Tag: artizanat

  • Suveniruri din România

    Suveniruri din România

    Străinii care ne vizitează ţara au
    posibilitatea să achiziţioneze, la plecare, diverse obiecte care să le amintească de România. Dacă
    până acum câţiva ani obiectele tradiţionale de artizanat, lucrate şi pictate
    manual se găseau doar în magazinele cu suveniruri din fiecare zonă a ţării,
    acum astfel de cadouri pot fi comandate online, plătind cu cardul sau cash, la
    livrare. Pentru un străin care revine acasă
    cu avionul, ultima şansă de a lua cadouri autentice sunt magazinele
    din aeroporturile din România. Străinii pot alege ca amintire obiecte
    din ceramica de Horezu, meşteşug tradiţional unic care a intrat în Patrimoniu
    UNESCO în 2012. O farfurie din ceramică
    de Horezu,
    decorată cu motivul cocoşului, costă aproximativ 50 de lei (10 euro). Dar există
    şi alte tipuri de vase aparţind
    ceramicii de Corund cunoscute pentru desenele florale şi
    zoomorfe cum ar fi laleaua, cocoşul de munte sau floarea de colţ. Cele mai
    cunoscute produse sunt cele cu decor albastru, cu decor verde, dar şi ceramica
    albă, maro sau colorată. Turiştii pot cumpăra atât vase de decor, cât şi căni,
    castroane, străchini, solniţe, oale pentru sarmale, ghivece sau vase pentru
    mirodenii.



    Din aceste magazine de suveniruri pot fi cumprate şi linguri din
    lemn de tei, încrustate cu motive populare la 30 de lei bucata (6
    euro), covoraşe tradiţionale româneşti, lucrate manual la război de ţesut sau
    gherghef care costă între 150-550 de lei
    (31-117 euro). O ie tradiţională costa 160 de lei (34 euro), o traistă
    tradiţională din Maramureş costă 22 de lei (4 euro), iar o pălărie din paie
    costă 55 de lei (11 euro). De asemenea, ştergarele vechi din
    Maramureş costă 100 de lei bucata( 21 de euro), o braţară
    brodată cu mărgele costă 100 de lei, iar o bundiţă tradiţională oltenească
    costă 270 de lei (57 euro).Farfuriile decorative
    cu imagini reprezentative din România (Turnul cu Ceas din Sighișoara,
    Ateneul Român din Bucuresti, Castelul Bran, Arcul de Triumf, Palatul Parlamentului
    și Castelul Peleș) sunt şi ele pe lista de suveniruri din România.

  • Vacanţă la ţară

    Vacanţă la ţară

    În ultimul deceniu, în România, turismul rural s-a dezvoltat foarte mult. În fiecare zonă din ţară au apărut pensiuni cu arhitectură tradiţională, iar obiceiurile şi meşteşugurile sunt promovate prin tot mai multe festivaluri şi evenimente. O vacanţă în satul românesc este o experienţă generatoare de stări de spirit pentru turist, spune Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural, pe scurt ANTREC. “Pentru aceasta, îl invităm la câteva felii de autenticitate românească. Putem să pornim cu zona Transilvaniei, cu un brunch la cetăţile săseşti în zona Criţ, Viscri. Acolo avem o casă parohială transformată în pensiune, unde se poate participa la activităţi meşteşugăreşti şi se poate cunoaşte ineditul bucătăriei locale. După aceea, se poate face un tur al cetăţilor Sighişoara, Rupea, Viscri, Saschiz. Dacă turistul e interesat de litoralul românesc, recomandăm o tură prin Delta Dunării pentru bird watching sau o vizită la lipovenii noştri dragi, care au avut mereu succes la turiştii străini. Personalizăm recomandările în funcţie de preferinţe.”




