Tag: ASE

  • Robert Pitiş, noul coordonator-şef al LSRS Japonia

    Robert Pitiş, noul coordonator-şef al LSRS Japonia

    Robert
    Pitiş are 23 de ani şi este coordonatorul filialei Japonia a Ligii Studenţilor
    Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi după ce a absolvit Liceul
    Mihai Viteazul, profilul matematică-informatică, a urmat cursurile Academiei
    de Studii Economice jumătate de an, timp în care a aşteptat răspunsul care avea
    să-i schimbe viaţa: a primit o bursă de studii în Japonia. Pasiunea pentru
    cultura niponă a început din şcoala generală, când urmărea anime-uri şi s-a
    amplificat odată ce a descoperit clipuri video cu bucătăria japoneză. Din clasa
    a 10-a a început să înveţe limba japoneză, iar în aprilie 2018 a pus piciorul
    pe tărâm nipon. În prezent studiază administrarea afacerilor la Universitatea
    din Kobe. L-am întrebat pe Robert cum este viaţa acolo şi cum a reuşit să se
    adapteze.




    Este complet diferit.
    Sunt diferenţe pe care chiar dacă ţi le spun alţii. Este foarte greu să-ţi
    imaginezi, mai ales la oameni, modul în care ei interacţionează unii cu alţii.
    Cred că asta este cea mai mare problemă: cât de dificil este să te integrezi.
    Nimeni nu vrea să iasă în evidenţă în ţara asta, iar în acelaşi timp vor sp se
    respecte reciproc şi din acest motiv se ajunge la extrem şi nu doar că nu se
    deranjează unii pe alţii, dar nici nu se ajută foarte mult. Este dificil,
    într-adevăr. Durează mult, mult mai mult să creezi relaţii de încredere cu
    japonezii şi asta e ceva cu care încă mă confrunt.





    LSRS
    Japonia este o filială tânără. A fost deschisă în 2020 de Oana Dumitru şi Doina
    Zavulan, două tinere românce studente în Ţara Soarelui Răsare. Ele au fost cele
    care l-au invitat pe Robert să adere la organizaţie, ceea ce a şi făcut în
    aprilie 2020. La început au fost doar trei membri, dar acum sunt şase care ţin
    legătura cu o comunitate de 15 tineri români. Robert a preluat conducerea anul
    acesta, în ianuarie, şi spune că în plan să creeze o legătură între tinerii
    români din Japonia şi cei de acasă.




    Îmi doream de ceva timp.
    Aveam câteva idei în ce direcţie aş dori să duc filiala. Cel mai mare obiectiv,
    care este parte şi din proiectul pe care l-am început acum, este să creăm o
    comunitate care leagă românii care sunt în România şi cei care sunt în Japonia.
    Problema cu care ne-am confruntat noi toţi, studenţii români care am venit
    aici, este că nu există o comunitate bine formată, în special de studenţi. Şi
    ideea mea a fost să creăm această comunitate. Ne-am dat seama că este dificil
    să formăm o comunitate doar de români aici în Japonia. Nu suntem suficienţi. Să
    zicem că poate vin unu, doi, trei maximum pe an. Ne-am propus să ne mutăm puţin
    atenţia de pe studenţii români din Japonia pe studenţii români din România,
    care îşi doresc şi sunt interesaţi să vină în Japonia.

    Am intrat în contact cu
    multe instituţii din România, care au predare în limba japoneză, şi facem tot
    felul de webinars (seminarii online – n.r.) ca să vorbim direct cu studenţii
    care sunt acolo,. Le oferim astfel o şansă pe care au nu am avut-o şi nimeni
    din echipa noastră nu a avut-o, să vorbească cu cineva care este deja în
    Japonia, să poată să ne întrebe cum a fost experienţa cu primirea bursei, cum
    este experienţa să trăim aici, ce fel de costuri există, orice fel de
    întrebări. Avem un ghid al studentului, dar este pentru cei care deja au venit
    în Japonia. Pe lângă asta, mai avem o idee care, din păcate, nu este bătută în
    cuie. Această idee a venit în urma discuţiilor cu Ambasada României în Japonia
    – suntem în destul de strâns contact cu ei, comunicăm destul de des – să facem
    un fel de newsletter, pe care să-l distribuim, cu ajutorul Ambasadei, în mai
    multe instituţii aici din Japonia pentru a ne face cunoscută povestea.





