Radio România Internațional

Tag: Arusia

  • NATO – unâ nauâ cumândârseari

    NATO – unâ nauâ cumândârseari

    Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
    AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
    10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
    Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
    „Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
    „Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
    Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
    Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.

    Autor: Ștefan Stoica
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Arusia ş-ataca ali infrastructurâ țivilâ

    Arusia ş-ataca ali infrastructurâ țivilâ

    Armâsâturi di dronâ aruseascâ furâ aflati tu unâ localitati dit giudețlu Tulcea, aproapea di sinurlu cu Ucraina, dupâ atacurli dit noaptea di marţâ câtâ ñiercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ dit vâsilia viținâ, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ. Alti armâsâturi di droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu ş-noaptea alantâ, când Arusia ș-ahurhi diznău ataca. MApN dzâsi că tuti zonili iu câdzurâ armâsâturi di droni suntu anaparti di locurli iu bâneadzâ oamiñi ş-nu avurâ zñie elementili di infrastructurâ.
    Caplu a Statlui Major ali Apârari, ghenerallu Vlad Gheorghiţă, dzâsi că zona di ceamaunâ poati s-aibâ ș-ahtări riscuri, ama cathi oarâ easti mutritâ cu angâtan zona, ta s-nu aibâ niți un piriclliu. Vlad Gheorghiţă: “Cara s-aflâ fragmenti, lipseaști sâ știm a curi suntu. Eali sunt mutriti cu angâtan ditu punctu di videari chimic, ditu punctu di videari spectral. S-adarâ multi testi, ta s-nâ asiguripsim că nu ari canâ piriclliu ni ti duñeauâ, ni ti locu, ti canâ ți poati s-llia parti la ahtari evenimentu”.
    Tu ațeali dauâ nopţâ tu cari dronili xeani agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu, a oamiñloru dit zonâ lâ si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români mutrirâ ș-viglliarâ zona. Ațel ți u ari borgea ali Emburlâchi ali Ambasadâ a Federaţillei Aruseascâ Bucureşti fu cllimat la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autorităţli români câtiyursescu aesti acti.
    România giudicâ sertu acţiunili ‘iresponsabili’ ali Arusie, dzâsi ministrul di Externi, Luminiţa Odobescu. Tu arada a lui, prezidentul a Senatlui, liderlu PNL Nicolae Ciucă, dzâsi că România easti tu siguranţâ ş-că atumțea anda zburâm di ițido fuvirseari ti securitatea a noastâ, lucrul nai ma di simasie easti s-armânem isihi tu ahtări catandisi. ‘Him tu unâ moabeti fârâ curmari ş-coordonari cu aliaţlli, ma multu cu vâsiliili dit Apirita ali NATO. Așkerea a noastâ mutreaști tuti fuvirserli ți pot sâ s-facâ.’, dzâsi Nicolae Ciucă pi un singir di suțializari.
    Tu arada a llei, NATO spusi că nu veadi tu aestu evenimentu niți un semnu di atacâ faptâ castilea/maxus di Moscova pi teritoriul ali Alianţâ, ama ahtări acțiuni suntu iresponsabili şi cu piriclliu. Uidisit cu un comunicat ali organizație, NATO ş-criscu misurli di viglleari și mutreari tu reghiunea ali Amarea Lai, tamam ș-prit viglleari aerianâ. România ari un sinur di 650 di km cu Ucraina ş-tu aestu an dit soni câdzurâ ma multi ahtări armâsâturi di droni aruseșțâ pi teritoriul a llei.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 21.07-27.07.2024

    Andamusea ali diplomație româneascâ 2024
    “România agiumsi, tu dechenilu dit soni, un actor reghional, evropean şi internaţional di pistusini, activ şi tiñisit, un dealihea furnizor di stabilitati şi securitati” – cundille caplu a statlui român, Klaus Iohannis, la Andamusea di cathi An ali Diplomație Românâ, ți-ll adună ti dauâ dzâli București șefañilli di misiuni diplomatiți, șefañilli a ufițiilor consulari şi directorlli a institutilor culturali româneşțâ. Prezidentul lâ dzâsi a diplomaţlor româñi că mărlli scupadz di politicâ externâ armân ma largu anvârtușearea a rollui şi a influenţâllei tu UE şi tu NATO, fâțearea ma ahândoasâ a parteneriatlui strateghic cu SUA şi diversificarea a dialoglui bilateral cu partenerlli di pi tuti continentili.
    Klaus Iohannis dzâsi că andrupaști ma largu proțeslu di lârdzeari ali UE, iara ca stat membru al NATO, Bucureștiul ari un rol constructiv şi di factor ți s-țânâ tu zigâ, hiindalui un furnizor di securitati şi di stabilitati. Ș-aderarea la Schengen fu adusâ aminti la andamusea a diplomaţlor româñi, prezidentul cundille că scutearea a controalelor şi la sinurli terestri armân un scupo di amprotusa. Idyealui ș-aderarea a vâsilillei la OCDE, contextu tu cari șeflu a statlui angâsâi la criștearea a gairețlor interinstituţionali ti bitisearea cu hâiri a aluștui proțes tu nai ma șcurtul chiro.

