Radio România Internațional

Tag: arusfeti

  • Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Hâbări ditu bana româneascâ şi internaţionalâ

    Yiurtuseari. Țeremonii militari și relighioasi, spectacoli și expoziții s-facu adzâ tu tuț mărlli câsâbadz ali Românie, ți yiurtusescu Fâțearea Unâ a Prințipatilor Români. Tu bâserițlli ortodoxi s-feațirâ dyeavasi, iara câmbăñilli bâturâ ti unu minutu. Aoa ș-166 di añi, tu 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza fu aleptu cumândaru a Valahillei, dupâ ți fu aleptu cumândaru ali Moldovâ tu 5 di yinaru. Apofasea politicâ a prințipatiloru ta s-facâ unâ fu protlu stadiu tu adrarea a cratlui românescu. Cumândarilli politiț pitricurâ mesaji ti Dzuua anda Prințipatili Români s-feațirâ Unâ. “Dzuua di 24 di yinaru easti dzuua cându lipseaști s-nâ minduim la cllirunumia ți nâ u alâsarâ strâpâpâñilli ș-la borgea ți u avem ta s-u țânemu și s-u duțemu ma largu“, cundille prezidentul Klaus Iohannis. Premierlu Marcel Ciolacu scoasi tu migdani că Unirea easti unâ paradigmâ di turlia cumu unu proiectu politicu di simasie adratu deadunu cu vrearea a popului poati s-facâ dealihea. Româñilli s-hârsescu di unâ șcurtâ vacanțâ cu aestâ arasti, di cara Dzuua ali Uniri fu spusâ dzuuâ pisimâ dupâ nomu. Mulțâ oamiñi aleapsirâ șâ-și treacâ aesti dzâli tu stațiunili di munti. Cu tuti aesti, di cara s-deadi hâbarea că va s-facâ ma multi protesti deadunu cu multili evenimenti castine minduiti ti aestâ aradâ ți va s-dizvârteascâ tu tutâ vâsilia, furâ bâgaț pi lucru cama di 22.000 di lucrâtori a Ministerlui di Nuntru ta s-asiguripseascâ irinea ș-isihia publicâ.

    Mutarea capu/Protestu. Lucrâtorilli pi calea di heru, ofițeri tu rezervâ, personal di poliție, mineri, pâdurari, lucrâtori tu cilechi, lucrâtori la Metrou București și pensionari dzâsirâ că va s-llia parti adzâ la unâ mutari a caplui/protestu dinintea a scamnului ali Chivernisi. S-așteaptâ s-yinâ dzăț di ñilli di oamiñi. Oamiñilli suntu nihârsiț di cumandulu ali chivernisi ți anglliță crișterli a tiñiiloru di cathi mesu tu ahurhita a anlui ș-că pensiili publiți nu mata va s-creascâ uidisitu cu inflația. Dzâlili aesti fu datâ tu șteari ș-unâ andridzeari a instituțiilor publiți țentrali, cumu ș-a companiilor di statu. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, ñicurarea a sectorlui public easti unu lucru di prota thesi ti coaliția di guvernari di tora adratâ ditu Partia Suțialu Dimucratâ, Partia Național Liberalâ ș-Uniunea Dimucratâ a Etnițlor Maghiari ditu Românie.

    Diplomație. Ministrul românu ti lucri di nafoarâ, Emil Hurezeanu, va s-aibâ unâ andamusi cu secretarlu gheneral NATO, Mark Rutte, la scamnul ali NATO di Bruxelles, marțâ, 28 di yinaru, s-aspuni tu unu comunicat ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ. Tu 14 di yinaru, Emil Hurezeanu lu-apruche Asistentul a Secretarlui di Stat ali SUA ti Emburlâchi Evropeanâ și Evrâasiaticâ, James O’Brien. Uidisitu cu unu comunicat a Ministerlui ti lucri di nafoarâ, cu ațea arasti, ufițiallu românu tiñisi lucurlu a SUA la sigurlâchea ș-apârarea a partillei ditu apiritâ ali NATO, cata cumu și criștearea a lucurlui strateghicu tu naia ali Amari Lai. Doilli ufițiali tiñisirâ și ligâtura bilateralâ, cundiliindalui, rezultati buni cata cumu suntu bâgarea ali României tu programlu Visa Waiver, crișteara a lucurlui deadunu tu sectorlu icunomic ș-energheticu ș-acțiunea coordonatâ România – SUA – UE.

