Tag: Art Encounters

  • Expoziția “DesFacerea Lumii”

    Expoziția “DesFacerea Lumii”

    Făcând trimitere la o lucrare celebră, “Cuminţenia Pământului”, a lui Brâncuşi, sculptura „DesFacerea Lumii” de Anca Benera & Arnold Estefán este vedeta expoziției dedicată celor doi artiști, stabiliți la Viena, de către Fundația Art Encounters din Timișoara. Curatoriată de Krisztina Hunya și Diana Marincu, expoziția „DesFacerea Lumii” poate fi vizitată până pe 1 martie 2025 la sediul Fundației Art Encounters, din Timişoara.

     

    Anca Benera și Arnold Estefán trăiesc și lucrează în Austria, dar Timișoara este orașul cu care artiștii mențin o conexiune aparte, fiind și locul în care și-au început primele proiecte colaborative, la începutul anilor 2000.

     

    Expoziția „DesFacerea Lumii” extinde subiectele abordate de cei doi artiști către sistemul sensibil de relații dintre natură și cultură.

     

    Am discutat cu Diana Marincu, curatoare, despre expoziţie, artişti, dar şi despre anul 2024 pentru Art Encounters, ca şi despre ce va aduce 2025.

     

  • Expoziția personală „Marius Bercea This Side of Paradise”

    Expoziția personală „Marius Bercea This Side of Paradise”

    La Timișoara, la sediul Fundației Art Encounters, poate fi văzută până la jumătatea lunii august a acestui an o expoziție deosebită: prima amplă expoziție a artistului vizual Marius Bercea în România: „This Side of Paradise” (De această parte a Paradisului). Marius Bercea este unul dintre cei mai apreciați artiști români de pe scena artei contemporane internaționale. La expoziția din Timișoara, publicul poate vedea peste 40 de picturi și desene create în ultimii 15 ani (în România și Statele Unite ale Americii). Artistul Marius Bercea ne-a explicat titlul expoziției de la Timișoara:

    „E o premieră și pentru mine să expun o serie de lucrări, un număr destul de mare de lucrări care cumva se întind pe durata a 14-15 ani. Iar titlul expoziției, bineînțeles, este legat de „This Side of Paradise” al lui Scott Fitzgerald, iar împreună cu Diana Marincu am lucrat în acest frame, în această topică. Ce aș putea să vă mai spun? Că am construit o expoziție în care există o descriere pentru fiecare cameră în parte, care sunt opt camere în total.”

     

    Marius Bercea ne-a făcut o scurtă descriere a lucrărilor și conceptelor din cadrul expoziției, aceasta fiind organizată pe camere cu teme specifice:

    „Majoritatea sunt lucrări în mediul tradițional al picturii și sunt două camere, să le spunem buzunar, în care există o aplecare către o zonă analog de desen, de schiță, cumva de un soi de jurnalism vizual al momentului, al clipei. Și o altă sală în care este un foto-montaj dinamic. După o serie de multe fotografii pe care le-am făcut în perioada în care petreceam mult timp în zona periferică a Los Angeles-ului, în deșert, în majoritatea Mojave și Morongo și Death Valley.

    Curatorul a fost foarte generos din cauză că am pornit până la urmă cu un soi de armătură și un soi de construcție a mai multor teme asupra cărora m-am oprit. Așadar, există o sală în care sunt lucrări din perioada 2009 2010, 2011, care se referă cumva la un timp trecut. Există multe citate care vin din zona arhitecturii, de la Zirra, din perioada anilor 80, în care, bineînțeles, eram constrânși cumva să ne petrecem vacanțele în acele resorturi care erau ambalate într-un eclectism arhitectural, după care transmiteam o altă încăpere, în care există o vizibilă apropiere între un tip de modernism de la malul Mării Negre înspre modernismul arhitecturii. An de an, care pare cumva mult mai prezentă pe coasta vestică a Americii. Cumva în sudul Californiei, o zonă pe care am explorat din perspectiva arhitecturală și din perspectiva designului. De aceea, în multe lucrări apare tipul ăsta de mit modern, design și arhitectură.

