Tag: asfaltare

  • Creştere a timpului de aşteptare pentru autocamioane, în PTF Ruse-Giurgiu

    Creştere a timpului de aşteptare pentru autocamioane, în PTF Ruse-Giurgiu

    Având în vedere faptul că în Punctul de Trecere a Frontierei Ruse-Giurgiu, de pe teritoriul Bulgariei, se derulează lucrări de asfaltare a carosabilului, pe arterele destinate pentru mijloacele de transport marfă, traficul pe sensul de ieşire din România pentru automarfare se desfășoară cu dificultate, informează Poliţia de Frontieră.

    ”În aceste circumstanţe, pentru controlul de frontieră pot fi folosite doar trei artere din cele şase destinate acestui tip de autovehicule, aspect ce determină, până la finalizarea lucrărilor, creşterea timpului de aşteptare pentru autocamioane în punctul de trecere de la graniţa dintre cele două state”, arată sursa citată.

    În ultimele 24 de ore, la graniţa cu Bulgaria au fost efectuate formalităţile de frontieră prin PTF Giurgiu rutier, pe ambele sensuri de deplasare, pentru 2.350 de camioane, dintre care 1.250 au fost pe sensul de ieşire.

    Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu informează că a luat toate măsurile pentru reducerea timpului de aşteptare.

    Totodată, se recomandă utilizarea celorlalte puncte de trecere a frontierei de la graniţa cu Bulgaria, pentru evitarea aglomerărilor, conform Poliţiei de Frontieră.

    Pentru autoturisme şi mijloacele de transport persoane, traficul prin punctele de frontieră se desfăşoară în condiţii normale, mai arată IGPF.

  • Drumuri comunale din Timiş, asfaltate cu ajutorul fondurilor europene

    Drumuri comunale din Timiş, asfaltate cu ajutorul fondurilor europene

    Asfaltarea celor aproximativ 8 kilometri de
    drumuri comunale din fonduri europene încheie unul dintre procesele de
    modernizare ale localităților spune primarul comunei Tomești, Costel Medelean:


    Noi mai mult pe
    fonduri europene ne-am axat. Avem în fază de execuție pe măsura 7 – 2, prin
    AFIR, cei aproximativ 8 kilometri de străzi, drumuri comunale, care se vor
    asfalta. Românești – Curtea este chiar de anul trecut asfaltat iar acum vom
    finaliza cu străzile din Tomești, Românești, Colonia Fabricii, Luncanii de Jos,
    Luncanii de Sus și cu acest proiect ne închidem 99,99% cu tot ce înseamnă
    străzi și drumuri. Vor fi toate modernizate, asfaltate.


    Lucrările de asfaltare vor fi încheiate în
    primul trimestru al anului. Pentru cei aproximativ 5 mii de locuitori din colțul
    de NE al județului Timiș, crearea infrastructurii este importantă și din punct
    de vedere turistic.


    Din punct de
    vedere turistic este foarte importat pentru că am deschis zona de est a județului
    Timiș. Pentru că având infrastructura necesară de a deschide cele 3 comune vii
    de la Timișoara, Traian Vuia, Fârdea, Luncani, Tomești și Margina – autostradă.
    Și invers, pe derularea Margina, Românești, Pietroasa, Luncani, chiar legătura
    cu Caraș-Severinul.


    Pe lângă turismul monahal, drumurile asfaltate
    oferă posibilitatea de a ajunge la mai multe centre turistice, lacul de
    acumulare sau oferă acces spre zona de munte. Primarul Costel Medelean:


    Sunt mănăstirea
    de la Românești, de la Luncanii de Sus, de la Fârdea. Avem centrul turistic
    Valea lui Liman, avem pensiunile din localitatea Luncanii de Jos, sunt
    pensiunile din comuna Fârdea, este lacul la Surduc. Sunt trasee turistice
    marcate, putem spune chiar de munte pentru că avem vârful Padeș de aproximativ
    1.400 de metri altitudine. Este zona cea mai înaltă a județului Timiș, sunt
    cele 4 comune care sunt prinse în zona montană: Nădrag, Fârdea, Tomești,
    Pietroasa și chiar 5, și Curtea este prinsă de anul trecut în zona montană
    deci, pe lângă partea de mănăstiri, pensiuni, lacul Surduc, se pot face și
    drumeții.



    Pentru a putea oferi turiștilor posibilitatea
    de a vizita biserica de lemn de secol VXII de la Românești, administrația
    comunei Tomești se află în aceste săptămâni în proces de evaluare a ofertelor
    depuse la licitația deschisă pentru refacerea lăcașului de cult. Proiectul, în
    valoare de aproximativ 800 de mii de euro, presupune recondiționarea structurii
    de lemn și a picturilor interioare.






  • Finanțări europene pentru dezvoltare rurală

    Finanțări europene pentru dezvoltare rurală

    Comuna Ciorogârla aflată în proximitatea Capitalei este una dintre comunele dezvoltate ale României. Ce bani europeni au fost investiți și ce proiecte s-au realizat în comuna ne spune primarul comunei Ciorogârla din județul Ilfov , Victor Niculae.

    S-a investit pe apă-canal, fonduri europene în colaborare cu Consiliul Județean Ilfov.Proiectul a început în 2013 și s-a finalizat în 2014.

    Rep: În acest moment toată populația comunei beneficiază de apă curentă și canalizare?

    Avem executați 21 km de apă și canal, avem în jur de 600 de branșări la apă canal din 2486 de case. Valoarea totală a investiției s-a ridicat la 4 900 000 euro.

