„Românii din Serbia”, expoziţie realizată cu piese din colecţia privată Emilian Madoşă și găzduită de Muzeul de Artă Populară Constanţa până pe 14 iulie 2024. Interviu cu dr. Cerasela Dobrinescu, șef secție Patrimoniu Cultural Național în cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța
Tag: arta populara
-
Românii de lângă noi
-
Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România
Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România, dezvoltată la nivel național și recunoscută de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, a fost lansată în România având în vedere numărul mare al turiștilor care au manifestat interes pentru aceste obiective. Dezvoltat la inițiativa Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară din Baia Mare, programul turistic propune turiștilor o călătorie printre tradiții, în 11 obiective turistice și culturale din domeniul patrimoniului etnografic al României.
Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, din Baia Mare, spune că ideea s-a născut din nevoia de promovare a muzeelor, fiind o ocazie bună de valorificare a patrimoniului arhitecturii tradiționale românești.
“Ideea proiectului a pornit inițial cu opt muzee. Am creat și câteva pliante pe care se poate vedea pe o hartă cu aceste muzee. Dacă ne găsim în București, putem începe să parcurgem traseul de acolo, din Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București, care este probabil și cel mai vizitat dintre muzeele etnografice din țară, iar, după aceea, putem să venim înspre centrul României.
Putem să trecem prin Muzeul Golești, după aceea să ajungem la Brașov, putem merge la Sibiu, la Muzeul ASTRA, să venim în Ardeal, la muzeul din Cluj și să ne apropiem de Maramureș, unde avem două muzee etnografice incluse rută, respectiv Muzeul Satului din Baia Mare și Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației. Tot aici, în zona noastră, în Țara Orașului, în vecinătatea Maramureșului, avem Muzeul de la Negrești Oaș, iar, dacă trecem munții, în Bucovina, găsim Muzeul Satului Bucovinean. Depinde de cât timp are turistul să viziteze și ne-am gândit că această rută poate fi parcursă integral sau poate să-și aleagă vizitatorul, într-o primă fază, câteva muzee din zona de interes și, după aceea, să-i trezim curiozitatea să ajungă și în alte zone din țară.”
Toate muzeele în aer liber dezvoltă proiecte de-a lungul anului, dar mai ales în anotimpul cald, în sezonul de vizitare. Veți putea vedea meșterii populari lucrând și veți putea cumpăra obiecte create de aceștia. Mai mult, veți putea chiar să participați la realizarea unor obiecte de artizanat împreună cu meșteșugarii.
“Și Muzeul Satului din Baia Mare are astfel de programe. Pe parcursul anului, organizăm târguri, dar avem și un magazin de suveniruri, în care încercăm să valorificăm munca meșterilor din Maramureș. Și celelalte muzee din țară au astfel de magazine. Meșterii au nevoie să fie promovați. Pentru ca tradițiile să poată fi date mai departe generațiilor viitoare, meșterii trebuie să înțeleagă, mai ales meșterii mai tineri care preiau meșteșugurile, că se poate trăi din meșteșug și este datoria noastră, ca muzee etnografice, să îi sprijinim, să-i facem cunoscuți. Împreună cu centrele culturii tradiționale, care au evidența acestor meșteri, încercăm să-i promovăm și la târgurile de turism la care participăm și în activitățile desfășurate de muzeu.”
De cum intri pe poarta maramureșeană a Muzeului Satului din Baia Mare, ești transpus într-o lume a satului autentic maramureșean, spune Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș.
“Dacă Muzeul din Sighet are în păstrare doar obiective de arhitectură tradițională din Maramureșul Voievodal, Muzeul Satului din Baia Mare te duce cu gândul la satele maramureșene din toate cele patru zone etnografice. Noi le numim țări: Codru, Chioar, Lăpuș și Maramureșul Voievodal.
Poți vizita o casă din Lăpuș, cu acoperișul ei de paie. Poți să intri în interior și să vezi cum se trăia demult, unde se făcea focul, un cuptor, cum se legăna pruncul în leagăn, cum arăta camera bună, unde se păstrau cele mai frumoase textile și lada de zestre și unde se întâlneau oamenii la marile evenimente de pe parcursul vieții.
Cel mai vechi obiectiv pe care îl avem este bisericuța noastră, monument din 1630, care este amplasată frumos pe deal, așa cum sunt majoritatea bisericilor în satele maramureșene și, practic, în jurul ei s-a format muzeul. A fost primul obiectiv adus aici în muzeul Satului. Ea face ca statul nostru să fie viu. Satul de pe deal, așa cum îi spunem noi, este viu, pentru că, în biserică, la marile sărbători și duminica se fac slujbe și acum. Există o comunitate care vine aici pentru a se închina.”