    Robert
    Pitiş îşi va încheia studiile în martie 2023. Se pregăteşte să utilizeze
    instrumente IT pentru a analiza date în beneficiul companiilor. Spune că, după
    absolvire, ar mai vrea să stea în Japonia câţiva ani şi să lucreze, iar la un
    moment dat, ar putea să revină în Europa, însă şansele unei repatrieri sunt
    mici.




    Mă gândesc să mai stau
    câţiva ani, să încep să lucrez aici. Aş dori să stau puţin mai mult, încă
    minimum cinci ani. Îmi doresc să înţeleg mai mult cultura nu doar din
    perspectiva unui student, ci şi a unui muncitor. Dar după aceea nu am încă o
    idee conturată. Mă gândesc să mă bazez pe ce oportunităţi se ivesc atunci şi,
    din păcate, nu am planuri foarte mari de a mă întoarce în România.


  • Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

    Proiectul Meteron al Agenţiei Spaţiale Europene

    Pe 18 noiembrie, astronautul Agenţiei Spaţiale Europene, italianul Luca
    Parmitano, a preluat controlul unui sistem robotic aflat în Olanda, chiar de la
    bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale. Într-o serie de experimente, denumite
    generic Analog-1, Agenţia Spaţială Europeană va derula proiectul Meteron,
    încercând să dezvolte tehnologii de ultimă generaţie în vederea controlului
    sistemelor robotice aflate pe solul unei planete ţintă de pe orbita acesteia. Florin
    Mingireanu, expert în cadrul Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), explică:


    Acest proiect intenţionează şi are drept obiectiv final realizarea
    posibilităţii controlului unui sistem robotic, al unui robot, de pe o staţie
    spaţială aflată pe o orbită în jurul unei planete ţintă. În acest caz, evident,
    este vorba despre Staţia Spaţială Internaţională, care orbitează Pământul, iar
    robotul respectiv se află pe suprafaţa Terrei, el fiind controlat printr-o
    reţea dedicată, de către astronautul Luca Parmitano, de la bordul Staţiei
    Spaţiale Internaţionale.



    Specialiştii Agenţiei Spaţiale Europene îşi propun ca, odată testat acest
    nou sistem de explorare spaţială de la distanţă, proiectul Meteron să fie
    extins şi pentru misiunile spaţiale cu echipaj. Cel mai probabil, o viitoare
    misiune către planeta Marte va beneficia de un astfel de tip de explorare
    prealabilă. Revine cu detalii Florin Mingireanu:

    În viitor, un astfel
    de sistem ar furniza o serie de avantaje în zona explorării spaţiale cu echipaj
    uman. Pentru anumite ţinte astronomice mai dificile, cum ar fi o planetă nouă
    sau un asteroid, înainte de a transporta echipajul uman pe suprafaţa acelui
    corp ceresc, se doreşte explorarea acesteia cu ajutorul unui sistem robotic, de
    la distanţă. Nu de pe sol, ci dintr-o staţie spaţială mamă aflată pe orbita
    acelui corp ceresc ţintă.


    Cu toate acestea, sistemul Meteron nu va face decât să sprijine explorarea
    spaţială cu echipaj uman, nu să o înlocuiască, fiind un fel de antemergător
    către noi orizonturi din Univers.

    Într-adevăr, explorările de tip geologic
    sunt o primă fază, o primă zonă pe care doresc să o exploreze cei de la Agenţia
    Spaţială Europeană, dar sistemul are aplicaţii diverse. Explorările spaţiale cu
    sonde, vehicule spaţiale fără echipaj uman au devenit un element important în
    eliminarea unor riscuri potenţiale la adresa unui echipaj uman, într-o
    explorare ulterioară. Aşadar, ele reprezintă un element complementar. Nu
    înlocuiesc explorarea cu echipaj uman, dar ajută, pavează, simplifică anumite
    operaţiuni pentru echipajul uman.