    România și trițearea la energhia veardi
    “Maș cu securitati energheticâ, energhie acțesibilâ ti economie şi duñeauâ şi competitivitati economicâ va s-putem s-adrăm jgllioata dit soni ti alantu scupo di simasie – s-avem energhie kiskinâ, veardi”. Declarația fu faptâ di premierlu Marcel Ciolacu cu arastea a andamusillei a Parteneriatlui ti Lucru Deadun Transatlantic tu Energhie şi Climâ di București, iu loarâ parti reprezentanţâ a sectorlui public şi privat ditu tutâ Evropa şi ditu Statili Uniti. România ș-feați ma buni capațitățli di interconectari cu tuti vâsiliili di anvârliga, cu Vâryâria și Gârția, ama ș-cu Turchia, Azerbaidjan și Georgia, iara ta s-agiungâ ma sârcoasâ la şocuri reghionali ică globali investeaști tu năi capațităț di adrari ali energhie ditu izvuri reghenerabili şi caftâ fâțearea diplâ a capațitățlor nucleari, dzâsi nica premierlu.
    Aestu adusi aminti proiectul Neptun Deep di explorari a gazilor ditu Amarea Lai și scoasi tu migdani andruparea datâ di SUA tu proiecti energhetiți strateghiți ditu dumenea nuclearâ. Tu arada a forumlui fu simnatâ ș-unâ suțatâ anamisa di Nuclearelectrica și dauâ companii americani, proiectu prit cari unâ termochentralâ di ma ninti pi cârbuñi easti alâxitâ tu unâ chentralâ nuclear-electricâ modernâ.

    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ tu Românie
    Armâsâturi di dronâ di provenienţâ aruseascâ furâ aflati aproapea di localitatea Plauru di Tulcea (câsâbă tu not-apirita ali Românie), dupâ atacurli ditu noaptea di marţâ câtâ ñercuri pisti infrastructura țivilâ şi portuarâ ditu Ucraina, deadi tu șteari Ministerlu ali Apârari Naţionalâ di București. Alti trei droni agiumsirâ tu spaţiul aerian românescu şi gioi noaptea, cându Arusia ahurhi diznău atacurli. Tu ațeali dauâ nopţâ, a duñeauâllei ditu reghiuni âlli si pitricurâ mesaji RO-ALERT, iara Forţili Aeriani Români pitricurâ aeronavi militari ta s-mutreascâ și s-monitorizeadzâ ți s-fați. A omlui ți u ari borgea ti emburlâchi ali Ambasadâ Aruseascâ Bucureşti âlli si gri la Ministerlu di Externi, iu âlli si dzâsi că autoritățlli români câtâyursescu sertu aesti aguderi militari şi fu cundillat caracterlu iresponsabil a lor. Tu arada a llei, NATO dzâsi că nu veadi tu aesti goadi militari niți un semnu di vârâ atacâ faptâ castine di Moscova pisti teritoriul ali Alianţâ, un comentariu ți lu ari adratâ ș-tu alti ahtări arădz.