Un alt obiectiv promovat la Muzeul Satului din Baia Mare este cea mai veche casă din patrimoniul instituției, care datează de la 1758.
“Echipa pe care o coordonez momentan se poate mândri cu faptul că, deși anii sunt complicați și bugetul este, de obicei, unul limitat, am reușit ca anul trecut să deschidem pentru public un nou obiectiv de arhitectură tradițională pe care l-am transferat în muzeul nostru.
O casă din Țara Chioarului, foarte frumoasă, reprezentativă pentru stilul din Țara Chioarului, pe care am amplasat-o în vecinătatea bisericii, care este tot din Țara Chioarului. Este o casă de un albastru specific Maramureșului și care poate fi vizitată de către turiști.
De asemenea, din Țara Maramureșului ne mândrim cu Casa Petrova, în care s-a născut întemeietorul școlii de stomatologie românească, Gheorghe Bilașcu, acestea fiind doar câteva repere pe care vi le oferim pentru a ne trece pragul. Vă spun doar “haida, hai în Maramureș!” Vizitați Muzeul Satului din Baia Mare și toate muzeele cuprinse în ruta etnografică a muzelor aer liber din România!”
Am aflat de la Monica Mare, managerul Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, din Baia Mare, că pliantele pe care le găsiți sunt în limbile română și în engleză. La principalele obiective din circuitul de vizitare, există plăcuțe cu cod QR pentru informații suplimentare, care trimit pe site-ul instituției, unde există traducere în limbile străine de circulație internațională.
Pe de altă parte, copiii și tinerii pot participa la o vânătoare de comori. Ei vor fi provocați să se despartă de telefoanele mobile și să viziteze altfel muzeul.
De asemenea, muzeele mai mari de pe Ruta cultural-turistică a muzeelor în aer liber din România au materiale de promovare diverse. Muzeul din Sibiu, de exemplu, are o aplicație, “Astra App”, prin care se oferă ghidaje, inclusiv audio, în mai multe limbi de circulație internațională.
-
Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA, Sibiu
Situat în centrul
României, la Sibiu, Complexul Naţional Muzeal ASTRA este una dintre cele mai
importante instituții etnomuzeale din România și, mai ales, un spațiu al
experiențelor. Nu vă așteaptă o vizită obișnuită, de sinteză a ruralului
românesc, ci un adevărat prilej de integrare într-o lume considerată de mult
apusă.
Muzeul în aer
liber ocupă 132 de hectare și are mai mult de 400 de exponate, după cum aflăm
de la Mirela Iancu, director de marketing cultural al instituției. Vorbim nu numai despre mori și
alte instalații tehnice, ci de gospodării întregi care reproduc un mod de viață
și de muncă pe care încă mai avem norocul să-l întâlnim în anumite sate din
România. Tururile ghidate se programează de obicei la datele de contact pe care
le găsiți pe site-ul nostru sau prin contact direct a paginii de Facebook
Muzeul Astra . De asemenea, traseul poate fi parcurs pe jos sau cu trăsura
trasă de cai. Iarna, trăsurile sunt înlocuite cu sănii. Pe teritoriul muzeului
se găsesc două restaurante tradiționale, unde puteți găsi și meniuri adecvate
tematicii muzeului.
Muzeul Astra s-a
reinventat și modernizat de-a lungul timpului, reușind să asigure turiștilor o
experiență de neuitat. Colaborările internaționale sunt din ce în ce mai
diverse și mai numeroase. Avem un parteneriat strategic cu Norvegia.
Am dus la bun sfârșit două proiecte importante care au dezvoltat foarte mult
muzeul în aer liber. Este vorba de Centrul Astra pentru Patrimoniu. E zona de
laboratoare și depozite de patrimoniu. Apoi, Pavilionul Muzeal Multicultural,
poarta de intrare în muzeul în aer liber. Este o clădire nouă, care adăpostește
cele mai moderne facilități de primire a publicului, dar și expoziții
permanente ale Muzeului Civilizației Transilvane, expoziții temporare, săli de
conferință și educație muzeală și galeriile de artă populară – spațiul în care
toți meșterii din țară au ocazia să-și valorifice produsele.
