlihor:




    El problema de unas
    compensaciones para las familias que
    sufrieron durante los acontecimientos dramáticos iniciados en la ciudad
    de Van, y de las familias de los armenios deportados al Desierto de Siria, no
    atañe a la historia, sino al derecho internacional. Por esto, Armenia, u otro,
    deberían incoar un proceso similar al de la segunda guerra mundial para el
    régimen nazista y entonces podríamos hablar de compensaciones


    En Bucarest, el
    exministro de Exteriores Titus Corlatean, en el presente consejero honorífico
    del jefe del gobierno rumano, ha mencionado que Armenia alienta el diálogo
    entre Turquía y Armenia en torno a este tema sumamente delicado. En aquellos
    momentos trágicos de hace cien años, organizaciones humanitarias del tiempo,
    diplomáticos, médicos, gente sencilla concedieron ayuda a los armenios
    obligados a tomar la senda del exilio y Rumanía figura entre los países que
    abrieron sus puertas a las decenas de miles de refugiados ofreciéndoles asilo.