    Xeri mari tu Românie
    Ti ispetea a xerillei mari, apa s-da maș ti niscânti sâhăț tu ândauâ suti di câsâbadz ș-hori ditu Românie. Mulțâ agricultori dzâc că-și chirurâ birchetea, ma multu aclo iu nu pot s-adapâ loclu, iara ta sâ-lli agiutâ oamiñilli zñipsiț, autoritățli zburăscu cu bănțâli ta s-aflâ cearei ti anvâlearea a ratilor ș-a tocurlor la creditili ti fermierlli ți vedu zori di sibepea a xerillei. Aesti lucri s-fac anda loclu zñipsit pânâ tora easti di vârâ dauâ milioani di ihtări la misur ș-oclliul-a-soarlui ş-di 100.000 di ihtări la gârnu ş-rapiţâ. Hâbărli di la spețialişțâ nu suntu ici buni niți ti chirolu ți va s-yinâ. Tora di oarâ, gradlu di umpleari a aților 40 di lacuri di acumulari ditu vâsilie dipusi niheamâ sum 80%, iar spețialișțâlli di la „Apili Români” luyursescu că tendinţa di scâdeari va s-ducâ ninti. Debitlu ali Dunâ tu intrata tu vâsilie easti sum media multianualâ a meslui alunar, ama nu sunt cripări di alimentari ti Chentrala Nuclearâ di Cernavodâ.

    Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți
    “Partițiparea ali Românie la Agiocurli Olimpiți easti unâ furñie di pirifañ ti noi tuţ şi hiu siyur că tu aesti dzâli amplini di emoţii va s-him cama aproapea un di alantu. Sportul fați parti ditu ațea ți him noi ca mileti, identitati dezvoltatâ şi adratâ cama di unâ etâ, cu rezultati ți armasirâ ș-adzâ reperi la livel internaţional”, dzâsi prezidentul Klaus Iohannis Paris, gioi, la inaugurarea a Casâllei ali Românie, dișcllisâ la sediul ali Ambasadâ ali Românie tu Franție/Galie, cu unâ dzuâ ninti di țeremonia di ahurheari a Agiocurlor Olimpiți di Vearâ. “Sportivlli ți suntu Paris au borgea s-ducâ ma largu pirmithlu ali protâ nișani ți u lo România la Agiocurli Olimpiți, tu 1924, tut tu capitala ali Franţie/Galie, dzâsi prezidentul a Comitetlui Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu – „Nu pot s-nu minduescu câ, aoa ș-100 di añi, tut Paris, dișcllisim aestâ cali cu unâ nișani di bâcâri, iara noi avem tora mșata borgi s-duțem ma largu aestu pirmith di avuțari a yiștearillei ali Românie cu ma multi nișăñi olimpiți și s-nâ hârsim di unâ nauâ ediţie a Agiocurlor Olimpiți di cama analtul livelˮ. Lotlu ali Românie la astrițearea ți va s-bitiseascâ tu 11 di agustu easti adrat ditu 106 sportivi.

    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

    droni, Agiocurli Olimpiti Paris 2024, Klaus Iohannis, MApN, Arusia, Team Romania

  • Diznău ti polimlu a dronilor

    Diznău ti polimlu a dronilor

    Sâ ștíi că pulematili acțelereadzâ/crescu aflarea di năi tehniț ș-materiali, acțelereadzâ anvițarea/xitâxearea ș-discupirirli. Siyura, lucrâli aesti pot s-adarâ ș-tu chiro di irini, ama cându zurleața a aspârdzearillei fuvirseaști, mecanismili ali suțietati crescu ș-darea di resursi nu mata s-adarâ tu unâ loghicâ cu hâiri i dimucraticâ, ama s-adarâ ditu deaspiru/apilpiseari. Tu ahurhita a polimlui ditu Ucraina, aoa ș-aproapea doi añi, tu dzuua di 24 di șcurtu 2022, dronili eara nica unâ giucâreauâ ti ficiuriț ică unu yisu a aților ți vrea s-poartâ câtu cama cu hâiri/efițientu lucrâli di cari avea ananghi, di urghențâ i birâ arați tu locâri iu cu zori putea s-agiungâ. Di cara pâhălu a loru nu mata eara ahâtu mari, dronili li vrea tora aței ți vrea s-acațâ imaghini di analtu, cata cum adra satelițlli multu scunchi ș-complicaț. Cu drona s-filma la numțâ, s-adra filmi di reclamâ, ama și sâ spiona. Tu ațea oarâ, mehaniili di azbuirari fârâ pilotu, ma mări i ma ñiț, furâ filisiti tu scupo militaru, ta s-agudeascâ dinapandica. Siyura, eara unâ turlíi di avioani, cama ñiț, fârâ pilotu, ama ți putea s-higâ tu locări ghini viglleati.


