Radio România Internațional

Tag: Asia

  • Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena, orașul cu cel mai ridicat nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi

    Viena oferă cel mai ridicat
    nivel din lume privind calitatea vieţii pentru expaţi, potrivit studiului
    Mercer 2023 Quality of Living Survey, clasament în care Bucureştiul ocupă locul
    111.




    Studiul evaluează aspectele
    practice ale vieţii de zi cu zi pentru expaţii şi familiile acestora din
    fiecare oraş. Viena îşi păstrează prima poziţie în clasamentul oraşelor cu cea
    mai înaltă calitate a vieţii în acest an, fiind urmată îndeaproape de Zurich,
    Elveţia, pe locul doi, Auckland, Noua Zeelandă, şi Copenhaga, Danemarca, pe
    poziţiile trei respective patru. Geneva completează Top 5, evidenţiind şi mai
    mult reputaţia Elveţiei pentru furnizarea unei calităţi superioare a vieţii.




    Datele Mercer arată că ţările
    cu o calitate ridicată a vieţii oferă cetăţenilor şi expaţilor acces la
    servicii excelente de sănătate, educaţie, infrastructură şi servicii sociale.
    Peisajul global actual este afectat de agitaţia geopolitică, dezastrele naturale
    şi volatilitatea economică, toate având consecinţe semnificative pentru oraşe
    şi capacitatea lor de a atrage şi reţine talentele. Mulţi angajaţi îşi
    reevaluează priorităţile şi analizează calitatea vieţii oferită lor şi
    familiilor în locurile în care trăiesc şi lucrează. Pentru mulţi angajatori şi
    angajaţi, claritatea asupra acestor factori contează în luarea deciziilor
    atunci când se iau în considerare relocările internaţionale, a declarat Narcis
    Popescu, director Consultanţă HR, Mercer Marsh Benefits, România.




    În Europa, Viena (Austria)
    ocupă prima poziţie ca oraş cu cea mai înaltă calitate a vieţii, cunoscut
    pentru istoria sa bogată, arhitectura sa impresionantă şi scena sa culturală
    vibrantă. Zurich (Elveţia) se clasează pe locul doi în general, datorită stabilităţii
    politice, curăţeniei şi infrastructurii excelente. Vancouver (locul 8 în
    general) este cel mai bine clasat oraş din America de Nord în acest an, oferind
    rezidenţilor o combinaţie unică de recreere în aer liber şi viaţă cosmopolită,
    contribuind la un stil de viaţă de înaltă calitate. San Francisco, California
    (locul 37 în general), se clasează pe primul loc în Statele Unite, în timp ce
    Montevideo, Uruguay (locul 89 în general), este ţara cu cea mai înaltă calitate
    a vieţii din America Latină. Dubai (locul 79 în general) şi Abu Dhabi (locul 84
    în general) în Emiratele Arabe Unite conduc clasamentul în Orientul Mijlociu,
    ambele fiind renumite pentru infrastructura modernă şi comunităţile
    expatriaţilor diverse.




    Primul printre oraşele
    asiatice şi locul 29 în general este Singapore, oferind un mediu curat şi sigur
    combinat cu o infrastructură extrem de eficientă. Cel mai bine clasat oraş din
    Pacific este Auckland (locul 3 în general) datorită asistenţei medicale robuste
    şi scenei culturale dinamice. Printre cele mai mari oraşe metropolitane din
    lume, cu populaţii de peste zece milioane, Paris (locul 32 în general) se
    clasează pe primul loc, urmat de New York (locul 40 în general) şi Londra
    (locul 45 în general). Ca răspuns la interesul angajatorilor pentru
    durabilitate, Mercer a evaluat şi cele mai prietenoase oraşe din punct de
    vedere ecologic. Canberra, Australia, ocupă primul loc în clasament, reflectând
    performanţa sa ridicată din perspectiva indicatorilor de durabilitate, inclusiv
    măsuri eficiente pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirea
    disponibilităţii şi potabilităţii apei. Oslo (Norvegia), Adelaide (Australia),
    Helsinki (Finlanda) şi Ottawa (Canada) se clasează, de asemenea, în primele
    poziţii pentru o serie de eforturi recente privind durabilitatea.