    Alidzeri. Liberalli va s-adunâ dumânicâ tu unâ Andamusi ahoryea a Consiliului Național ta s-vuluseascâ alidzearea a prezidentului di ma ninti a partidlui, Crin Antonescu, ți s-hibâ candidat comun ti coaliția di cumândârseari ditu Românie la alidzerli prezidențiali ți va s-facâ tu meslu mai. Suțial-dimucrațlli va s-facâ unâ ahtari andamusi cu idyiul scupo tu 2 di șcurtu, iara UDMR va s-llia apofasea tu ahurita a stâmânâllei ți yini. Protlu și doilu turu ti alidzerli prezidențiali va s-facâ tu 4 și 18 di maiu. Pânâ tora, primarlu/dimarhul a Bucureștiului, Nicușor Dan, candidatlu independentu Călin Georgescu și prezidentul ali Uniuni Ascâpaț România, Elena Lasconi, ș-aspusriâ vreaera ta s-candideadzâ ca prezidențâ. Aeșțâ doi di ma nâpoi furâ pi protlu locu la alidzerli prezidențiali ți furâ anulati anlu ți tricu. Di cara protlu turu ditu 24 di brumaru fu vulâsitu, Curtea Constituționalâ ali Românie anulă alidzerli acutotalui tu dzuua di 6 di andreu, a că, tu xeani, oamiñilli avea ahurhitâ chiola sâ-și bagâ vula. Curtea Constituțională lo aestâ apofasi dupâ ți Consiliul Suprem di Apârare scoasi tu migdani unu raportu ți dzâți că tu proțeslu electoral s-mintirâ forți xeani, ama investigațiili nu puturâ s-dzâcâ maca dealihea ași s-feați. Dzăț di ñilli di româñi inșirâ pi geadei ta s-caftâ s-facâ diznău turlu doi a alidzeriloru prezidențiali.

    Arușfeti. Primarlu a multu cânâscutâllei stațiuni montanâ româneascâ Sinaia, liberallu Vlad Oprea, fu bâgatu gioi sum viglleari giudicâtoreascâ, i s-pâlteascâ 100.000 di evradz ta s-hibâ anchetatu tu libirtati, ti unu cazu di arușfeti. Elu easti aflatu câbâtli di abuz tu thesea ți u ari ș-ți dusi la darea-mpadi a lui di pi scamnulu di dimarhu/primar. Uidisitu cu spusa a procurorilor di la Direcția Naționalâ Antiarușfeti, pritu alti lucri, Vlad Oprea câftă pâradz di la unu pârmâteftu, aproapea 240.000 di evradz, ti ayuñiuseara a niscântoru acti ti adrarea a unui hotelu tu stațiuni.

    Avinari. Ambasada ali Românie tu Belgrad câftă limbidzâri di la autoritățli sârbeșțâ tu ți mutreaști furnia ti cari un țetățean român fu datu nafoarâ ditu vâsilie. Tu lucrul aestu furâ mintiț ma mulțâ țetățeñi ditu UE și alti vâsilii ți loa parti la unâ andamusi di anvițari ti ONG. Românlu, ți easti membru ali unâ organizație mintitâ tu proiecti suțiali, fu dusu la unâ secție di poliție di Belgrad, deadunu cu alțâ partițipanțâ di la seminaru. Fârâ canâ exighisi, ama dzâcândalui că s-adarâ aestu lucru ditu furnii di sigurlâchi națională, lâ si deadi cumandu s-fugâ ditu Sârbie iruși, tu 24 di sâhăț, și nu mata au izini s-intrâ tu aestâ vâsilie chiro di unu anu. Țetăţeanlu român agiumsi ghini tu Românie. Avinarea a niscântoru țetățeñi UE ditu Sârbie nu s-ari faptâ pânâ ma ninti.