    Dronili țivili li avea tutu ațelli ți țânea tu mânâ unâ telecomandâ ñicâ ți s-pidipsea s-afireascâ di curențâ di airu ică di pulli inâgi. Tu proțlli meși di apârari apilpisitâ a ucraineñiloru, unu optimismu dipu ficiurescu dusi la unâ filiseari mari di droni cari discupirea ursearea a loru tu scupadz di informari militarâ. Li muta tu aerâ, videa câmpulu di alumtâ, tirurli a arușlor tu ofensivâ, ama ș-cârdiliulu/mâchellu adratu di Armata nica Aroși tu locârli ucraineni, morțâlli dzâcândalui-n cali, cu bicicleta pi cari urdina, teasâ ninga elli, casili surpati, mârșili ș-grochili comuni. Aynanghiulu apocalipticu s-videa ghini di-n țeru. Dapoaia bâgarâ explozibilu pi aesti droni ș-li arcarâ pisti tancuri i tranșeili aruseșțâ.


    Dupâ faza chischinâ, s-tricu la ațea profesionistâ, militarâ, cu ma multâ efițiențâ mortalâ. Intrarâ ayoñea tu alumtâ ațeali avioani ñiț ș-cu unâ formâ/bicimi ti ciudíi, ama cu armi buni, ți intrarâ tu etoslu a polimlui. Easti zborlu di eroițili/llundarili Bayraktar, a curi lâ si adră ș-unu cânticu. S-feațirâ multi lucri tu aeșțâ doi añi di polimu tu Ucraina, oamiñlli s-anvițarâ cu agresiunea internaționalâ, iara memoria lucreadzâ maș ti șcurtu chiro. Ti unu polimu localu, doi añi easti para multu. Canâ nu mata ș-aduți aminti di ahurhita clasicâ a aluștui polimu, cu tancuri transportati pi geadei, câtu ma ahândosu tu teritorlu ucrainean, cu aminări aerieni contra a antenilor ș-a aerodromurlor ucraineni, cu alumta ti Kiev, cu pridâciuñi ș-crimi fapti, ca tu Doilu Polimu Mondialu, cu idyea retoricâ di muzeu a unlui lideru sertu ți yini tutu ditu unu chiro amplinu di virinu, sovieticu.


    Tu aestu chiro, Arusia ahurhi ș-ea s-filiseascâ dronili, ama nu ditu producția a llei, ma loati ditu Iranu. Aestâ livrari mari di droni iranieni ti frontulu ditu Ucraina easti unâ expresíi a frontului internațional ți pari că s-adră anvârliga di Arusíi. Arusia pari s-lo inițitiva tu filiseara a dronilor, em ș-tu aminarea cu topi tu porturli ucraineni di ninga Delta ali Dunâ, la ndauâ suti di meatri di România, iu au câdzutâ armâsâturi ditu aesti mehanii di azbuirari ancârcati cu explozibil. Dronili suntu tut ma efițienti, a că aminărli di artileríi vor s-hibâ tutu ma lundzâ ș-siyuri, iara Coreea di Ncheari âlli da ali Arusíi trenuri fârâ bitiseari di racheti ți va s-hibâ arcati tu Ucraina. Filisearea a dronilor pi scară alargâ, gheneralizatâ, va s-ducâ ma largu câțe Arusia tricu la unâ pozițíi di apărari, di angllițari a conflictului/ceamaunâllei la aestu livelu, tricândalui la unâ conflictu di uzurâ. S-andrupaști, siyura, pi resursili fârâ bitiseari, cata cumu easti ș-teritoriulu a llei, ș-că zori nu-ari ti numirlu a militarlor ți cadu pi frontu easti cunuscutu di multu chiro. Cara s-aibâ ș-droni, atumțea polimlu poati s-țânâ cabaia.


    S-nu agârșimu că tu Transnistria, teritoriu ali Republicâ Moldova, separatișțâlli rusofoñi bâgarâ cu tufechea tu mânâ unâ catastisi ți nica s-fați, dupâ cama di trei dețenii. Modelul este cunuscutu ș-fu bâgatu tu practichíi, ca unu câmpu minatu, pisti tutu tu spațiul di dominație revendicat/câftatu di Arusia, ți nu s-uidiseaști ici cu sinurli a llei internaționalu pricunuscuti. Easti metoda a “pescuitlui tu api mintiti”, ți niți azbuirarea a dronilor nu u minteaști.


    Armânipsearea: Mirela Biolan