    Foarte mulţi dintre turiştii care au vizitat România au fost plăcut impresionaţi de obiectele de artizanat realizate de meşteşugari. Iar locul cel mai bun pentru a-i cunoaşte pe meşteşugarii români este la ei acasă, în sat, destinaţie care s-a bucurat în ultimul timp de o creştere constantă a numărului de turişti, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. “Putem să ne mândrim că, în ultimii cinci ani, de la an la an, creşterea a fost constantă între 5 şi 13%, indiferent că vorbim despre zone clasice precum Bran, Moeciu, Fundata, Şirnea, fie că vorbim despre zona Covasnei, unde s-a dezvoltat foarte mult turismul rural cu specific istoric. Zona Gorjului este şi ea reprezentativă prin culele olteneşti. Lăudăm interesul arătat de agenţiile de turism care pregătesc oferte personalizate în acest sens: vizite la meşteri acasă. De exemplu, în zona Rucărului, în judeţul Argeş, ocazional, în timpul weekendului se organizează ateliere meşteşugăreşti pentru turiştii români şi străini. În cadrul liceului de acolo, tinerii şi bătrânii vin îmbrăcaţi în costum popular. De asemenea, în zona Clujului şi a Maramureşului, pentru a transmite mai departe tradiţia se organizează un fel de workshopuri. La acestea, bătrânii arată meşteşugul lor tinerilor de la Universitatea de Arte sau turiştilor, după caz.”



    În partea de vest a României, în Banatul montan, chiar în zona Oradea-Arad, Satu Mare şi Munţii Apuseni-Alba, s-a ales promovarea vechiului prin instrumente moderne, spune Cristian Catană, responsabil PR la ANTREC. “Există programe şi hărţi care pot fi utilizate pe telefoanele inteligente. Turiştii pot alege o hartă a muzeelor vii, fie că vorbim despre cazare în spaţii tradiţionale vechi ca acum câteva sute de ani, fie că vorbim despre ateliere meşteşugăreşti sau chiar şi despre partea gastronomică. Avem câteva programe speciale din mai şi până în octombrie, noiembrie, când sunt perioade mai libere pentru proprietarii de pensiuni. Sunt pachete speciale prin care oferim cinci nopţi plus o noapte gratuită sau prânz din partea casei, fidelizând astfel turiştii interesaţi de turismul rural. Foarte mulţi turişti sunt interesaţi de programele speciale intitulate Vacanţe la ţară, organizate în mai-iunie şi octombrie-noiembrie. Colaborăm foarte bine cu agenţiile de turism şi cu tour operatorii atât din ţară cât şi din afara ţării.”



    De exemplu, pentru regiunea din nordul ţării, Bucovina, există un calendar de evenimente, centralizat de obicei de către Centrul Naţional de Informare Turistică şi care poate fi accesat online, după cum am aflat de la conf. univ. dr. Carmen Chaşovschi, reprezentant al Asociaţei “Salvează satul Bucovinean”. Este o organizaţie care nu luptă împotriva modernizării, ci doreşte să convingă că noul nu trebuie neapărat să elimine vechiul, ci poate să îl completeze armonios, şi că “a construi” nu trebuie să însemne neapărat “a dărâma”. “Cei care doresc să participe la aceste evenimente din mediul rural sunt invitaţi la Festivalul Păstrăvului, la Festivalul Hribului de la Vama. Sunt multe evenimente spectaculoase. Îmi place să privesc Maramureşul şi Bucovina ca pe două surori. Sunt regiuni asemănătoare din multe puncte de vedere: a tradiţiilor, a ancorării în trecut, şi cu bune, şi cu rele. Când spun “rele” mă gândesc la peisajul cultural, la casele tradiţionale din lemn, care dispar într-un ritm alert. În ceea ce priveşte cazarea în astfel de case tradiţionale, adaptate pentru a primi turişti, există posibilitatea şi aici, în Bucovina, se face acest lucru. Noi dorim să promovăm destul de intensiv această idee în anii următori, tocmai pentru a preîntâmpina dărâmarea caselor vechi, tradiţionale. Vrem să le sugerăm proprietarilor că le pot dezvolta şi adapta pentru a primi turişti.”



    Nicolae Marighiol reprezintă Asociaţia “Cele mai frumoase sate din România” şi spune că toate aceste aspecte au fost remarcate şi recunoscute. “În 10 … 20 de ani putem deveni destinaţia de turism rural, agroturism şi ecoturism a Europei. Avem deja trei sate, Cârlibaba, Drăguş şi Polovragi, din trei judeţe ale ţării, care sunt recunoscute de Comisia Europeană ca destinaţii de turism de excelenţă. Sunt sate cu pensiuni, tradiţii, obiceiuri, îşi păstrează arhitectura tradiţională, dansurile, costumul popular. Iată locuri pline de viaţă, care trăiesc datorită moştenirii din trecut.”