    Fotbalu. Campioana ali Românie la fotbal, FCSB, azvinsi, gioi dicsearâ, tu capitala Baku, cu 3-2, echipa azerbaidjanâ Qarabag FK, tu etapa 7-a a Ligâllei Evropa. Cu aestâ nichi di simasie, FCSB nu mași că ș-asiguripsi biletlu ti etapa di astrițeari ți va s-yinâ, ama ari și șansi mări s-agiungâ-ndreptu tu optimili ditu soni. Tu 30 di yinaru, româñilli va s-gioacâ București contra ali formație anglicheascâ Manchester United.

    Autoru: Udălu a Hâbărloru
    Armânipsearea: Mirela Biolan

  • Un nau cavga di arusfeti tru sistemlu medical românescu

    Un nau cavga di arusfeti tru sistemlu medical românescu

    Viteprezidentul ali Autoritati Naţionala a Medicamentului, Lazăr Iordache, fu ncl’isu preventiv tra dari arusfeti şi ancupărari di influenţă. Atel ti alu deadi dipadi tru cazlu a aishtui easti tamam persoana cu ipotisi di cumanduseari a curi al’I si deadi paradz, cundil’eadza Ministerlu a Sănătatil’ei tru un comunicat. Asi cum dimanda DNA, Lazăr Iordache al’I taxi a atilui insu 5% dit paradzl’I ahardzit tra dauă spitale, ndreapti ti adrarea a unal’ei staţii de epurare şi znuearea cu echipamente medicale. Anchetatorl’ii agiumsira pi isapea că, tru apriliur, Lazăr Iordache al’i deadi a funcţionarlui 126.000 de lei (aproapea 28.000 di euro).




    Ti aesta paradz, aestu lipsea s-apufuseasca alocărli bugetare tra ateali dauă spitale, ama şi să u spuna influenţa tu ligatura cu alti persoane dit minister ti au borgea tra aesti alocări di paradz. Tu ti mutreasti cavgalu HexiPharma cari fu tru menga a meslui mai, ies tru migdani nai dati. Nascanta di dezinfectanţal’ii HexiPharma nu eara ahât diluaţ asi cum s-avea dimandata dupu protili isachi. Procurorl’ii cari ancheteadză aest caz aprucheara tora ma nainti un raportu di expertiză de la Institutul Cantacuzino cari spuni că nascanta dezinfectanţ eara cadealihea diluaţ, ama nu nastritea limitele legale.




    Raportul nu va s-hiba, ama limbidu tra anchetă, cundil’eadza procurorul general Augustin Lazăr: Cadealihea s-bitisi lucru cu fatearea a testilor di eficienţă pi un ditru loturli cari fura pitricuti tra analiza, ama va s-faca si alti testi di eficienţă pe un alt lot cari va s-hiba pitricut la aestu institut. Rezultatele suntu di dauli turlii, negative, ama şi pozitive, şi masi tru bitisita va si s-apufuseasca cat suntu di yilipsitoari aestea. Tru aestu dosar, Parchetlu ali Analta Curti de Casaţie şi Justiţie cerceteadză compania HexiPharma tra infracţiunea di amanari lucarlu mutrindalui curmarea a langorlor. Firma easti aflata cabati că vindu tru 150 de spitale s-cama produse biocide niconforme.




    Tru meslu mai, Ministerlu a Sănătatil’ei feati urminii tra s-curma ufilisearea a produsilor di la aesta firma, după ti feati public rezultatele a nascantor testi de concentraţie ti spun ca nascanti substanţe active fura diluate nica ş-di patru n’il’I di ori. Tru mplin cavga, patronlu HexiPharma, Dan Condrea, moare tru un accident rutier, harnindalui speculaţiile tru aestu caz.




