Radio România Internațional

Tag: artificii

Comerțul cu vin spumant și artificii al UE

După un 2020 marcat de debutul pandemiei de COVID-19 și de restricțiile dure la nivel mondial, anul 2021 a adus o redresare a exporturile de vin spumant ale UE. Astfel, statele UE au exportat în afara spațiului comunitar 636 milioane de litri de vin spumant, ceea ce înseamnă o creștere de 29% față de 2020, când au plecat 494 milioane de litri în afara Uniunii.

Creșterea exporturilor de vin spumant în 2021 vine după primul an de pandemie, când comerțul cu vin a fost afectat semnificativ din cauză că multe baruri şi restaurante au fost închise parţial sau total, astfel că exporturile au scăzut cu 6% în 2020 comparativ cu 2019.

Cu toate că restricțiile în ceea ce înseamnă accesul în baruri și restaurante au continuat și anul trecut, cifrele sunt mai mari chiar şi în comparaţie cu 2019. UE a exportat 528 de milioane de litri în anul pre-pandemic, ceea ce aduce o creştere de 21% sau 108 milioane de litri pentru 2021. În medie, exporturile de vin spumant au înregistrat o creștere medie anuală de 7%, mai arată datele Eurostat.

Exporturile de vin spumant ale statelor UE 2011-2021 / Sursa: Eurostat

Prosecco, cel mai importat vin spumant produs în UE

Vinurile din categoria prosecco au dominat exporturile către destinații din afara UE cu o pondere de 43% sau 273 de milioane de litri. Șampania a avut 15% (94 de milioane de litri), iar cava 10% (65 de milioane de litri) din totalul exporturilor de vin spumant.

Statele Unite ale Americii au fost principala destinație cu un total 31% din exporturile UE de vin spumant sau 198 milioane de litri, urmate de Marea Britanie cu 28% sau 177 milioane de litri.

Tot în 2021, cele 27 de statele membre UE au importat 5,8 milioane de litri de vin spumant din afara spaţiului comunitar, echivalentul a 1% din exporturile de vin spumant ale UE.

Importurile de artificii din România la aproape jumătate față de 2019

Revelionul este sărbătorit, în mod tradițional cu focuri de artificii, dar importurile pentru sunt pe un trend descendent. Anul trecut, statele UE au importat din afara spațiului comunitar o cantitate de 29.200 de tone de artificii, în valoare de 90 de milioane de euro. Cifrele sunt de trei ori mai mici în comparație cu 2019, când în UE au intrat 105.000 de tone de artificii în valoare de 264 milioane de euro, potrivit Eurostat.

Aproape toată cantitatea de artificii importată (28.800 de tone sau 99%) a sosit din China.

Statele membre cu cele mai mari importuri de artificii în 2021 sunt: Ţările de Jos (6.900 de tone sau 24% din total), Polonia (5.300 de tone sau 18%) şi Danemarca (5.200 de tone sau 18%). Împreună, cele trei state acumulează 59% din totalul importurilor UE. România a importat 514 tone de artificii în 2021, în scădere de la 838 de tone în 2020, respectiv, 946 de tone în 2019.

Importurile de artificii ale statelor UE din afara spațiului comunitar (2021) / Sursa: Eurostat

de

30 December 2022
Cum au petrecut românii de Anul Nou

A fost mare aglomeraţie,
marţi, mai ales pe şoselele care
duc din ţară înspre Bucureşti. Cu mic, cu mare, turiştii au revenit acasă, după
ce şi-au petrecut minivacanţa de Anul Nou în special în staţiunile din Carpaţii
Meridionali, dar şi la pensiunile din Bucovina, în nord-estul ţării, sau din pitoreasca
regiune a Maramureşului, în nord.

Trafic crescut a fost, în perioada sărbătorilor de iarnă şi în primele
zile ale acestui an, şi la punctele de intrare, respectiv de ieşire din
România. În perioada 18 decembrie – 1 ianuarie, peste 2 milioane de persoane au
tranzitat frontierele ţării, cu 15% mai multe faţă de o perioadă normală. Mai
precis, este vorba de aproximativ 970 de mii pe sensul de ieşire şi peste 1,1
milioane pe sensul de intrare. Cea mai tranzitată a fost graniţa de vest, dar
şi frontiera cu Republica Moldova vecină. Poliţiştii le-au recomandat celor
care pleacă, acum, înapoi în străinătate prin vestul ţării să folosească toate
cele 11 puncte de trecere ale frontierei româno-ungare. Măsurile de fluidizare
vor fi menţinute şi în perioada următoare, deoarece mai ales la graniţa cu
Republica Moldova se estimează, din nou, creşteri ale traficului.