    Studiul Mercer – Quality of
    Living evaluează condiţiile de viaţă în peste 450 de oraşe din întreaga lume
    pentru a ajuta afacerile să calculeze alocări echitabile şi consistente pentru
    expaţi. Condiţiile de viaţă sunt analizate în funcţie de 39 de factori, grupaţi
    în 10 categorii: mediu politic şi social, mediu economic, mediu socio-cultural,
    considerente medicale şi de sănătate, şcoli şi educaţie, servicii publice şi
    transport, recreere, bunuri de consum, locuinţe şi mediu înconjurător. Datele
    pentru Clasamentul Calităţii Vieţii din 2023 au fost analizate între septembrie
    şi noiembrie 2023 şi vor fi actualizate în mod regulat pentru a ţine seama de
    schimbările de context. În special, evaluările vor fi revizuite pentru a
    reflecta dezvoltările semnificative în domeniul politic, economic şi de mediu.
    Toţi indicatorii au fost calculaţi folosind New York ca oraş de referinţă.

  • România și bursele pentru țările în curs de dezvoltare

    România și bursele pentru țările în curs de dezvoltare

    După 1945, decolonizarea lumii și apariția de noi state
    independente din fostele imperii coloniale au modificat relațiile
    internaționale. Din Africa, Asia și Oceania, care împreună cu America Latină erau
    ceea ce astăzi denumim Sudul Global, au apărut entități statale reprezentând
    voința noilor națiuni. Ele au urmat atât noi modele de dezvoltare, adesea opuse
    fostelor metropole, cât și vechi practici pe care le moșteniseră. Noile state
    au fost ajutate pe drumul dezvoltării lor și de statele occidentale, dar și de
    statele europene socialiste, între care și România.


    Aflată
    în partea de Europă ocupată de armatele sovietice după 1945, în România
    funcționa un regim politic dominat exclusiv de partidul comunist. Relațiile
    externe ale României socialiste au copiat pentru mai mult de 10 ani direcțiile
    politicii externe ale Uniunii Sovietice. De la începutul anilor 1960, România a
    început să caute o politică externă proprie, iar una dintre direcții a fost
    Sudul Global sau Lumea a Treia, așa cum era denumită atunci. Țările Sudului
    Global aveau mare nevoie, în afară de investiții, de cunoștințe și de cadre de
    specialitate, iar ele nu puteau fi dobândite decât prin școală. Astfel că
    bursele de studii acordate de statul român s-au constituit atât ca formă de
    ajutor umanitar, cât și ca una de ajutor de dezvoltare.


    Într-un
    raport întocmit de experții Ministerului de Externe de la București din 1961, primirea
    de studenți străini era considerată un mijloc eficient de apropiere de țările
    lor de origine. Astfel, PCR avea în vedere construirea unei diplomații
    cultural-educaționale, o platformă pentru relații politice viitoare. Istoricul
    Ștefan Bosomitu a cercetat arhivele și a descoperit că bursele au existat încă
    de la finele anilor 1940. Programele
    de burse au existat aproape pe întreaga perioadă a regimului comunist. Partidul
    a acordat burse inclusiv în anii 1950, însă nu foarte multe. Bursele erau acordate
    în special unor activiști de partid din mișcări de eliberare sau din cadrul
    unor partide zise frățești. Mulți dintre acei beneficiari din anii 1950 erau și
    refugiați. Existau fluxuri de refugiați: erau cei în urma războiului din
    Grecia, apoi cei în urma conflagrației din Coreea, trend care a continuat.


    După
    1970, programele de burse ale României socialiste se îndreaptă și către Africa.
    Erau disponibile aproximativ 250 de burse, pe baza unor cereri formulate în
    prealabil de reprezentanțele diplomatice ale țărilor în curs de dezvoltare din
    capitala României. Ștefan Bosomitu spune că nu numai bursele universitare erau
    importante, deși lor le era alocat cel mai mare procent. Dincolo de programele de burse pentru mediul universitar și
    postuniversitar de specialitate, România a acordat și burse pentru pregătire
    profesională la liceu. Deși un procent important, în jur de 80-90%, mergea
    către universitari și postuniversitari, a existat și acest tip de burse despre
    care, din păcate, sunt foarte puține surse. Există mărturii orale despre modul
    în care tineri din țări în curs de dezvoltare erau instruiți în cadrul unor
    școli profesionale în cursuri de 3 ani. Spre exemplu, la Moinești, la liceul
    industrial de acolo, pentru că era o zonă petroliferă, erau instruiți tineri
    din țări africane ca tehnicieni pe platforme de petrol.