    Cristian Catană, responsabil PR la Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural spune că, în decursul anului 2016, cei mai mulţi dintre turiştii străini ajunşi în satul românesc provin din Austria, Germania şi Franţa. Francezii au preferat programele pentru degustări de vinuri, pe rutele clasice din Buzău sau chiar din Prahova. Pe de altă parte, germanii şi austriecii au fost interesaţi de cultura saşilor, de conacele boiereşti şi de Transilvania.


  • Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Meșteșuguri și bucate la Muzeul Satului

    Toamnă bogată la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”. Două weekenduri, 5-6 septembrie şi 12-13 septembrie cu demonstraţii meşteşugăreşti, expoziţii şi gastronomie tradiţională la Târgul de Sfânta Maria Mică şi sărbătoarea Cârstovului viilor, ce aduce în atenţia publicului tradiţia culesului viilor şi a procesului de obţinere a vinului. Despre toate aceste evenimente vorbeşte Ela Soltuz, muzeograf la Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.



  • Târguri de Crăciun în România

    Târguri de Crăciun în România

    Cumpărăturile de Crăciun sunt mare prilej de bucurie, iar sacul Moşului nu se umple niciunde mai bine decât în târgurile de profil. Prin urmare, facem prima oprire chiar în centrul României, la Sibiu. Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat de Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România, dr. h. c. Barbara Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Expozanţii au venit din peste 20 de judeţe ale ţării. Veţi găsi diverse obiecte de artizanat sau decoraţiuni de Crăciun. Nu lipsesc nici dulciurile cu forme de fructe pralinate, castanele coapte, prăjiturile şi torturile de casă, specialităţile din gastronomia românească şi ungurească şi, bineînţeles, vinul fiert. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul evenimentului spune că a primit multe fotografii din partea vizitatorilor, aprecieri şi comparaţii cu multe dintre târgurile de acelaşi fel din Europa. La deschidere, Piaţa Mare s-a dovedit cam mică şi neîncăpătoare. Mulţi oameni vin pentru că se aşteaptă în fiecare an la ceva mai interesant decât în anul precedent. Avem şi responsabilitatea de a nu ne dezamăgi vizitatorii. Până acum am reuşit să nu dezamăgim. Iluminatul festiv a fost pe măsura aşteptărilor. Căsuţele şi modul în care au fost amplasate le-au răpit vizitatorilor multe ore din programul lor. Există spectacole care sunt concentrate pe sfârşitul de săptămână. Chiar pe site-ul evenimentului, targuldecraciun.ro, cu versiunile în limbile română, engleză, franceză şi germană, se poate vedea ce spectacole sunt programate. În restul timpului, între 10.00 şi 21.00, toate căsuţele sunt deschise.



    Târgul de Crăciun din Sibiu împreună cu Asociaţia We Help sunt şi anul acesta parteneri ai programului ShoeBox”. Prin acest program, oricine poate dărui un cadou de Crăciun copiilor cu o situaţie materială dificilă. Conceptul presupune ca donatorul să ofere unul sau mai multe cadouri cu un volum rezonabil, care să încapă într-o cutie de pantofi, de aici şi denumirea ShoeBox”. Cutiile trebuie să fie frumos ambalate şi prezentate la centrul de colectare nesigilate, pentru a fi sortate în funcţie de viitorul destinatar. Aici sunt repartizate pe categorii: băiat sau fată, cu vârsta cuprinsă între 2 — 18 ani. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul târgului de Crăciun din Sibiu, ne-a vorbit însă şi despre un alt proiect, demarat în urmă cu trei ani, ajuns acum la o formulă extinsă. E un pachet de city break care pleacă de la 45 de euro de persoană pentru două nopţi, de vineri până duminică. Se poate alege dintre 12 unităţi de cazare din centrul oraşului, de la pensiune de trei stele până la hotel de patru stele plus. Pe lângă cazare, sunt incluse şi transferurile de la aeroport sau gară şi un tur ghidat în centrul Sibiului. Acesta se termină în Târgul de Crăciun şi include o urcare în cunoscutul Turn al Sfatului. Am inclus o şedinţă de relaxare la un bazin istoric, Baia Populară. Turiştii au parte şi de o degustare de vin fiert şi de un voucher cadou, cu care-şi pot achiziţiona un suvenir din cadrul târgului. Este un pachet complet pe care l-au achiziţionat în fiecare an peste 500 de turişti. Ei au ocazia să viziteze unele dintre cele mai tinere târguri de Crăciun, comparabile cu celelalte, la nivel european. Nu se vor plictisi în Sibiu, vor fi şi bine primiţi, atât în târg cât şi în oraş. Suntem obişnuiţi cu turiştii şi ne dorim mult să le facem o şedere plăcută. Astfel, cei mici, cei mari, vor avea toţi parte de o vizită reuşită şi cred că, în această parte a anului, Sibiul e o destinaţie cu care nu se poate da greş.



