Radio România Internațional

Tag: Arno Metzler

  • Către un nou consens pentru societatea civilă europeană

    Către un nou consens pentru societatea civilă europeană

    Valori precum respectarea demnității
    umane, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea
    drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin către
    minorități sunt în centrul proiectului european. Cu toate acestea,
    susținerea efectivă a valorilor fundamentale ale UE pare să fi suferit în
    ultima decada, UE fiind confruntată cu felurite crize, astfel crescând confruntarea
    dintre statele membre în privinţa interpretării comune a unor valori.



    Astfel, Comitetul Economic şi Sociel
    European (CESE) şi-a mobilizat forţele, prin Grupul III al CESE – Diversitate
    Europa – a luat inițiativa de a comisiona și susție un studiu, intitulat
    Găsirea unui nou consens asupra valorilor societății civile europene.


    Centrul de politici europene a realizat
    studiul, comandat de Grupul Diversitate Europa al CESE. Cercetătorii s-au concentrat pe trei valori
    esențiale: democrația, statul de drept și solidaritatea. Datorită limitelor
    bugetare, eforturile s-au concentrat pe șase state membre: Germania, Franța,
    Grecia, Italia, Polonia și Ungaria, o alegere destul de accidentală a
    reprezentanților din UE.


    Arno Metzler, președintele grupului Diversitate
    Europa, a declarat în urma studiului:

    Ne aflăm într-un moment de cotitură în UE, ceea ce era de prevăzut şi nu
    numai din pricina pandemiei. Încă de dinainte erau semne. Desigur, odată ce a
    izbucnit pandemia ne-am concentrat toate forţele pentru a lupat împotriva ei,
    dar încă de dinainte era un lung proces de extindere a populismului, în Europa,
    în multe regiuni, care erau anti-UE. Aşa că reprezentanţii societăţii civile de
    la nivel European erau foarte atenţi la evoluţia situaţiei, pentru că
    informaţiile circulau repede dinspre ţări către Bruxelles şi invers, aşa că
    ne-am propus acest studiu, pentru că părea că vocea societăţii civile nu este
    auzită pe cât de eficient ar trebui. Trebuiau găsiţi actorii şi organizaţiile
    representative, precum şi un dialog de încredere.


    Parlamentul,
    Comisia, Consiliul, comisiile si partenerii sociali au ajuns, în urma
    discuţiilor la mai mute cocluzii şi conlucrează, după cum ne-a spus Arno Metzler,
    președintele grupului Diversitate Europa, cu un scop:

    Ca să îi motivăm pe
    politicieni să ţină cont de sugestiile noastre, pentru a reseta valorile UE. Şi
    asta pentru că simţim că nu numai că nu e o discuţie relaxată în care spunem că
    UE se bazează pe valori comune, acum trebuie să şi lucrăm la asta. Şi asta
    pentru o mai bună înţelegere a societăţii civile la nivelul UE. De asemenea,
    trebuie înţeles mai bine ce înseamnă cetăţenia europeană. Înseamnă responsabilitate,
    înseamnă că niciun reprezentant al niciunei culori politice din Europa nu poate
    face ceva neconform cu principiile europene, fără ca societatea civilă să
    protesteze masiv şi în mod organizat.


  • Piaţa muncii în UE

    Piaţa muncii în UE

    Pe fondul redresării economice modeste din ultimii
    ani, numărul total al locurilor de muncă din UE a crescut și șomajul a scăzut.
    Cu toate acestea, rata șomajului pe termen lung și a șomajului în rândul
    tinerilor rămâne mare. Prioritatea principală a Europei trebuie să fie de a
    crea mai multe locuri de muncă de calitate. Aceasta este o piatră de încercare,
    în special în contextul schimbărilor legate de inovare tehnică și globalizare,
    care reprezintă atât oportunități, cât și provocări pentru piața forței de
    muncă.


    Comisia Europeană face eforturi pentru a crea o
    cât mai eficientă strategie europeană de ocupare a forței de muncă, motiv
    pentru care consultă Comitetul Economic şi Social European (CESE) cu privire la
    aceste aspectele. CESE a adoptat avize cu privire la toate inițiativele
    principale de la nivelul UE (de exemplu, pilonul european al drepturilor
    sociale, orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă, pachetul
    privind ocuparea forței de muncă, garanția pentru tineret).


    Astfel, după cum afirma Arno Metzler, Preşedintele
    grupului 3, Diversitate Europa:

    Avem mari speranţe pentru
    viitorul Europei, (…) CESE şi organizaţiile societăţii civile au contribuit
    şi avem Pactul Verde, care este necesar. Avem şi reprezentanţi ai grupărilor
    pentru protecţia mediului în grupul nostru , aşa că noi susţinem de peste 20 de
    ani că ar trebui să existe anumite activităţi, investiţii, care să contribuie şi
    la protecţia mediului şi la eradicarea sărăciei. Şi cu toţii trebuie să ne
    asigurăm că există banii necesari pentru a face acestea. Pentru că atunci când
    se vorbeşte despre 3 miliarde de euro ce urmează să fie investiţi în deceniul
    următor, (…) trebuie să ai capacitatea să foloseşti banii eficient, aşa că
    trebuie să dezvoltăm tehnologii ce nu sunt încă la nivelul optim, să dezvoltăm
    cercetarea. (…) Şi după cum văd Comisia a început promiţător!


    Arno Metzler, Preşedintele, a precizat că grupul
    3, Diversitate Europa, al cărui preşedinte este sprijină coordonarea dintre
    statele membre în ceea ce privește asigurarea ocupării transfrontaliere a locurilor
    de muncă:

    În Grupul al 3-lea
    avem reprezentanţii instituţiilor de învăţământ. Şi când ne uităm la toate
    pieţele muncii din UE vedem că există o legătură clară între educaţie şi
    calificările pe care le-ai căpătat pe parcursul vieţii profesionale. Aşa că vom
    pune un accent deosebit pe acest aspect, vor fi fonduri regionale investite în
    sistemele de învăţământ, astfel încât să fie posibil să calificăm după nevoi. Pe
    de altă parte, mulţi cetăţeni din UE se plâng că avem şomaj în multe ţări şi că
    avem o lipsă de lucrători calificaţi în alte ţări. Aşa că este momentul să
    discutăm despre o piaţă a muncii unitară şi despre mobilitate. Ştiu că nu e o
    idee foarte populară, dar dacă vrem să combatem sărăcia nu e de ajuns să dăm
    bani celor care nu au. Există soluţii mai complexe, cu implicări mult mai
    multe.


    În prezent, 17 milioane de cetățeni ai UE locuiesc
    și muncesc în străinătate într-o altă țară a UE, 1,4 milioane de cetățeni ai UE
    fac naveta către alt stat membru în fiecare zi pentru a merge la lucru şi există
    2,3 milioane de operațiuni de detașare pentru prestarea de servicii în alt stat
    membru.