    Bursele au avut succes, iar România a câștigat
    un oarecare prestigiu. La începutul programului, bursele acopereau totul:
    studii, cazare și bani de buzunar. Apoi, bursele nu mai acopereau studiile,
    care trebuia plătite de student. Chiar și așa, mulți străini veneau în România
    pentru studii, taxele fiind mai mici. În anul 1963 erau în jur de 1000 de
    studenți străini în România, aproape toți bursieri, numărul lor crescând
    începând cu anii 1970. Cel mai mare umăr a fost în 1981, când în România
    învățau aproape 20.000 de străini. Ei își plăteau studiile în valută, 90%
    dintre ei în dolari și Nicolae Ceaușescu a ținut mult la acest program în
    contextul crizei anilor 1980 și a plății datoriei externe a României.


    Însă istoricii au remarcat și apariția
    unor probleme între studenții români și străini în cursul anilor 1980. Străinii
    aveau cazare mai bună, aveau dreptul să dețină valută, aveau acces la shopuri
    sau magazine cu circuit închis, puteau călători, aveau succes mai mare la
    femei. Crizele au degenerat chiar în bătăi între români și străini. Ștefan
    Bosomitu a cercetat și mărturiile studenților străini privitoare la experiența
    lor românească și a descoperit că percepțiile erau altele decât credea regimul. Citind mai multe mărturii,
    există o tendință de a idealiza cumva trecutul, totul e într-o notă serenă.
    Sunt unele mărturii, inclusiv ale unor studenți africani, care spun că lumea se
    amuza că erau negri, mai ales când mergeau în mediul rural unde oamenii își
    făceau cruce și își scuipau în sân când îi vedeau. Dincolo de discursul oficial
    și de deschiderea pe care regimul căuta s-o afișeze, aceea de solidaritate,
    societatea românească era foarte puțin pregătită față de tot ce însemna
    străin.


    Însă experiențele studenților din țările
    Sudului Global în România de dinainte de 1989 sunt pozitive. Fiecare străin
    care a studiat câțiva ani în România are propria poveste a vieții sale și ea
    trebuie privită așa cum e spusă


  • August 20, 2023 UPDATE

    August 20, 2023 UPDATE

    Working meeting – The heads of state and government from South-Eastern Europe and the Western Balkans, including the Prime Minister of Romania, Marcel Ciolacu, will participate tomorrow, in Athens, in a working meeting organized at the initiative of Greece. The head of the European Commission, Ursula von der Leyen, and the president of the European Council, Charles Michel, will participate in the discussions. The Romanian government says that the discussions will focus on the development of regional cooperation in South-Eastern Europe, as well as on the challenges raised by the developments of the conflict in Ukraine on the states participating in the dialogue in Athens.



    Cooperation – One of Romanias objectives in the coming period is to re-conquer the traditional markets with Asian countries, such as Singapore, Vietnam and Japan – says the Economy Minister, Radu Oprea. In a press conference, Radu Oprea emphasized that the Romanian economy must take advantage of the markets and trade agreements signed by the European Union with Asian countries. The Economy Minister added that in October a joint committee meeting with South Korea will be held, and in November – the one with Vietnam, two countries with very high collaboration potential, both by attracting technology through investments in Romania, and by exporting, in the case Romanian companies.



    Inflation – Last month Romania registered one of the highest annual inflation rates in the European Union, 9.4%, show official data of the EU statistics. According to EUROSTAT, Romania ranked fifth, although the index was measured with a single digit. On first place is Hungary, with an inflation rate of 17.5%, followed by Slovakia, Poland and the Czech Republic, all with over 10%. The lowest annual inflation rate was in Belgium, 1.7%. Compared to June, EUROSTAT also shows, the annual inflation rate decreased in 19 member countries of the European Union, including Romania.



    Festival – The Vienna Philharmonic Orchestra, known throughout the world for its New Years concert, is coming to Bucharest, at the “George Enescu” Festival. The Viennese orchestra will perform two concerts at Sala Palatului – the Palace Hall in Bucharest, on September 10 and 11, according to the official program of the event. The festival will start in two weeks time, on August 27, with a recital by the “George Enescu” Philharmonic, with Cristian Măcelaru as conductor. The Royal Orchestra “Concertgebouw” from Amsterdam, the Netherlands, the National Orchestra of France and the London Symphony Orchestra will also come to Bucharest.