    După care urmează o cameră extrem, extrem de personală, care reprezintă probabil piesa centrală a expoziției „The Theory of Chapel”. O compoziție de mari dimensiuni are o componentă teatrală care vine cumva din „Livada de vișini” a lui Cehov. Cele două momente, actul doi și actul patru, când acțiunea se petrece în exterior, în afară și există și componenta asta muzicală. Cehov, cumva pornește cumva descrierea scenei respective cu sunetul îndepărtat al unei coarde rupte. De aceea, cumva și coregrafia mișcării care apare în personajul din compoziția respectivă. După care există câteva lucrări care se referă efectiv la timpurile pe care le trăim. Și am o lucrare tot în acea sală, despre confortul și ospitalitatea care întâlnește mitul și violența și de aceea suntem cu toții spectatori sau telespectatori, sau video spectatori la acest reality show absurd pe care îl trăim în ultimii câțiva ani de zile.”

     

    Curatoarea expoziției, Diana Marincu, ne-a făcut o scurtă descriere a artistului Marius Bercea:

    „Marius Bercea face parte dintr-o generație de artiști care au fost deja extrem de convingători și au demonstrat relevanța și forța mesajului artistic și la nivel internațional, și la nivel național. Parte din misiunea Fundației Art Encounters este de a crea o platformă dedicată acestui tip de confirmare, care, din păcate, a venit prea puțin din partea instituțiilor din România și mai mult din Vest. Marius Bercea s-a dezvoltat în anii 2000, când la Cluj a existat acest boom creativ incredibil și datorită acestui fenomen, el a expus mai mult în străinătate decât în țara lui natală.”

     

    Diana Marincu ne-a spus câteva cuvinte și despre expoziție și conținutul acesteia:

    „Expoziția cuprinde lucrări din diferite perioade ale creației lui Marius și asta e interesant, că e până la urmă o mini retrospectivă, unde se poate vedea atât interesul lui pentru tot ce înseamnă dezvoltarea social-politică a României și, în contrast, să zic așa, cu cercetarea lui din America, din California, mai exact. Dar avem și lucrări care discută despre noua generație, despre acei oameni născuți după 90, după Revoluție, și care astăzi au complet alte repere decât cei care au trăit Revoluția. Deci e o expoziție în care vedem atât acest interes al lui pentru locuri, spații, cât și pentru personaje, situații în care sunt puse colectivități și, să zic așa, un aer de grup, poate chiar de mitologie, de grup.”

     

    Președintele Fundației Art Encounters, Ovidiu Șandor, ne-a vorbit despre intenția de a aduce artiști români cunoscuți la nivel internațional în atenția publicului din România. Ovidiu Șandor ne-a vorbit inclusiv despre alegerea artistului Marius Bercea pentru această întâlnire cu publicul român:

    „Aici vorbim deja de o serie de expoziții și ne propunem să continuăm acest tip de demers, care cumva cred că s-a născut mai ales în contextul expoziției lui Adrian Ghenie de anul trecut, în care ne-am dat seama că există un număr de artiști deja bine cunoscuți, bine recunoscuți în scena internațională de artă, care, din diverse motive, nu au fost foarte vizibili în România, nu au avut de mult timp expoziții. Acum e vorba de Marius Bercea și ne propunem în viitor să invităm și sper eu, să convingem acești artiști care sunt prezenți în expoziții, în diverse instituții, în străinătate, în bienale, în galerii de artă și așa mai departe, care cred că trebuie să fie mai bine cunoscuți și de publicul din România.