Cartea de
impresii a muzeului este tot timpul deschisă pe masă, în holul principal. Există
foarte multe reacții și aprecieri pe Trip Advisor sau pe pagina de Facebook a
Muzeului Astra din Sibiu. Turiștii sunt mai mult decât uimiți când ajung aici,
într-un muzeu cu o istorie bogată. Muzeul în aer liber a fost înființat în
anii `60, bazat pe o cercetare care începuse cu mai bine de zece ani înainte. A
fost înființat de reputatul etnograf și muzeolog Cornel Irimie, cel mai
cunoscut discipol al lui Dimitrie Gusti. A fost înființat ca un muzeu al
tehnicii populare în încercarea de a pune în valoare ingeniozitatea zonei
rurale și de a salva patrimoniul preindustrial din România. Au fost
repertoriate în anii ’50 mai mult de 5.000 de instalații tehnice care existau pe teritoriul
României. Dintre ele, într-o comisie națională formată din etnografi au fost
selectate, rând pe rând, mori, joagăre, pive, tot felul de demonstrații de
ingeniozitate tehnică și au fost transferate în muzeu începând cu anul 1961.
Sărbătoarea recoltei, Noaptea Cercetărilor,
Marketingul și educația în muzee, Cultură și gastronomie locală, Povestea
Lânii, Festivalul tarafelor și fanfarelor, iată câteva dintre evenimentele
organizate pe parcursul lunii septembrie la Muzeul Astra. Pe lângă numeroasele
evenimente organizate aici, puteți oricând să vizitați expozițiile temporare
sau permanente ale muzeului. Prețul unui bilet de intrare este de 25 de lei (5
euro) pentru adulți. Copiii sub șase ani
beneficiază de intrare gratuită, iar taxa de ghidaj într-o limbă străină
este de 250 de lei (50 euro) pe oră. -
Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”
Călătoria noastră de astăzi ne poartă către unul dintre
cele mai fascinante muzee în aer liber din România. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti a fost denumit de
mari personalităţi ale vremii, dar şi de către vizitatori un spectacol al
anotimpurilor, un popas pentru suflet, hrană pentru minte, un sat al satelor
româneşti sau chiar satul de la şosea. De fapt, Muzeul Satului este localizat
lângă cel mai mare parc din Bucureşti, pe malul lacului Herăstrău, într-un
decor istoric, dar plin de viaţă.
Este unul dintre cele
mai mari şi mai vechi muzee în aer liber din Europa, spune Iuliana Mariana
Grumăzescu, director de comunicare şi pedagogie muzeală. Muzeul
Satului a fost constituit în anul 1936, iar anul acesta împlineşte 80 de ani.
Majoritatea caselor din muzeul care numără în acest moment 365 de monumente au
fost aduse din sate din România şi aşezate piesă cu piesă, ca un joc de Lego.
Ideea a fost, şi atunci ca şi acum, ca să prezentăm publicului vizitator o
sinteză a arhitecturii tradiţionale specifice satului românesc. Casele sunt
diferite de la o zonă la alta, în funcţie de specificul locului şi, de
asemenea, respectă tiparul arhitecturii zonei din care provin. Toate casele
prezintă istoria locului, fiind amenajate cu obiecte din zonele respective şi
pot fi considerate muzee în muzeu. Muzeul nostru se bucură de un mare număr de
vizitatori anual, peste 465.000 de vizitatori ne trec pragul în fiecare an,
fiind şi o destinaţie recomandată de diverse agenţii de turism şi site-uri de
profil. Muzeul este brand românesc, fiind înregistrat la OSIM în 2007, dar şi
brand european.
Muzeul are trei intrări şi beneficiază de casierii, dar
şi de automate de bilete electronice. Există un magazin, numit Galeria de Artă
Populară Contemporană, de unde pot fi cumpărate ghiduri turistice, dar şi
albume. Şi, un lucru interesant, instituţia este deschisă aproape mereu: 360 de
zile pe an, între orele 9.00 – 17.00 sau 9.00 – 19.00. Avem
foarte mulţi turişti străini. De câţiva ani, a crescut numărul turiştilor din
Spania şi din Asia. Avem, de asemenea, foarte mulţi turişti din Israel şi din
Germania. Am încheiat diverse contracte de parteneriat cu diverse agenţii de
turism şi turoperatori, iar printre serviciile pe care le oferim se numără şi
ghidajul profesionist realizat de muzeografii noştri în limbile română,
engleză, franceză, spaniolă şi italiană. Muzeul Naţional al Satului Dimitrie
Gusti este locul preferat de copii, dar şi de adulţi cu inima de copil. Este o
alegere excelentă pentru weekend, dar şi pentru toţi cei care doresc să
cunoască valorile şi identitatea unui popor prin prisma modului său de viaţă.
Pe lângă plăcerea unei plimbări, într-un cadru plin de vitalitate şi puritate,
vă invităm la o veritabilă lecţie de istorie, în care prezentul se îmbină cu
trecutul într-o poveste fără sfârşit.
Iată aşadar o destinaţie
din care puteţi admira arhitectura rurală românească, îmbinând frumuseţea şi
autenticitatea satului cu farmecul viu al naturii. În speranţa că v-am convins,
vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.