    Ukraine – The High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security Policy, Josep Borrell, said in an interview given to the Spanish newspaper “El Pais” that he does not believe that giving up military aid to Ukraine will lead to peace. Josep Borrell added that Europe was doing everything possible to achieve peace negotiations that should recognize that “there is an aggressor and a victim.” The European official noted, on the other hand, that were it not for the conflict in Ukraine, it would take years for Kyiv to join the EU and he emphasized that this conflict pushed Ukraine towards the EU, where Russia did not want to see it.



    Ukraine – Ukraine will receive 42 F-16 fighter jets from the Netherlands and Denmark, the Ukrainian President Volodymyr Zelensky announced on Sunday. The US, which produces the devices, has agreed to their transfer to the Ukrainian army. The Danish Foreign Minister Lars Løkke Rasmussen said that one of the conditions for the delivery of the aircraft is the successful completion of the military training and the testing of the Ukrainian personnel who will operate them. He also said that training will begin soon and will last at least six months. On Sunday, Zelenski visited the Eindhoven military base in the Netherlands, in the south of the country, to discuss the delivery of F-16 aircraft with the Dutch Prime Minister Mark Rutte.



    Volleyball – Romania lost to Switzerland, 3-2, on Saturday evening, in Monza (Italy), in a Group B match of the European Womens Volleyball Championship – CEV EuroVolley 2023. The Romanian national team was coming after a 3 -1 victory against Croatia and a defeat by Italy, score 0-3. Romania will play against Bosnia-Herzegovina on Monday and against Bulgaria on Tuesday. The first four ranked teams in the group qualify for the round of 16 of the European Championship. CEV EuroVolley 2023 takes place between August 15 and September 3 in four countries, Belgium, Italy, Estonia and Germany. Romanias best result at a European Womens Championship was recorded in 1963, when the Romanian volleyball players won bronze on home ground.



    Academician – PhD Professor Constantin Bălăceanu-Stolnici, honorary member of the Romanian Academy, has passed away. On July 6, he had turned 100 years old. A neurologist by profession, a pioneer in the field of neuro-cybernetics, Bălăceanu-Stolnici wrote over 25 books and published hundreds of scientific works. After 1989, he supported the development of private education in Romania, he was among the founders of the Ecological University of Bucharest, where he taught courses in neuropsychology and the anatomy of the nervous system. Constantin Bălăceanu-Stolnici was considered the last authentic member of the old aristocracy in Romania, the last descendant of the Bălăceni family. In 2007, the National Council for the Study of the Securitate (Political Police) Archives decided that Bălăceanu-Stolnici was a collaborator of the communist political police, and the academician admitted that he had signed informative notes for the Securitate.



    Borders – The number of people who entered Romania through the Isaccea border crossing point, located on the eastern border with Ukraine, doubled, after Russia began the attack on the Ukrainian ports on the Danube, on July 24. In the last month, about 41,000 people entered Romania through Isaccea cross-border point, compared to almost 26,000 in the same period last year. The Romanian Coast Guard reported that these figures ​​are mainly caused by the doubling of ferry transport capacity across the Danube. According to it, if in 2022 ferry rides from one country to another took place every three hours, in this period the rides are at an interval of one and a half hours. At the same time, freight transport through Isaccea increased significantly compared to the same period last year. (LS)


  • August 20, 2023

    August 20, 2023

    Cooperation – One
    of Romania’s objectives in the coming period is to re-conquer the traditional
    markets with Asian countries, such as Singapore, Vietnam and Japan – says the Economy
    Minister, Radu Oprea. In a press conference, Radu Oprea emphasized that the
    Romanian economy must take advantage of the markets and trade agreements signed
    by the European Union with Asian countries. The Economy Minister added that in
    October a joint committee meeting with South Korea will be held, and in
    November – the one with Vietnam, two countries with very high collaboration
    potential, both by attracting technology through investments in Romania, and by
    exporting, in the case Romanian companies.

    Inflation – Last
    month Romania registered one of the highest annual inflation rates in the
    European Union, 9.4%, show official data of the EU statistics. According to
    EUROSTAT, Romania ranked fifth, although the index was measured with a single
    digit. On first place is Hungary, with an inflation rate of 17.5%, followed by
    Slovakia, Poland and the Czech Republic, all with over 10%. The lowest annual
    inflation rate was in Belgium, 1.7%. Compared to June, EUROSTAT also shows, the
    annual inflation rate decreased in 19 member countries of the European Union,
    including Romania.