    Sigur, în ziua de azi vedem multe imagini și expoziții pe toate telefoanele, calculatoarele, ecranele noastre, dar credem cu tărie că întâlnirea directă cu arta și în cazul unor artiști precum sunt ei, care sunt prezenți și care pot fi întâlniți cu ocazia acestor expoziții și întâlnirea cu artistul este importantă. E importantă pentru cultura românească să nu doar mergem în alte părți, să vedem artiștii valoroși pe care îi avem de diverse generații, ci să-i vedem și aici. Cred că e important pentru tinerii artiști, pentru studenții de artă. Sigur, Marius, un pictor prin excelență. De aici veți vedea și alte tipuri de lucrări sau modul cum folosește el fotografia ca inspirație și ca demers estetic către pictura sa. Un pictor care cred că merită mult mai multă cunoaștere și recunoaștere și în țară, așa cum o are în scena internațională de artă.”

  • De vorbă cu Ami Barak

    De vorbă cu Ami Barak

    La Comenduirea Garnizoanei, din Timişoara, are loc până pe 14 iulie expoziția “Sporal”, semnată de artista vizuală franceză Mimosa Echard.

    Am stat de vorbă cu Ami Barak, cunoscutul curator originar din România, despre expoziţie, dar şi despre cariera sa de curator, critic de artă şi consultant de artă.

    Expoziția este organizată de Fundația Art Encounters în colaborare cu Institutul Francez din România la Timișoara și este finanțată de Institut Français Paris.

     

     

  • Expoziţia personală „Marius Bercea: This Side of Paradise”

    Expoziţia personală „Marius Bercea: This Side of Paradise”

    La Timişoara, la sediul Fundaţiei Art Encounters, poate fi văzută până pe 17 august 2024 expoziţia personală „Marius Bercea: This Side of Paradise”. Este prima amplă expoziție a artistului vizual Marius Bercea în România, unul dintre cei mai apreciați artiști români pe scena artei contemporane internaționale, reunind picturi și desene realizate în perioada 2010-2024.

    Marius Bercea (născut în 1979, la Cluj-Napoca) face parte din generația artiștilor români cunoscuți pe scena internațională a artei contemporane, expunând în instituții și galerii precum: Royal Academy, ARKEN Museum of Modern Art, La Kunsthalle Mulhouse, Taubman Museum, François Ghebaly Gallery, Blain|Southern Gallery, MAKI Gallery.

    Am discutat la vernisaj cu artistul, despre expoziţie, dar şi despre parcursul său profesional.

    Curatoarea expoziţiei este Diana Marincu, cu care am stat de vorbă tot la vernisaj.

    Expoziția Marius Bercea face parte din misiunea Fundației Art Encounters, de a aduce în fața publicului român opera artiștilor care au fost mai vizibili în instituțiile de artă din străinătate, precum Adrian Ghenie sau Ioana Nemeș, decât în țara natală, subliniind în același timp rolul lor crucial în formarea unei noi generații de artiști.

    Am discutat cu preşedintele Fundaţiei, Ovidiu Şandor, despre expoziţia Marius Bercea, dar şi despre moştenirea anului 2023, în care Timişoara a fost Capitală Europeană a Culturii.

  • Art Encounters: Kunst-Biennale im Rahmen der Kulturhauptstadt-Reihe

    Art Encounters: Kunst-Biennale im Rahmen der Kulturhauptstadt-Reihe

    Die aktuelle Ausgabe widmet sich der Schnittmenge von Kunst, Wissenschaft und Fiktion und erforscht deren Potenzial, die Realität als ein Netzwerk komplexer Prozesse wiederzugewinnen.


    Die Biennale findet an 15 ungewöhnlichen Plätzen in Temeschwar statt, wobei 23 Räume durch Veranstaltungen, Performances, Vorführungen und Konferenzen aktiviert werden. Mehr als 60 Künstler aus 20 Ländern nehmen an dieser Art Encounters Biennale teil.