    Folosind un internet spaţial special dezvoltat, semnalul de la Staţia Spaţială
    Internaţională va parcurge până la 10 mii de kilometri o singură direcţie spre Pământ,
    iar astronautul Luca Parmitano va putea totuşi să vadă şi chiar să simtă ce
    face braţul robotic de pe suprafaţa Pământului, în ciuda unui decalaj de timp
    considerabil. Două laptop-uri şi un joystick Sigma7 vor fi instrumentele prin
    care sistemul Analog-1 va fi controlat de pe Staţia Spaţială Internaţională.
    Toată această interfaţă a fost dezvoltată de către Agenţia Spaţială Europeană
    în ultimul deceniu, iar proiectul Meteron reprezintă o premieră în acest sens.

  • Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti

    La Bucureşti a avut loc, la sfârşitul lunii trecute, conferinţa cu tema Reforma Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027). La dezbateri au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Parlamentului României, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și experți și analiști specializați în domeniul afacerilor europene.

    Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit, recent, conferința cu tema Reforma Politicii Agricole Comune, eveniment desfăşurat în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 va suferi mai multe schimbări, reforma vizează simplificarea şi modernizarea politicii agrare europene. Totodată, se are în vedere reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre şi distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe. Au fost stabilite 9 obiective pentru domeniul agricol, unul dintre acestea fiind încurajarea tinerilor să lucreze în acest sector, în conditiile în care fermierii de sub 35 de ani au o pondere de doar 6% în agricultura europeană.

    Comisia Europeană a stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice. De asemenea, s-a propuns o plafonare a plăţilor per fermă la 100.000 de euro, a declarat directorul general adjunct în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a executivului comunitar, Mihail Dumitru. El a adăugat că s-a propus transferul unei cote de cel puţin 2 la sută din alocările pentru plăţile directe din fiecare stat membru către sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri.

    Mihail Dumitru: Este o cerinţă generală la nivel european. Avem foarte puţini tineri în agricultură şi nu mai putem asigura viitorul acestui sector dacă nu reuşim să atragem forţa de muncă tânără în agricultură. De aceea, acesta devine un obiectiv general şi foarte important căruia i-am adăugat şi o contribuţie financiară minimală de cel puţin 2% pe care fiecare stat membru trebuie s-o îndeplinească. Pe urmă este la latitudinea fiecărui stat membru cum va folosi aceşti bani, către ce măsuri. De asemenea, noi vrem să sprijinim anumite forme şi anumite modalităţi care există în statele membre pentru a crea aceste parteneriate între gerenaţii, ca să se faciliteze transferul de la o generaţie la alta. Oferim mai multe condiţii în instrumentele financiare, inclusiv dreptul tinerilor fermieri de a cumpăra pământ, folosind instrumentele financiare, lucru care nu este permis în granturi, în subvenţiile nerambursabile. Mai dorim o extindere a Programului Erasmus şi să atragem câţi mai multi participanţi din mediul rural.


  • Workshop “Cum să devii antreprenor”

    Workshop “Cum să devii antreprenor”

    În data de 27 noiembrie 2018,
    Centrul de Informare Europe Direct București a organizat workshop-ul Cum să
    devii antreprenor
    , eveniment desfășurat în parteneriat cu rețeaua europeană
    Enterprise Europe Network și cu Facultatea de Administrarea Afacerilor din
    cadrul ASE,
    respectiv cu Societatea Antreprenorială Studențească.


    Studenții s-au împărțit în patru
    grupuri, corespunzătoare celor patru ateliere de lucru pe diferite sub-teme,
    pentru ca fiecare persoană să poată recepționa mesajul reprezentanților partenerilor.
    Facilitatorii au fost încântați să răspundă la întrebări diverse și să
    clarifice orice nelămurire.