La hotelurile
şi pensiunile româneşti pregătirile au fost reluate, acestea aşteptându-i, de
această dată, pe creştinii ortodocşi pe stil vechi. Ei vor sărbători Crăciunul
pe 7 ianuarie şi Anul Nou în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie.

Pentru aceia
care sunt, deja, în 2018, şi care au ales să rămână acasă de Revelion, la Bucureşti şi în foarte multe din oraşele ţării au fost
organizate concerte de muzică în
aer liber şi spectacole de focuri de artificii. În centrul Capitalei, zeci de
mii de români au salutat plecarea lui 2017 şi sosirea lui 2018 în faţa unei scene de aproape 500 de metri
pătraţi, pe care a fost organizat un show inspirat din spectacolele de pe
Broadway. După repetiţii temeinice pentru ca cele 6 ore de muzică live să
decurgă perfect, cea mai mare petrecere în aer liber din România a avut drept
amfitrioni cei mai cunoscuţi interpreţi şi cele mai în vogă trupe ale
momentului – Holograf, Direcţia 5, Voltaj, Andra, Loredana, Delia, Mihail sau
Carla’s Dreams. 100 de hituri româneşti în ritmuri pop, rock, dance sau hip hop
le-au dat energie celor din public.

La Cluj, urbe din nord-vestul ţării,
noaptea dintre ani s-a anunţat una memorabilă. Cei prezenţi în stradă la miezul
nopţii au admirat un spectacol de lasere, lumini şi artificii. În plus, pentru
a celebra cum se cuvine intrarea în 2018, municipalitatea le-a oferit oamenilor
peste 700 de sticle de şampanie. La malul Mării Negre, în zona istorică a
oraşului Constanţa, a fost organizată o petrecere la care au fost aşteptaţe
peste 10.000 de persoane, iar la Timişoara, în vest, printre artiştii care au
urcat pe scena în aer liber s-a numărat şi cunoscutul cântăreţ pop-latino Lou
Bega.

3 January 2018
Crime pe Coasta de Azur

O
fetiţă româncă
din Nisa apucă să răspundă la telefon, în noaptea de joi spre vineri. Este
bunica din România, îngrijorată de cele petrecute la Nisa. Copila nu ştia
nimic, dar cum află ce s-a întâmplat spune cu candoarea vârstei: Deci, din
cauza asta se aud artificii, dar nu vedem artificii.

Aceasta era starea de
spirit a Franţei şi a prietenilor ei în ziua de 14 iulie, în orice zi de 14
iulie: sărbătoare şi artificii. Asta făceau şi cei reuniţi, în mod tradiţional
pe celebra Promenade des Anglais, sărbătoreau ziua ţării lor şi se bucurau de
focul de artificii. În primăvară, acolo se petrece Carnavalul de la Nisa, cu
mai multe zile de ceremonii vesele şi multe focuri de artificii. Promenada
Nisei este de secole un loc al bucuriei celebrării şi al focurilor de artificii
primit cu bucurie de cei mari, dar mai ales de cei mici, copiii de oriunde în
lume.

Numai o minte bolnav de malefică poate gândi că o astfel de bucurie poate
fi strivită cu un camion uriaş, lăsat să ajungă în mijlocul sărbătorii pentru
că a pretextat că transportă îngheţată. Şi, totuşi, această idee înfiorătoare
ipoteză a devenit realitate în acest 14 iulie: un camion de zeci de tone este
condus cu viteză în mijlocul oamenilor adunaţi pe legendara Promenade des
Anglais din Nisa. Oamenii au fost zdrobiţi de-a valma, indiferent de vârstă şi
religie, în ceea ce statistica apreciază a fi cel mai sângeros atac comis de o
singură persoană. Desigur, le rămâne anchetatorilor sarcina de a confirma aceste
clasamente care, oricum, rămân în urma înfiorătoarei simbolistici a acestei noi
crime colective denumită terorism.

Coasta de Azur şi capitala sa, Nisa, au
rămas în istoria omenirii ca un loc exotic, unde englezii au inventat turismul
şi milioane de oameni au petrecut clipe memorabile. Nisa, Monaco şi alte locuri
ale Coastei de Azur sunt sinonime cu celebritatea, faima, farmecul, frumuseţea,
romantismul, pasiunea, petrecerile strălucitoare. Scriitorii au venit aici
dintotdeauna şi au scris chiar romane poliţiste, cu crime livreşti. Coasta de
Azur, să nu uităm, este dincolo de Mediterană de Maghrebul nord-african, iar
istoria a creat legături multe şi puternice între cele două ţărmuri, cel
arab-african şi cel francez-european. Mulţi locuitori ai lumii mediteraneene
şi-au aflat pe Coasta de Azur scăparea şi o viaţă mai bună, fiind bine şi cu
căldură primiţi în această lume plină de lumină.