    RRI-Intendant Eugen Cojocariu sprach bei der Eröffnung der Biennale mit Ovidiu Șandor, Präsident der Stiftung Art Encounters“, ein Unternehmer aus der Stadt und einer der bekanntesten Sammler zeitgenössischer Kunst:


    Dies ist die 5. Ausgabe der Biennale <Art Encounters>, ein Projekt, das 2015 von der gleichnamigen Stiftung ins Leben gerufen wurde, ein Projekt, das in erster Linie die zeitgenössische Kunstszene in Rumänien unterstützen will, sowohl durch die Unterstützung, die es vor allem jungen Künstlern ermöglicht, besondere Werke für die Biennale zu schaffen, aber vor allem durch die Schaffung dieses Rahmens, in dem die zeitgenössische rumänische Kunst, die zeitgenössische Kunst aus Osteuropa in einen direkten Dialog mit der internationalen Kunst tritt. Eine Reihe von Veranstaltungen, die über die offensichtlichen Ausstellungen hinaus auch Konferenzen und Performances, ein sehr dichtes Vermittlungsprogramm und so weiter umfassen.


    Rumänien hat in der zeitgenössischen Kunst wie in vielen anderen kulturellen Bereichen eine Reihe sehr talentierter und kreativer Künstler, aber diese Künstler brauchen so viele organisierte Kontexte wie möglich, in denen sie ausstellen können, in denen sie sichtbar sein können, in denen sie mit internationalen Künstlern in Dialog treten können, in denen sie mit Kuratoren, mit Sammlern, mit Institutionen für zeitgenössische Kunst aus In- und Ausland in Dialog treten können. Und das ist es, was wir versuchen, nämlich eine solche Plattform für den Dialog über zeitgenössische Kunst zu schaffen.



    Es sei nicht einfach, für eine derartige Veranstaltung das Kuratorenteam und den Prozess der Künstlerauswahl zusammenzustellen, verriet Ovidiu Șandor weiter.



    Wie bei jeder Ausgabe haben wir einen Kurator eingeladen, in diesem Fall Adrian Notz aus der Schweiz, der seinerseits vorschlug, ein Team junger Kuratoren einzuladen, die – in Anführungszeichen – seine Studenten in der Kuratorenschule waren, die wir vor zwei Jahren ebenfalls organisiert haben. Wie bei jeder Biennale ermutigen wir den oder die Kuratoren, die Region, Rumänien und die umliegenden Länder zu erkunden, indem wir versuchen, dass sie junge und historische Künstler treffen, um besser zu verstehen, was in der zeitgenössischen Kunst in dieser Region passiert, damit ihre Auswahl auch die Lebendigkeit und Vielfalt der künstlerischen Positionen in der Region widerspiegelt.


    Es ist ein Prozess, der irgendwie natürlich ist und sich immer besser entwickelt, sicherlich auch weil er bereits bei der 5. Auflage angekommen ist. Es ist ein Prozess, der viel Zeit und Mühe erfordert. Hinter einer Biennale steht ein großes Team, von den Kuratoren bis zu den Künstlern, den Leuten, die sich um die Produktion und die Installation der Ausstellungen kümmern, dem ganzen Team von Vermittlern, den Leuten, die für die Kommunikation zuständig sind, den Leuten, die sich mit den Finanzen, den rechtlichen Angelegenheiten und so weiter befassen. Wir glauben, dass die Entwicklung dieser Menschen und die Erfahrungen, die wir alle bei jeder Ausgabe sammeln, ebenfalls wichtig sind. Rumänien braucht mehr Kulturmanager, Kulturmanager mit möglichst viel Erfahrung, denn Kultur kann nicht nur produziert werden, sie muss gezeigt werden, sie muss vermittelt werden, sie muss gefördert werden. Wir versuchen, dazu beizutragen.



