La fel ca toți ceilalți
producători din domeniul cultural, și Mihai a fost nevoit să se adapteze la
normele impuse în contextul pandemic și să își regândească activitatea.
Este foarte important ca artistul de bandă desenată să fie prezent fizic
atât la evenimente publice – mă refer la expoziții, vernisaje, lansări sau
ateliere -, cât și în spații virtuale, pe Internet. Și eu am fost nevoit să mă
adaptez la anumite situații cerute de Ordonanțe în timpul pandemiei, pentru că
eu mă ocup de ceva vreme, de șapte ani, și de pregătirea expozițiilor de bandă
desenată, atât personale cât și pentru alți autori, mă ocup de vernisaje și,
mai ales, predau bandă desenată în școli de stat și private. În perioada
izolării m-am adaptat și am făcut ateliere online, cu copii.
Proiectul din pandemie al lui Mihai Ionuț Grăjdeanu a fost foarte bine
primit de publicul iubitor al genului. Ideea lui Mihai despre reprezentarea
vieții în timpul izolării?
Banda desenată gândită și desenată de mine
arată ca un cadastru de locuință desenat pe o pagină, în care pereții devin
cadrele de bandă desenată. Se vede și puțin afară, în stradă. Așa am ales să
îmi fac compoziția paginii. Am introdus, prin text, mai multe mesaje și
informații. De exemplu, în primul cadru, m-am desenat pe mine la balcon,
uitându-mă afară, și am o replică: Au venit cu deratizarea pentru oameni?!
Sau, într-un alt cadru, în bucătărie, mă aflu la masă și am un balon de
gândire: Supă chinezească la pachet, fără COVID. Așadar, avem mai multe
exemple de dialoguri sau de replici umoristice.
Benzile desenate nu sunt menite doar să stârnească zâmbete, ci și să evoce
realități sociale sau să ofere informații prețioase.
Mihai Ionuț Grăjdeanu: Banda desenată pe care am realizat-o se încadrează și în genul BD
social, pentru că prezint un stil de viață, o activitate într-un alt cadru.
Intru în locuința mea și am un balon de gândire: Hârtie am, făină am,
drojdie… n-am. Pam-pam! Banda desenată mai are un alt aspect introdus, este
și educativă. Într-un cadru din baie, mă spăl pe mâini, deci este o informație
necesară în această perioadă.
Prin proiectele pe care le desfășoară, Mihai Ionuț Grăjdeanu își propune să
pună în valoare valențele educative ale benzii desenate.
Eu coordonez două
publicații BD. Revista Comics Didactic, care prezintă opere clasice ale
literaturii române în benzi desenate, cum ar fi O scrisoare pierdută,
Bubico, de I. L. Caragiale sau Enigma Otiliei, de George Călinescu, în
varianta de roman grafic. Un alt proiect este revista BD Historia – Benzi Desenate
Istorice, în care sunt prezentate momente din istoria recentă, cum ar fi
perioada comunistă din România, tot ca roman grafic. Aceste exemple arată că
banda desenată va deveni, în viitor, un suport pentru învățători și profesori
sau chiar pentru cadrele universitare. Am lansat și un proiect în parteneriat
cu Comitetul Olimpic Român și Internațional, care se numește Olimpiada de Benzi
Desenate. Astfel, vom vedea și mai clar, în viitor, beneficiile benzii desenate
pentru educație.
În 2016, Mihai Ionuț Grăjdeanu a reprezentat România la
Festivalul Internațional de Benzi Desenate din Belgia. Un an mai târziu, a
reprezentat România la Salonul de Benzi Desenate din Macedonia, unde a primit premiul
organizatorilor. În prezent, Mihai susține ateliere de benzi desenate în cadrul
festivalurilor, în școli, muzee, biblioteci și teatre din România. Este
organizatorul expozițiilor Artă la pachet din București (2010-2011), fondatorul
Clubului de benzi desenate de la Mangalia, Râșnov, de la Colegiul Național Spiru
Haret din București și Opera Comică pentru Copii din București.