    Există probleme pe care le-au întâmpinat si le întâmpină autoritățile din Ciorogârla în momentul în care își propun să acceseze fonduri europene. Care sunt acestea? Primarul comunei Ciorogârla din județul Ilfov, Victor Niculae explică:

    Lipsa de personal ne împiedică să accesăm fonduri europene. Salariile la primării sunt foarte mici și un consultant pe fonduri europene nu vine să se angajeze la primărie. Aș avea nevoie urgent de fonduri europene, mai ales pentru extinderea intravilanului, pentru rețele electrice, pentru asfaltare și pentru construirea unui nou cămin cultural. Dacă proiectele sunt scrise bine și sunt realizate bine nu are nici comunitatea europeană de ce să se împiedice de aceste proiecte.


  • Fonduri europene pentru proiecte în municipiul Turda

    Fonduri europene pentru proiecte în municipiul Turda

    Atragerea de fonduri europene are succes dacă proiectele sunt bine făcute şi convingătoare. Pentru asta nu e nevoie ca aplicanţii să reprezinte mari
    comunităţi. Turda, de pildă, este un municipiu din judeţul Cluj, situat la
    30 km de Cluj-Napoca, pe drumul spre Sibiu. Populaţia numără doar 50.000 locuitori, dar sumele atrase doar
    în ultimii 2 ani sunt impresionante.


    Primarul Cristian Matei: Am reuşit ca, în doi ani de zie, să scriem proiecte de peste
    300 milioane de Euro. Avem un Plan de Mobilitate Urbană pentru care am semnat
    finanţarea, de 32 milioane de Euro, ceea ce nu-i puţin. Pentru acest Plan am
    luat locul I la nivel european, concurând în finală cu Milano şi Manchester.
    Facem parte dintre muncipiile cu cele mai multe fonduri atrase şi cu cele mai
    multe proiecte depuse. În noiembrie 2016, imediat după preluarea mandatul de
    primar, am făcut demersurile necesare obţinerii statutului de staţiune
    balneoclimaterică pentru Turda. La noi, zona băii sărate este foarte bogată în
    săruri minerale, sunt acolo gheizere de nămol, există şi o licenţă de explatare
    a acestui nămol. Am accesat fonduri europene de 5 milioane Euro pentru a începe
    să domesticim acea zonă, încă sălbatică. Acolo va fi edificat un centru
    multifuncţional de agrement şi tratament, chiar in apropierea actualului ştrand. Vor fi piscine cu apă sărată, cu apă dulce, spaţii comerciale şi
    cabinete medicale, la care se adaugă o plajă de cel puţin 1000 de metri. Mai
    important este că lacul natural de acumulare numit Tarzan, cu apă sărată, va fi
    inclus în perimetrul Centrului Multifuncţional şi va fi modernizat din acele
    fonduri de 5 milioane de Euro. Sigur că în anii următori, dacă vor mai exista
    axe de finanţare pe acest domeniu, vom încerca să accesăm fonduri suplimentare
    pentru dezvoltarea zonei. Ne pregătim să scriem noi module de proiect, primul
    fiind cel destinat asfaltării a 20 de străzi din zona băilor sărate. Nu trebuie
    uitat că Turda este un oraş vechi de peste 2000 de ani, cu multe obiective
    istorice. Vrema ca fiecare astfel de obiectiv să devină o atracţie turistică.
    Am obţinut deja bani europeni pentru castrul roman, deocamdată 5 milioane de
    lei. Un alt proiect este dedicat parcului unde se află mormântul lui Mihai
    Viteazu, pentru care avem finanţare şi am dat ordinul de începere a
    lucrărilor. Încet-încet, banii europeni intră în Turda.


  • La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    La Jucu, 25,5 milioane de lei alocați pentru investiții

    Investițiile cu
    fonduri europene și nu numai au intrat în linie dreaptă la Jucu, în județul
    Cluj. Din totalul de 25,5 milioane
    de lei, aproximativ 9 milioane de lei – 2 milioane de euro – provin din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) – submăsura 7.2 – infrastructura
    de bază, restul fiind câștigați pe proiectele depuse la Ministerul Dezvoltării,
    la care se adaugă sursele proprii primăriei.


    Fondurile sunt alocate în
    principal pentru infrastructură: asfaltare drum, canalizare, pod peste Someș,
    precum și sală de sport sau baze sportive.


    Valentin Pojar, primarul
    comunei, ne-a spus: Pentru acest an, avem
    alocat un buget pentru investiți de doar 25,5 milioane de lei. Suntem în plină
    desfășurare a licitațiilor, avem deja o licitație câștigată și aș aminti câteva
    dintre proiectele pe care noi le avem scoase la licitații: canalizare centru de
    comună Jucu de Sus, canalizare Jucu-Molitură, sunt două proiecte de câte 1
    milion de euro, de la AFIR-Ministerul Agriculturii. Mai avem de la Ministerul
    Dezvoltării: un drum de 5 km de asfaltat și-un pod peste Someș, avem în plan să
    executăm patru capele la nivel de comună. Avem foarte multe proiecte, o sală de
    sport sau baze sportive. Bani există, sunt alocați, se termină licitațiile și
    ne apucăm de executat lucrările în fiecare sat.


    Din păcate, eu sunt
    primar de un an și jumătate – doi ani imediat, am pregătit proiectele, am
    întâmpinat însă unele greutăți, din punct de vedere juridic, cu terenurile. Ca
    să putem lansa proiectele, ne-am ocupat de chestiunea aceasta un an.


    Rep: Ați făcut parcelarea, tot în comună.


    V.Pojar: Si acum suntem la stadiul de a ne pune
    efectiv la lucru și să se vadă ce vrem să facem.