    Was ist das Konzept der Biennale Art Encounters 2023? Was ist die Botschaft an die breite Öffentlichkeit? – das sind genauso viele Fragen für Ovidiu Șandor:



    Kunst, Wissenschaft, Fiktion scheint mir ein sehr aktuelles Thema zu sein. Schließlich bieten uns Kunst und Wissenschaft zwei verschiedene Arten, die Welt und die Probleme dieser Welt zu betrachten, unsere mögliche Zukunft zu betrachten. Und wir glauben, dass diese Trennung zwischen Kunst und Wissenschaft, die vor einigen hundert Jahren aufkam, vielleicht künstlich ist, und dass die Art und Weise, wie Künstler die Welt betrachten, und die Art und Weise, wie Wissenschaftler die Welt betrachten, in Wirklichkeit komplementäre Wege sind, um die Probleme zu verstehen, die uns beschäftigen. Ich denke, wir alle sind uns bewusst, dass die Technologie eine immer wichtigere Rolle in unserem Leben spielt, mit all ihren guten und schlechten Seiten. Das ist etwas, das auch die Künstler bemerkt haben. Ich glaube, KI ist heute in aller Munde und macht uns Sorgen. Daher denke ich, dass diese Biennale nicht nur für das normale Publikum der zeitgenössischen Kunst interessant sein sollte, sondern für ein viel breiteres Publikum.



    Diana Marincu, die künstlerische Leiterin von Art Encounters, gab uns abschließend weitere Auskünfte über die teilnehmenden Künstler und die Verbindung zwischen Kunst und Wissenschaft bei der Art Encounters Biennale 2023:



    Es ist in der Tat ein Puzzle aus Künstlern, aus verschiedenen Institutionen, und es ist sehr wichtig, dass diese Konstellation von Partnern, die sich uns mit jeder Ausgabe anschließt, immer größer wird und es ein wachsendes Interesse an zeitgenössischer Kunst in Temeschwar gibt. Auch dieses Jahr ist die Auswahl sehr vielfältig. Wir haben Künstler mit Werken, die in verschiedenen Ausdrucksmedien entstanden sind, von Installation, Malerei, Skulptur, Fotografie, Video. Es ist in der Tat eine komplexe Biennale. Der Gastkurator, Adrian Notz, dachte an eine Art Verschmelzung von Kunst und Technologie sowie von Kunst und Wissenschaft, um dem Publikum die Botschaft zu vermitteln, dass diese Bereiche einander immer Modelle des Verstehens, des Wissens und der Umschreibung der Realität bieten und niemals etwas Getrenntes sind.


    Die Kunst war schon immer mit anderen Bereichen und dem täglichen Leben verbunden. Es ist eine Biennale, auf der wir viele Künstler sehen, die mit den neuesten Technologien und den originellsten Konzepten experimentieren, aber wir haben auch historische Künstler, die mit einer Perspektive kommen, die aus heutiger Sicht neu interpretiert werden kann. … Ich denke, es ist sehr wichtig, immer wieder über den Tellerrand zu schauen und zu versuchen, mit Menschen in Kontakt zu treten, die vielleicht ein anderes Wissen als das visuelle Wissen haben, das aber genauso interessant ist.

  • De la Timişoara 2023 la Art Encounters

    De la Timişoara 2023 la Art Encounters

    În 2023, Timișoara a preluat, alături de Elefsina (Grecia) și Veszprém (Ungaria), prestigiosul titlu de Capitală Europeană a Culturii. Acestea s-au alăturat celor peste 60 de orașe selectate în anii precedenți, atât din UE, cât și din afara acesteia.



    Prin titlul de Capitală Europeană a Culturii se demonstrează bogăția și diversitatea culturilor din Europa, se stimulează turismul durabil și se promovează dezvoltarea orașelor prin cultură.



    Am fost la Timişoara, împreună cu un grup de ziarişti români şi străini şi am realizat mai multe interviuri cu unii dintre actorii importanţi ai programului Timişoara 2023.