    Procurorlu gheneral Augustin Lazăr dimanda tora ma ninti, că plândzearea ti u feati familia a patronlui la ceareia di clasare a dosarlui mutrindalui moartea a aistui easti pi cali di soluţionare. Aoa si un mes, procurorl’ii a Parchetului Gheneral apufusea că Dan Condrea s-vatama el isis şi deadira apofasi ti clasarea a dosarlui mutrindalui moartea a alustui. Raportul di autopsie agiumsi pi isapea că moartea fu violentă, di furn’ia a goadiloru traumatiti.



    Autor: Daniela Budu


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Un dosar complexu di arusfeti

    Un dosar complexu di arusfeti

    Alinarea shi cadearea profesionala ali Alina Bica suntu comparabili cu a unlui personaj di roman. Tru 1996, ea eara pi ipotisea di procuror tru arada a Parchetlui di pi ninga Giudicătoria (Sfantul Gheorghe) Ayiu-Yioryi — n’ic casaba di provintie dit tentrul ali vasilie. Patru an’i ma amanat, agiundzea, tut Transilvania, la Parchetlu di pi ninga Tribunalu di Braşov, iara după alţa patru an’i danasea tru Capitală. Aoa, Alina Bica vrea s-lucreadza tru arada a Parchetlui di pi ninga Analta Curti di Casaţie — la Secţia di Urmărire Penală şi Criminalistică şi, deapoa, la Serviciul Indipendentu di Alumta contra a Maril’ei Criminalitati Economico-Financiara. Secretar di stat tru Ministerlu ali Justiţie tru kirolu a mandatlui a ministurlui democrat-liberal Cătălin Predoiu, dna Bica eara numasită, tru mai 2013, tru caplu ali Direcţie di Investigari a Infracţiun’ilor di Criminalitate Organizată şi Terorism — DIICOT, la pripunirea a premierlui di stânga Victor Ponta, cari u avea atumtea şi funcţia di ministru interimar ali Justiţie.



    Dupu aproapea un an şi giumitati di la numaseari, procurorlui şef ali DIICOT ş-deadi demisia, ama, pi fondul a investigaţiilor la cari easti cl’imata s-da giueapi tru arada a unlui di nai cama di vazi dosari di corupţie a momentului ti isira tru migdani tru spaţiul public. Apofasea vini ti scurtu kiro după ti Alina Bica fu ncl’isa preventiv tra 30 di dzali. Ma multu! Secţia tra procurori a Consiliului Superior ali Magistratura apufusi suspendarea ali Alina Bica dit funcţia di procuror-magistrat. Ea easti stipsita că, tru 2011, tru kirolu cându eara secretar di stat la Justiţie şi, tru aestă hari, şi membră a unei comisii cari lucra tra darea napoi terenuri, nu tin’isi nomlu dit harea ti u avea şi aproba paltearea a nascantor despăgubiri pi un paha ma mari. Ma salami, Bica şi alantsa membri ali comisie aprucheara tra să-l’i paltească a unlui embur echivalentul la aproapea 84 di miliun’i di euro, reprezentândalui despăgubiri tra un teren di Bucureşti, aca, tru realitate, terenlu avea un tin’ie ma n’ica. Asi cum spun anchetatorl’i anti-corupţie, zn’ia nastreati 60 di miliun’i di euro. Lumachili di orn’i ali emburlachi nu s-danasescu, ama, aoa.



    Tru idyiul dosar easti tricuta şi numa a emburlui Dorin Cocoş, varnu altu câ atel di ma nainti nicukir a liderlui di la Partidlu Minarea Populară, Elena Udrea, candidată, anlu aestu, la Prezidentil’a ali Românie. Tru un mesaj bagat pi Facebook, aesta spuni că nu ari niti una minteari tru dosarlu tra retrocedărli supraevaluate cari lu au tru menga pi atel di ma ninti nicuchir. Dorin Cocoş s-pari ca ari caftata 10 miliun’i di euro tra s-ndreaga lucurlu prit nascanta factori di apofasi di la Autoritatea Naţională tra Restituirea a Proprietăţlor tra s-la ndreaga caftarea di dispăgubiri incriminată. Elena Udrea nu poate sa spuna ici tiva niti ti acţiunile ali Alina Bica, cu cari easti tru una sutata di notorietate.