    Anul acesta, chiar în centrul Bucureştiului, în două zone simbol ale capitalei, Parcul Cişmigiu şi Piaţa Universităţii, în perioada 29 noiembrie — 28 decembrie, are loc târgul oficial de Crăciun al Bucureştiului, numit Bucharest Christmas Market. Evenimentul se înscrie în reţeaua celor mai importante târguri de Crâciun din Europa şi este dedicat tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă. În colţul de decoraţiuni veţi găsi globuri, coroniţe, ghirlande. Dulceţurile, siropurile, mierea, magiunul se găsesc în zona Fabricat în România”. Nu lipsesc nici preparatele tradiţionale. Iar în zona Dulce de Crăciun” vă puteţi delecta cu turtă dulce, plăcinte aburinde, covrigi rotofei şi cozonaci dolofani. Iar asta nu e nicidecum tot, spune Ema Stoica, unul dintre coordonatorii proiectului. Avem o zonă dedicată copiilor. În preajma bradului este amplasată Căsuţa lui Moş Crăciun, unde cei mici se pot întâlni cu Moşul şi cu spiriduşii acestuia. Tot acolo se găseşte un carusel şi, la fel ca la ediţiile precedente, în cadrul târgului se desfăşoară campania umanitară Dăruieşte, fii mai bun, şi tu poţi fi Moş Crăciun”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Creart, în parteneriat cu SOS Satele Copiilor România. Prin această campanie ne propunem să adoptăm o atitudine proactivă pentru rezolvarea problemelor cu caracter social. Se poate achiziţiona o cărticică, a cărei lansare a avut loc de curând. Se numeşte Vrajă, Vis, Valentina şi-un dichis”. Se pot dona jucării şi cărţi, iar tot acolo există şi un brăduţ al dorinţelor, unde prin donaţii, visele copiilor se pot împlini. Tot la Bucharest Christmas Market aveţi posibilitatea de a asculta artişti de renume, din toate genurile muzicale, pe o scenă amplasată în Piaţa Universităţii. Ne bucurăm şi vă îndemnăm să fiţi alături de noi, să alegeţi Bucureştiul ca destinaţie de Crăciun şi, evident, să vizitaţi Bucharest Christmas Market.”



    În vestul României, în Timişoara, târgul de Crăciun a ajuns la cea de-a opta ediţie. Iar anul acesta avem parte de o ediţie specială. De ce? Aflăm de la Dan Diaconu, viceprimarul municipiului. Este un târg cu tradiţie, care, din punctul nostru de vedere, poate fi una dintre atracţiile turistice ale Timişoarei în această perioadă de sărbători. Este un târg cu un iluminat artistic de excepţie, în Piaţa Victoriei, în centrul Timişoarei, într-o ambianţă feerică. Pe lângă oferta bogată de produse, turiştii se vor putea bucura şi de un program artistic de excepţie. N-am să vă ascund că, pe de altă parte, într-un mod fericit, anul acesta, târgul de Crăciun se suprapune şi peste manifestările dedicate aniversării a 25 de ani de libertate în Timişoara, oraşul de unde a pornit revoluţia română din 1989. În Piaţa Victoriei vom avea un număr important de manifestări care cred că vor aduna foarte multă lume, fie că vorbim de concerte, fie că vorbim de alte manifestări artistice.


    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu noi destinaţii, drum bun şi vreme frumoasă!