    Festival – The
    Vienna Philharmonic Orchestra, known throughout the world for its New Year’s
    concert, is coming to Bucharest, at the George Enescu Festival. The
    Viennese orchestra will perform two concerts at Sala Palatului – the Palace
    Hall in Bucharest, on September 10 and 11, according to the official program of
    the event. The festival will start in two weeks’ time, on August 27, with a
    recital by the George Enescu Philharmonic, with Cristian Măcelaru
    as conductor. The Royal Orchestra Concertgebouw from Amsterdam, the
    Netherlands, the National Orchestra of France and the London Symphony Orchestra
    will also come to Bucharest.




    Ukraine – The
    High Representative of the European Union for Foreign Affairs and Security
    Policy, Josep Borrell, said in an interview given to the Spanish newspaper
    El Pais that he does not believe that giving up military aid to
    Ukraine will lead to peace. Josep Borrell added that Europe was doing
    everything possible to achieve peace negotiations that should recognize that
    there is an aggressor and a victim. The European official noted, on
    the other hand, that were it not for the conflict in Ukraine, it would take
    years for Kyiv to join the EU and he emphasized that this conflict pushed
    Ukraine towards the EU, where Russia did not want to see it.




    Volleyball
    – Romania lost to Switzerland, 3-2, on Saturday evening, in Monza (Italy), in a
    Group B match of the European Women’s Volleyball Championship – CEV EuroVolley
    2023. The Romanian national team was coming after a 3 -1 victory against
    Croatia and a defeat by Italy, score 0-3. Romania will play against
    Bosnia-Herzegovina on Monday and against Bulgaria on Tuesday. The first four
    ranked teams in the group qualify for the round of 16 of the European
    Championship. CEV EuroVolley 2023 takes place between August 15 and September 3
    in four countries, Belgium, Italy, Estonia and Germany. Romania’s best result
    at a European Women’s Championship was recorded in 1963, when the Romanian volleyball
    players won bronze on home ground. (LS)

  • Locuinţe supraaglomerate

    Locuinţe supraaglomerate

    Din cele 27 de state care compun Uniunea Europeană, România
    este pe primul loc la capitolul gospodăriilor supraaglomerate. 45,8% din
    populația României trăiește în astfel de locuințe, adică există un număr
    insuficient de camere pentru numărul de persoane sau pentru vârsta persoanelor din
    gospodărie. Procente record mai înregistrează Bulgaria (41,1%), Croația
    (38,5%), Letonia (cu 42,2%) și Polonia (37,6%). Acestea sunt statisticile
    oferite de Eurostat, care completează că, la polul opus, statele-membre cu cele
    mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta
    (3,7%) și Olanda (4,8%).


    Locuinţele considerate ca fiind supraaglomerate sunt şi cele
    în care copiii se joacă în aceeaşi cameră cu părinţii care încearcă să lucreze
    în regim de telemuncă în timpul perioadei de carantină cauzată de pandemia de
    COVID-19. Mai mult, mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de
    răspândire a virusului, scrie Eurostat. Supraaglomerarea locuinţei are un
    impact psihologic deosebit. Omul nu mai are spațiu personal, iar de intimitate,
    ce să mai vorbim? Psihologul Daniela Ionescu ne spune mai exact cum se simte
    aceasta asupra ființei umane:

    Omul are în jurul său un spațiu unde se
    simte bine dacă e singur. Îl percepe ca o prelungire a corpului său. Casa
    noastră, mașina noastră, pixul cu care scriem sau chiar scaunul pe care stăm la
    birou sunt percepute ca o parte din noi. Deci străinii nu au voie să se
    apropie. Este permisă doar intrarea persoanelor cu care ai o relație bună
    (părinți, partenerul de cuplu, prietenii apropiați). Delimitarea clară a
    bucății de atmosferă pe care să ne simțim proprietari are legătură cu nevoia de
    a fi în contact cu noi înșine, cu esența noastră. Aici ne analizăm stările, ne
    punem întrebări, facem planuri, facem proiecte. În cazul locuirii la comun,
    fiind lipsit de spațiul pe care să-l controlezi în totalitate, să simți comfort
    și siguranță, tinzi să te depersonalizezi. Și devii vulnerabil. Cumva, viața ta
    începe să nu-ți mai aparțină. Te confunzi cu ceilalți, trăiești prin ceilalți.
    Mai mult pentru ceilalți decât pentru tine, te abrutizezi. Românul are, chiar,
    o expresie: nu te băga în sufletul meu! Dacă înțelegi principiul spațiului
    personal, poți evita neînțelegerile. Înveți să fii conștient de tine șI de
    ceilalți. Înveți să impui limite, să refuzi. În felul acesta vei dobândi
    încredere și respect în relația cu tine și cu ceilalți. Nu mai vorbim că vei
    avea o sănătate mai bună, vei evita transmiterea de viruși și bacterii păstrând
    această distanță.