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Raportul european tră aruşfeti

    Raportul european tră aruşfeti

    Aruşfetea dit aţeali 28 di stati membri custuseaşti economia-a Uniunil’ei Europeni aproapea 120 de miliardi di euro tru an. Implacabilă, aestă easti isapea a protlui raportu antiaruşfeti prit cari Comisia Europeană yilipseaşti fenomenlu tru tut spaţiul comunitar. Di Suedia pân tru Malta şi dit Portugalia pân tru Gârţie, niţi unâ ditru vâsiliili ali Uniuni nu armasi niaguditâ.



    Ia ţi spuni Comisarlu tră afaceri interni, Cecilia Malmström:


    Prota pâristiseari a raportului antiaruşfeti spuni ti turlia cum statile membri pot s-curmâ aruşfetea prit politiţ ţi lipseaşi s-hibâ bâgati tru practico şi aduţi aminti a statilor europeni cum pot s-curmâ aestă aruşfeti pi nivel naţional. Raportul spuni limbid că nivelu ali aruşfeti s-alâxeaşti di la un crat la alantu, că aestă aruşfeti agudeaşti tuti statili membri. Nu ari vasilii fără aruşfeti tru Europa.”




    Domeniile nai ma aguditi suntu, previzibil, tru ligâturâ cu administraţia şi politica. Easti zborlu ti achiziţiile publiţi şi, respectiv, finanţarea a partidiloru. Tră România şi Vârgâria, aprucheati tru UE tru 2007 şi nica monitorizati prit rapoarti suplimentari tru arada a Mecanismului di Cooperare şi Verificari, MCV, ari exempli di buni practiţ, ylipsiti tru secţiun’ile ahârdziti tră aţeali doauă vasilii.



    Ia ţi spuni diznău Cecilia Malmström:


    Tru tuti statili avem exempli pozitivi şi, cadealihea şi tru România. Aţeali doauă vasilii, România şi Vârgâria, suntu monitorizati prit MCV, ama aoa lucărli suntu ahoryea. Zburâm ti un mânucl’iu ahoryea di indicatori. Gaereţli pi cari aţeali doauă vasilii li feaţirâ suntu yilipsiti tru raportul MCV, suntu pricânâscuti di noi şi, aşi cum spuneam tru ahurhitâ, multi stati fac gaereţ, ama nu suntu duri.”




    Simfun cu raportulu, aruşfetea, em tru scară n’ică, em pi nivel analtu, armâni unâ problemă sistemică tru România. Ari rezultate hâirlâtiţi tră pusputearea penală şi, tora ayon’ia, tru giudicarea a nâscântor cazuri di aruşfeti dit chipitâ, di furn’ia a gaereţlor a nâscântoru organismi speţializati ti bâgarea tru lucru a nomlui, cata cum Departamentul Naţional Antiaruşfeti. Ama rezultatili armân instabili şi lişor reversibili. Aşi cum spuni DNA, anamisa di an’il’i 2006 şi 2012 tru România eara deturnati, prit aruşfeti şi furlâchi, 36 di miliun’i di euro dit fondurli europeni. Achiziţiili publiţi pi nivel local suntu, tutunâoarâ idyealui, cabaia vulnerabili andicra di aruşfeti. Tru aţea ţi mutreaşti aşi-numâsita aruşfeti n’ică, pâlterli informali suntu unâ practică di arada tru sistemlu di sănătati dit România, aguditu di tin’iili di cafi mes scădzuti a yiaţârlor şi a personalui auxiliar. 28% ditru respondenţâl’i român’i cari li câftarâ serviţiili a nâscântor instituţii medicali publiţi spusirâ că furâ anânghisiţ tra s-aadrâ pâlteri suplimentari, pi ningâ onorariili ufiţiali.



    Autor: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala