Tag: asasinare

  • Protejarea jurnaliştilor de investigaţii

    Protejarea jurnaliştilor de investigaţii

    Jurnalistul slovac de investigații a fost ucis, împreună cu logodnica sa, în luna februarie; cei doi au fost împușcați de persoane care, până la această oră, nu au fost identificate. Nu se știe nici cauza exactă a asasinării, însă la momentul la care aceasta a avut loc, Jan Kuciak investiga prezența în Slovacia a grupării de crimă organizată calabreză N’draghetta, precum și posibile legături dintre aceasta și politicieni slovaci. Asasinatul a provocat un val de indignare în societatea slovacă și cele mai mari proteste de după 1989; în luna martie, premierul Robert Fico a fost forțat să își dea demisia. Parlamentul European a trimis, în martie, o delegație în Slovacia pentru a afla detalii despre caz la fața locului, iar în dezbaterea dedicată acestui caz în luna aprilie le-a cerut autorităților de la Bratislava să facă tot ceea ce este necesar pentru ca persoanele vinovate de moartea jurnalistului să fie trase la răspundere. La dezbaterea care a precedat adoptarea rezoluției cu privire la protejarea jurnaliștilor de investigație, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a afirmat că aceste crime reprezintă o încercare de a submina valorile fundamentale și de a da o lovitură statului de drept în Uniunea Europeană.


    O poziție similară a fost exprimată, în numele Consiliului European, și de reprezentanta președinției bulgare a acestuia, Monika Panayotova: Consiliul condamnă ferm aceste crime și se așteaptă ca vinovații să fie trași la răspundere. Jan Kuciak a fost un jurnalist căruia nu i-a fost frică să investigheze infracțiunile grave. A vrut să aducă în atenție acele lucruri care trebuie eliminate din societățile noastre și și-a pus viața în slujba luptei împotriva corupției și a abuzului de putere. Curajul și comportamentul domnului Kuciak merită respectul și recunoașterea naostră. Munca unor jurnaliști ca el este o parte vitală a oricărei democrații sănătoase. Libertatea mass-media este un stâlp indispensabil al oricărei societăți democratice. Jurnaliștii sunt printre cei care veghează democrațiile funcționale. Acolo unde nu există libertate de exprimare și oamenilor le este frică pentru viețile lor de fiecare dată când își exprimă un punct de vedere critic – nu este democrație. Exact acestea sunt motivele pentru care libertatea de exprimare și a mass-media, precum și pluralismul, sunt garantate de Carta europeană a drepturilor fundamentală. Acestea sunt printre valorile democratice de bază pe care a fost fondată Uniunea Europeană. Aceste libertăți sunt obligatorii pentru guvernele noastre și toate democrațiile trebuie să aibă ca prioritate protejarea jurnaliștilor de presiuni financiare și politice. Să fie clar: în Uniunea noastră, atacurile menite să aducă la tăcere reprezentanții mass-media sunt complet inacceptabile.


    Rezoluția adoptată de Parlamentul European cere, printre altele, o mai bună protecție pentru jurnaliștii care sunt dați în judecată cu regularitate pentru ca, în acest fel, să li se cenzureze munca, o directivă europeană pentru protejarea avertizorilor publici, o monitorizare mai atentă a proprietarilor de mass media, dar și un program European permanent pentru sprijinirea jurnaliștilor de investigație.


  • Relaţiile UE-Rusia – evoluţii

    Relaţiile UE-Rusia – evoluţii

    Marea Britanie a făcut prima mutare, expulzând 23 de diplomaţi ruşi, prezentaţi ca fiind agenţi de informaţii nedeclaraţi, pentru a sancţiona Moscova, şi a anunţat că niciun membru al guvernului de la Londra nu va merge la vară în Rusia, pentru a urmări meciurile de fotbal ale Cupei Mondiale.


    Rusia îşi clamează neîntrerupt nevinovăţia şi decide închiderea prestigiosului British Council. Pentru prima oară după 1959, instituţia de cultură a anunţat suspendarea tuturor proiectelor sale în Rusia. În 2008, în timp ce relaţiile dintre Moscova şi Londra erau iarăşi tensionate, în urma morţii prin otrăvire, tot în Marea Britanie, a fostului agent secret rus Aleksandr Litvinenko, British Council fusese obligat să-şi închidă toate filialele din Rusia, mai puţin pe cea din Moscova. Acum, şi aceasta a fost închisă deoarece s-ar fi descoperit probleme privind situaţia sa juridică în Rusia.

    Uniunea Europeană şi-a rechemat ambasadorul în Rusia pentru consultări şi, după cum a punctat liderul de la Elysee, Emmanuel Macron, toţi cei 27 au fost de acord cu evaluarea Regatului Unit, că Rusia este responsabilă de otrăvirea fostului agent dublu rus Serghei Skripal pe teritoriul britanic. Alături de cancelarul german Angela Merkel, Macron a subliniat că europenii consideră acest atac drept o provocare serioasă pentru securitatea comună şi o atingere la suveranitatea europeană. Emmanuel Macron a mai spus că acest act cere un răspuns coordonat şi hotărât din partea Uniunii Europene şi a statelor membre.

    La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi-a exprimat satisfacţia pentru solidaritatea manifestată faţă de Regatul Unit, dar a punctat şi faptul că statele membre, în virtutea tradiţiilor sau a situării lor geografice, au interese şi poziţii diferite în raport cu Rusia. Donald Tusk: Liderii europeni şi-au exprimat deplina solidaritate cu Marea Britanie, condamnând otrăvirea cu substanţă neurotoxică de la Salisbury. Uniunea crede, ca şi Regatul Unit, că este foarte probabil ca Federaţia Rusă să fie responsabilă pentru acest atac şi că nu există nicio altă explicaţie plauzibilă. În aceste circumstanţe dificile, personal, sunt foarte încântat că, în pofida negocierilor foarte dure vizând Brexit-ul, Uniunea Europeană a demonstrat unanim şi fără echivoc solidaritatea cu Marea Britanie în faţa acestui atac.