    Și copiii au nevoie de spațiu personal.
    Adulții trebuie să înțeleagă asta, ca să crească un copil echilibrat, spune
    Daniela Ionescu:


    Încălcarea spațiului
    personal se simte ca și când în casa ta intră neinvitat un străin. Se
    declanșează mecanismul de răspuns la primejdie, luptă sau fugi. Crește
    producția de adrenalină, iar tu ai o stare de discomfort, devii nervos și
    agitat. Crește și agresivitatea. Dacă violarea granițelor personale continua,
    așa cum se întâmplă, de exemplu, în locuințele supraaglomerate, și tu nu poți
    face nimic să dispară primejdia sau să te îndepărtezi de ea, emoțiile negative
    sunt interiorizate. Apar crizele de furie, conflictele, starea de stress. E un
    fel de început al autodistrugerii, fiindcă neputința interioară afectează
    psihicul dar și fizicul. Așa că, în cele din urmă, probabil, te vei îmbolnăvi.
    Cel mai grav, însă, este în cazul copiilor. Adulții nu înțeleg că, după vârsta
    de 3-4 ani, și copiii au nevoie de un spațiu intim și personal: intră în camera
    lor fără să bată la ușă, îi îmbrățișează fără permisiune, îi silesc să execute
    anumite acțiuni. Chiar dacă părintele are intenții bune, acest comportament va
    transforma copilul într-o victimă a abuzurilor: fizice, emoționale, dar și
    sexuale. Așa că, oricât de redus ar fi spațiul de locuit, delimitează o
    suprafață de 1 2 metri pătraţi numai pentru copil și universal lui. Respctă-i-l
    și în felul acesta vei crește un adult echilibrat.



    Spațiul personal se simte diferit, în
    funcție de cultură, civilizație, sex. Dacă bărbații sunt mai agresivi în
    delimitarea teritoriului, femeile tolerează mai ușor încălcarea barierelor
    personale. Daniela Ionescu explică:


    «Spațiul personal trebuie
    privit prin prisma culturii, civilizației, sexului și obișnuințelor
    individului. Da, explozia demografică și supraaglomerartea ne-au micșorat
    spațiul personal și ne-au crescut toleranța la intruziune. De exemplu, dacă
    ești născut și crescut într-un apartament mic de bloc, plin de mobile, înconjurat
    de frați, părinți, bunici, eventual și ceva animale de companie, sigur te vei
    înghesui în autobuz și vei adora cozile. Pentru tine, înghesuiala este un semn
    al siguranței și comfortului. Însă să nu te miri dacă eu, născută și crescută
    la țară, în spații largi, voi reacționa imediat și chiar agresiv la apropierea
    forțată. Bărbații își delimitează rapid teritoriul, mai larg. Reacționează la
    orice tentativă de a le fi încălcat. Femeile, prin natura lor, au nevpoie de apropiere
    și de afecțiune. Așadar tolerează mai ușor intruziunea în spațiul personal. În
    America dar mai ales în țările anglo-saxone, distanța personală este foarte
    mare (dacă ai întinde brațul, abia dac-ai atinge degetele celuilalt). În Europa
    este mai redusă, iar în Asia, cei 40-50 de centrimetri care pentru noi înseamnă
    intim, pentru ei este distanță socială. Oamenii de știință spun că , încălcând
    spațiul personal, îi transformăm pe cei din jur, îi transformăm în obiecte,
    evitând contactul fizic și vizual cu ei.»



    Tot anul trecut, 70-75% din populaţie trăia în locuinţe
    subocupate (adică locuinţele sunt considerate prea mari pentru necesităţile
    celor care locuiesc în gospodăriile respective) în Malta, Cipru şi Irlanda.
    Alte state membre unde mai mult de jumătate din populaţie trăieşte în locuinţe
    subocupate sunt Spania, Luxemburg, Belgia şi Olanda. În schimb, mai puţin de
    15% din populaţie trăia în locuinţe subocupate în România (7,7%), Letonia
    (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croaţia (12%), Slovacia (14%) şi
    Italia (14,2%).

  • Grand Prix Nova

    Grand Prix Nova

    Radio România organizează la Bucureşti, în perioada 4-9 iunie, a şasea ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Radiofonic Grand Prix Nova, dedicat Inovaţiei în creaţia radiofonică.