    Am participat şi la weekendul inaugural al Bienalei de Artă Contemporană Art Encounters, unul dintre punctele principale ale Programului Timişoara 2023. Titlul Bienalei este unul provocator, «My Rhino Is Not a Myth. Art Science Fictions”, şi citează artistic din Albrecht Dürer, marele pictor german, creator de gravuri și teoretician al artei, dar şi din Eugen Ionescu, cu a sa celebră piesă “Rinocerii”.



    Ovidiu Megan este preşedinte executiv al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii.






    Am stat de vorbă şi cu Ovidiu Şandor, președintele Fundației Art Encounters.






    Un alt interlocutor a fost Diana Marincu, curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters. Am discutat despre Bienală, dar şi despre alte două expoziţii extrem de interesante pe care le-a curatoriat, Adrian Ghenie, «Corpul imposibil», respectiv expoziţia colectivă «Diferite grade de libertate», de la Kunshalle Bega.






    Unul dintre cei mai cunoscuţi artişti vizuali contemporani din România este Mircea Cantor.






    O veche cazarmă austriacă din apropierea Pieţei Unirii a fost readusă în circuitul public prin proiectul cultural după SCULPTURĂ/SCULPTURĂ după”, gândit de directorul Fundației Interart TRIADE, Sorina Jecza, și de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de Artă de la Veneţia. Este, practic, o istorie a sculpturii româneşti contemporane, pusă strălucit în operă într-o clădire fascinantă. Am discutat cu Sorina Jecza despre acest regal de sculptură.






    Am întâlnit-o într-o altă clădire care a avut destinaţie militară, Comenduirea Garnizoanei, din Piaţa Libertăţii, pe artista vizuală româno-americană Megan Dominescu.






    Sașa-Liviu Stoianovici este un artist vizual, interpret la instrumente muzicale tradiționale. L-am întâlnit la Muzeul Apei, din Timişoara, în expoziţia “Expanded Nature”.






    La “Expanded Nature” l-am întâlnit şi pe artistul vizual Bogdan Raţă. Lucrarea sa cea mai cunoscută din programul Timişoare 2023 este “The Middle Way”, o mână roşie, din răşină sinteică, amplasată pe Bastionul Maria Theresia din oraş.






    Tot la La Timişoara a avut loc recent “La Pas. Festival de Gastronomie Artizanală”. Am stat de vorbă cu Mihaela Veţan, preşedinta CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare).




  • Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Weekend cu prietenii 27.05.2023

    Timişoara-Capitală Culturală Europeană 2023 şi Bienala de artă contemporană Art Encounters.



    Interviuri cu Ovidiu Megan, preşedinte executiv al Asociației Timișoara — Capitală Europeană a Culturii, Ovidiu Şandor, președintele Fundației Art Encounters, Diana Marincu, curator și critic de artă, director artistic al Fundației Art Encounters, artistul vizual de talie internaţională Mircea Cantor, directorul Fundației Interart TRIADE, Sorina Jecza, artista vizuală româno-americană Megan Dominescu, artistul vizual şi interpret la instrumente muzicale tradiționale Sașa Liviu Stoianovici, artistul vizual Bogdan Raţă.




  • Pauza Mare 19.05.2022

    Pauza Mare 19.05.2022

    Vorbim, în această emisiune, despre catalogul expoziției ARIPA SECRETĂ”, o expoziţie organizată în cadrul celei de-a patra ediții a Bienalei “Art Encounters”, de la Muzeul Național de Artă Timişoara, respectivul catalog urmând a fi prezentat sâmbătă, 21 mai, la Hanul Gabroveni ARCUB, şi aducem în atenţie noul proiect internaţional “INTERBEING”, un demers cultural interdisciplinar, lansat de o cunoscută artistă română din Marea Britanie, Nico de Transilvania – DJ, director de creaţie şi producător de muzică şi film. Şi tot astăzi îi spunem “La Mulţi Ani!” colegei noastre Mara Popa, un veritabil om de radio, care a iniţiat, printre altele, proiectul editorial “PAUZA MARE”, de la Radio România Internaţional.