Coasta de Azur este o lume a
bucuriei şi a înţelegerii depline între oameni, un ultim colţ de paradis din
Europa. De aceea, oribilul atac din 14 iulie capătă multiple şi dureroase
semnficaţii, ivite din mintea bolnavă care a închipuit şi realizat toate
acestea, dar şi din tot ce a însemnat Nisa pentru oameni şi civlizaţie.

În
starea de spirit sau chiar oficială din Franţa, nimeni nu s-a îndoit, din prima
clipă, că este vorba de un atac terorist de sorginte islamică, comis într-un
mod inedit de care numai demenţa Daech poate fi capabilă.

De un an şi jumătate,
Franţa înregistrează premiere dureroase. Întâi este măcelărită o întreagă
redacţie, apoi Parisul este răvăşit de scene de război, iar acum un camion este
aruncat cu viteză peste o mulţime de oameni fără nicio şansă de apărare. Au
fost depăşite toate limitele şi, cel puţin în Franţa, se poate întâmpla orice.
Mai ales că au fost pierdute toate bătăliile din războiul pe care Statul
Islamic le-a declarat statului francez prin masacrul Charlie Hebdo, în urmă cu
un an, 6 luni şi 7 zile de însângerata zi a Franţei de la Nisa.

17 July 2016
Cultura de securitate

În România nu există suficientă cultură în domeniul securităţii şi prevenţiei
dezastrelor, iar pregătirea corpului profesional care să controleze respectarea
regulilor are lacune. Pe de altă parte, prin ignorarea unor posibile pericole,
mulţi întreprinzători îşi riscă propriile afaceri şi pun în pericol viaţa
oamenilor. Afirmaţiile aparţin vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru
Tehnica de Securitate, Stelian Arion : Ei nu înţeleg foarte
bine necesităţile de securitate. Conducătorul organizaţiei are o tendinţă de a încerca
să nu facă cheltuieli în acest domeniu. Or, a nu cheltui în zona de securitate,
tendinţă la care se pot adăuga şi neglijenţe, pot să ducă la un dezastru cum a
fost cel de la clubul Colectiv. Acolo au fost mai multe lucruri care s-au înlănţuit
şi s-a ajuns la un dezastru.

Din cauza modului în care era construită
clădirea şi a materialelor de construcţie neadecvate folosite în interior, cei
aproximativ 400 de oameni prezenţi, pe 30 octombrie, în clubul bucureştean
Colectiv, nu au avut prea multe şanse să se salveze de incendiul care a durat
153 de secunde. Este concluzia
raportului redactat de Institutul de Securitate Minieră şi Protecţie
Antiexplozivă din Petroşani, document ce reface, secundă cu
secundă, tragedia în urma căreia au murit 64 de persoane. Totul
a pornit de la spectacolul pirotehnic care ar fi trebuit să anime concertul
trupei rock ‘Goodbye to Gravity’ !

Specialiştii de la Institutul de la
Petroşani au stabilit că artificiile au ars 15 secunde, suficient pentru ca o
scânteie să sară pe un stâlp îmbrăcat în burete de antifonare. Flăcările au
urcat pe tavan, la secunda 24 ele întinzându-se pe întreg plafonul, alimentate
de instalaţia de ventilaţie. La secunda 41 sistemele de aerisire s-au blocat
din cauza fumului şi tot atunci s-a deschis prima din cele două uşi ale
clubului. 10 secunde mai târziu, un mix de gaze inflamabile a coborât de pe
tavan, în zona publicului. În numai 72 de secunde tot clubul a fost cuprins de
un fum negru şi galben albui, iar în 105 secunde flacările au coborât la numai
1 metru de pardoseală, adică foarte aproape de oamenii care mai rămăseseră în
interior. Abia la secunda 113 flăcările şi fumul au început să fie evacuate
natural ca urmare a deschiderii celor două uşi, iar la secunda 153 incendiul a
început să se autostingă.

Aceste concluzii tehnice reprezintă una dintre cele
mai importate probe din dosarul în care patronii clubului Colectiv şi
tehnicienii care au montat artificiile sunt cercetaţi pentru ucidere din culpă. Cei trei nu sunt, însă, singurii inculpaţi!
Procurorii militari de la DNA au deschis un dosar penal şi au pus sub acuzare
şi doi angajaţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru modul în
care a fost autorizat clubul, dar şi pentru controalele care s-ar fi impus la
Colectiv, dar au lipsit. În acelaşi dosar, fostul primar şi două angajate de la
Primăria din sectorul unde se află clubul sunt acuzaţi de abuz, respectiv
complicitate la abuz în serviciu.

18 March 2016