    Din cele peste 100 de producţii din întreaga lume înscrise la Grand Prix Nova, juriul de preselecţie a anunţatastăzi producţiile selectate în secţiunea competiţională a festivalului. Grand Prix Nova aliniază la această ediţie 57 de producţii din 23 de ţări. Inaugurăm anul acesta o nouă secţiune dedicată producţiilor binaurale, sincron răspândirii accelerate a audiţiei în căşti a producţiilor radiofonice, în special în rândul tinerilor. Astfel, festivalul propune producţii de teatru radiofonic şi ars acustica împărţite pe trei secţiuni: drama (maximum 60 minute), forma scurtă (maximum 10 minute) şi binaural.

    Secţiunea drama a reţinut 25 de piese de teatru radiofonic, în forma scurtă regăsim 23 de producţii, iar pentru secţiunea binaural selecţia aliniază 9 producţii. În total, preselecţia cuprinde producţii din 23 de ţări din Europa, America, Asia şi Australia, care îşi vor disputa cele nouă trofee, acordate pentru cele trei secţiuni mai sus amintite. În urma audiţiilor din cele cinci zile de festival un juriu internaţional, format din specialişti ai teatrului radiofonic şi ars acustica, va decide producţiile câştigătoare ce răspund principalului criteriu de judecare, Inovaţia.

    În lista celor 57 de producţii intrate în finala concursului Grand Prix Nova remarcăm o valoroasă prezenţă a producţiilor româneşti independente, numeric superioară ediţiilor precedente, ce confirmă un interes crescut pentru experimentul sonor atât în producţia de teatru radiofonic, cât şi ars acustica.

    Lista producţiilor selectate poate fi consultată pe www.grandprixnova.ro.

    Grand Prix Nova este singurul festival de producţii sonore care îşi propune ca temă Inovaţia. Ediţia din acest an continuă o tradiţie onorantă, aceea de a se afla sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.

  • July 11, 2016 UPDATE

    July 11, 2016 UPDATE

    CANADA VISAS – Canada confirmed on Monday in Brussels its promise to announce early this autumn a decision as concerns lifting visa requirements for Romanians and Bulgarians, the only EU citizens which cannot travel freely to Canada. Also in Brussels, the chief of staff to Romanias PM Dragoş Tudorache said that Romania had clear expectations regarding the removal of visa requirements for Romanian citizens. The Canadian Immigration Minister John McCallum discussed the topic with Romanian and Bulgarian officials, in the presence of the European Commissioner for Migration Dimitris Avramopoulos. Romania and Bulgaria have announced they will not ratify the EU-Canada trade agreement until Canada has lifted visa requirements.



    ASIA VISIT – Romanian PM Dacian Ciolos started on Monday a tour of Asia, beginning with a four-day official visit to Vietnam. On Friday and Saturday he is to attend the 11th Europe-Asia Summit, in the Mongolian capital Ulan Bator. The main aims of the visit are resuming political contact with Asian states, as well as recovering traditional markets for Romanian exporters, while encouraging investment in Romania. The agenda in Hanoi includes talks with the PM, President, and other Vietnamese officials. Ciolos will also attend the Romania-Vietnam Economic Forum, with a delegation of over 20 business representatives from Romania, to identify new business opportunities that would fully take advantage of the future EU-Vietnam free trade agreement.



    LAW – President Klaus Iohannis Monday endorsed a law that binds supermarkets to stock their shelves with at least 51% Romanian products, and forbids them from requiring fees and services from suppliers. Retailers with an annual net turnover of below two million Euro are exempt from the new regulations.



    NATO SUMMIT – Defence Minister Mihnea Motoc said on Monday that the Romanian delegation to the recently concluded NATO summit in Warsaw covered all the issues it was mandated to approach by Romania’s Higher Defence Council. He emphasized the fact that NATO’s new deterrence posture, with a strong forward presence, which is of major interest to Romania, is manifest on the eastern flank of the Alliance in the Baltic area, and in the Black Sea region.



    ASSASINATION – The Romanian Foreign Ministry has expressed its deepest regrets after the death of Romanias honorary consul to El Salvador, Emanuel Ricardo Salume Barake, and sent condolences to his family. The Ministry, which stays in touch with the local authorities, has also expressed hopes that the perpetrators of the murder will be brought to justice. Emanuel Ricardo Salume Barake was appointed honorary consul of Romania in 1994. Honorary consuls are not employees of the Romanian Government, nor paid for their services. They are chosen from among the Romanian or foreign citizens living in a particular state, the Romanian Foreign Ministry explains.