    Sub-temele workshop-ului au fost:
    Oportunitățile Orizont 2020 și Horizon Europe
    , Promovarea contactelor de
    afaceri la nivel european și global, Provocările antreprenoriatului în
    România astăzi
    , respectiv Internaționalizarea profilului IMM-urilor prin
    intermediul rețelei EEN și sisteme informaționale pentru dezvoltarea
    afacerilor.


    Fiecare atelier s-a realizat în
    mod non-formal, prin comunicare liberă, formatorii și participanții având un
    dialog echilibrat. Ambele părți au contribuit semnificat la reușita
    workshop-ului, rezultatele obținute fiind cele scontate. Studenții s-au bucurat
    de multitudinea de informații utile primite, iar reprezentanții partenerilor
    s-au arătat încântați de interesul tinerilor față de subiectele tratate.

    Articolul original poate fi citit pe site-ul Europe Direct București:

    http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/workshop-cum-sa-devii-antreprenor/



  • Ophelie Bignon din Franţa

    Ophelie Bignon din Franţa

    Ophelie Bignon vine din Franţa. Este o
    tânără de 23 de ani care a ales să vină în România în urmă cu doi ani. Este
    plină de viaţă şi îi plac provocările, iar România a reprezentat pentru ea un
    loc fascinant, pe care l-a descoperit de-a lungul studiilor de masterat la
    Academia de Studii Economice din Bucureşti. De ce a ales ţara noastră şi ce ştia
    despre ea înainte să vină aici ne spune în minutele care urmează:


    Eram în Franţa, urma să fac studii Erasmus şi am decis să
    merg în România, fiindcă era o ţară din estul Europei, despre care nu ştiam
    nimic. Am venit cu un program Erasmus de un an, a fost o experienţă
    extraordinară, am cunoscut o mulţime de oameni şi am avut şi o experienţă de
    lucru. Apoi urma să mă întorc în Franţa, însă în cele din urmă m-am hotărât să
    rămân aici. Am cerut să fiu transferată din Franţa în România, iar anul acesta
    mi-am terminat masteratul în Finanţe. Am studiat în Piaţa Romană, la Academia
    de Studii Economice, un masterat în limba engleză, unde am avut materii ca
    audit, contabilitate şi sisteme informatice. Aş fi putut să aleg să merg în
    Marea Britanie, însă deja mai fusesem acolo, pentru un an. Următoarea opţiune
    era o ţară din nordul Europei sau una din estul continentului. Eram deja
    interesată de istoria şi cultura României, după ce auzisem poveştile unor
    prieteni care fuseseră aici tot pentru un an. Erau absolut îndrăgostiţi de ţara
    voastră şi mi-au spus că trebuie neapărat să aleg România. Mi-au spus o mulţime
    de poveşti, mi-au arătat fotografii, iar eu am spus: de ce nu? Şi am ales
    Bucureşti.




    Ophelie s-a adaptat repede la viaţa din România şi şi-a
    făcut repede prieteni. Şi-a continuat studiile şi s-a angajat la o firmă
    multinaţională de audit cu sediul la Bucureşti. Ce a descoperit aici şi care a
    fost prima ei impresie?




    Mai întâi trebuie să spun că prefer
    România în partea ei de provincie şi mai puţin capitala. Găsesc că oamenii sunt
    mai amabili decât aici, unde am avut câteva experienţe mai neplăcute cu oameni
    mai încuiaţi la minte. Dacă eşti străin, lucrurile pot fi complicate pentru că
    nu toată lumea vorbeşte engleză- şi pot să înţeleg asta-, uneori am senzaţia că
    deranjez dacă nu vorbesc engleză. Nu e o regulă, desigur, dar se întâmplă
    uneori. În afară de asta, organizarea e extrem de diferită faţă de Franţa. De
    câte ori aveam nevoie să fac o cerere la facultate sau oriunde în altă parte,
    mereu aveam probleme, era haos. Astea ar fi experienţele pe minus, dar pe de
    altă parte, Bucureştiul e un oraş plăcut pentru că e foarte activ, sunt atâtea
    lucruri pe care le poţi face aici, e mereu în mişcare, iar eu ador acest fel de
    oraş, cu multă energie. Chiar acum, că e vară, aveţi multe festivaluri,
    evenimente peste tot în Bucureşti, iar asta e foarte interesant. Dacă eşti
    aici, ai mereu ceva de făcut. Vreau să spun ceva şi despre România, pentru că
    în Franţa există multe stereotipuri despre ţara voastră. Când mă întorceam
    acasă şi povesteam despre România, oamenii îmi spuneau că e într-un fel sau
    altul, dar eu îi contraziceam şi le spuneam: nu e absolut deloc aşa. Am
    încercat să găsesc informaţii despre România şi, sinceră să fiu, nu e atât de
    uşor. Sunt mulţi studenţi care vin din Franţa în România să studieze medicina
    şi mulţi dintre prietenii mei au făcut asta şi ei mi-au confirmat acelaşi lucru:
    a fost imposibil să găsim informaţii despre România. Acum eu aş vrea să deschid
    un blog în care să povestesc despre toate experienţele mele din România pentru
    a le împărtăşi cu ceilalţi, pentru că eu cred că este o ţară foarte frumoasă şi
    merită să fie mai cunoscută de atât. O să scriu câteva articole despre viaţa în
    România, cum să locuieşti aici, cum să ajungi dacă vrei să studiezi sau dacă
    vrei să călătoreşti, câteva ponturi şi sfaturi practice. Vreau să îi ajut pe
    oameni să vină aici şi să descopere această ţară. Blogul se numeşte
    letsbeginyourjourney.wordpress.com.




    În tot acest timp petrecut în România, Ophelie Bignon a
    călătorit cât a putut de mult. A fost la munte, la mare, în Maramureş, Braşov,
    Sibiu. A avut experienţe din cele mai variate şi şi-a făcut o părere despre
    ţara noastră. Am întrebat-o ce crede că poate fi îmbunătăţit în România.




    Am fost foarte surprinsă să văd oameni
    care acceptă să lucreze pentru un salariu atât de mic, în comparaţie cu munca
    pe care o prestau. Sinceră să fiu, nici nu ştiu cum pot oamenii să se descurce
    cu un astfel de salariu. Totul ţine de sistem şi ştiu că e complicat să schimbi
    sistemul, dar eu vin din Franţa, iar acolo protecţia socială este funcţională.
    În prima săptămână am fost un pic cam şocată să văd atât de mulţi oameni suferinzi
    pe stradă, oameni fără membre. Eu cred că guvernul, autorităţile trebuie să se
    ocupe cu protecţia acestor oameni. Mă gândesc că lucrurile ar trebui să se
    schimbe în ceea ce proiveşte salariile şi condiţiile de viaţă, pentru că
    românii merită mai mult decât primesc. Am întâlnit oameni extraordinari în
    România. Şi într-un fel îi înţeleg pe cei care vor să plece, pentru că au
    muncit din greu, au studiat, iar la final, dacă nu eştui răsplătit pe măsură,
    pleci. Dacă aş putea schimba ceva, ar fi să păstrez toate aceste creiere în
    ţară, pentru că nu e normal ca spre exemplu toţi medicii pregătiţi în România
    să pălece în Franţa. Cum ar putea ţara să evolueze şi să crească, dacă toţi cei
    care pot face o schimbare, aleg să plece în străinătate? Sunt de părere că
    sistemul e cel care ar trebuie să îmbunătăţească lucrurile aici.




    În bagajele pregătite pentru plecare Ophelie nu mai avea loc
    pentru nimic altceva decât pentru amintiri. Şi-a propus, însă, să păstreze
    legătura cu România şi să revină aici. La final de interviu ne-a mărturisit ce
    i-a plăcut cel mai mult la noi.




    Această energie. Este ceva tipic
    pentru Bucureşti, dar am întâlnit peste tot oameni cu iniţiativă, care aveau
    proiecte, care doreau să facă tot felul de lucruri, cafenele, mici baruri
    cochete. Am văzut aici în România locuri pe care nu le-am mai întâlnit
    nicăieri: un pic şic, un pic moderne, un pic artistice. Sunt atâtea idei aici,
    iar mie îmi place mult această energie.