    UK Prime Minister – Home Secretary Theresa May is set to be Britains new Prime Minister by Wednesday evening, as David Cameron announced on Monday. May said that under her leadership the UK will stay fully committed to leaving the EU, in spite of her support for the “remain campaign in the referendum. Brexit will be a success, and together we will build a better Britain, May also said. Theresa May was the only candidate left in the race for Tory leadership after her main challenger, Energy Minister Andrea Leadsom withdrew. The new PM will have to call Article 50 of the Lisbon Treaty, which regulates the procedure for member countries to leave the European Union, and sets a 2-year deadline for finalising the separation, AFP reports.

  • Nachrichten 10.07.2016

    Nachrichten 10.07.2016

    WARSCHAU: Nach der Teilnahme am NATO-Gipfel in der polnischen Hauptstadt hat sich Rumäniens Präsident Klaus Iohannis am Sonntag mit seinem polnischen Amtskollegen Andrzej Duda getroffen. Bei den Beratungen ging es um Maßnahmen zur Vertiefung und Erweiterung der Strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und Polen sowie um die effizientesten Möglichkeiten zur Fortsetzung der regionalen Initiativen beider Länder. Die beiden Staatschefs sprachen auch über die gemeinsame Umsetzung der beim NATO-Gipfel in Warschau vereinbarten Maßnahmen. Ferner erörterten Iohannis und Duda die Stärkung der transatlantischen Beziehungen zwischen Rumänien, Polen und dien USA, mit Fokus auf die Sicherheitskomponente. Auch die Folgen des Brexit-Referendums kamen zur Sprache, mit Bezug auf die in Großbritannien lebenden 500.000 Rumänen und eine Million Polen.



    BUKAREST: Die Asien-Tour von Ministerpräsident Dacian Cioloş beginnt am Montag mit einer dreitägigen Vietnam-Reise. Anschließnd soll der Regierungschef kommenden Freitag und Samstag am 11. Gipfel des Europe-Asia Meetings im mongolischen Ulan Bator teilnehmen. Cioloş will laut einer Mitteilung der Regierung die traditionelle Freundschaftsbeziehung mit dem Vietnam wieder ankurbeln, wobei die Dynamik der wirtschaftlichen Zusammenarbeit und des Handelsaustausches im Vordergrund stehen soll. Neben bilateralen Gesprächen mit dem Ministerpräsidenten, dem Präsidenten und weiteren vietnamesischen Amtsträgern, wird der rumänische Regierungschef dem Wirtschaftsforum Rumänien-Vietnam in Hanoi beiwohnen. Anwesend wird auch eine Delegation von über 20 Vertretern der rumänischen Unternehmen sein. Sie sollen neue Geschäftsmöglichkeiten mit vietnamesischen Partnern erschließen. Dabei soll ihnen auch das zukünftige Freihandelsabkommen der EU mit dem Vietnam zugute kommen. Beim Europe-Asia-Gipfel soll Ministerpräsident Cioloş Argumente für die Umwandlung Rumäniens in eine Drehscheibe für Projekte der Interkonnektivität zwischen Europa und Asien vorbringen. Darunter fallen etwa die Infrastruktur für den Waren- und Energietransport oder die Kommunikation, heißt es in der Regierungsmitteilung noch.



    BUKAREST: Der Leiter der Kanzlei des Ministerpräsidenten, Dragoş Tudorache, wird am Montag mit bulgarischen Regierungsvertretern, dem kanadischen Migrationsminister John McCallum sowie mit Mitgliedern der Europäischen Kommission über die gegenseitige Visumsfreiheit diskutieren. Es gebe deutliche Fortschritte auf dem Weg zur Aufhebung der Visumspflicht für Kanada-Reisende aus Rumänien, hatte unter der Woche der rumänische Ministerpräsident Dacian Cioloş erklärt. Angesichts der ausstehenden politischen Entscheidung aus Ottawa, könnte sich das EU-Land Rumänien nach bulgarischem Vorbild weigern, das CETA-Handelsabkommen zwischen der EU und Kanada zu ratifizieren. Im April hatte die Europäische Union Kanada und die USA mit der Einführung der Visumspflicht für deren Staatsbürger gedroht, sollten sich die beiden nordamerikanischen Staaten in den kommenden drei Monaten nicht der EU-Politik einer vollständigen Gegenseitigkeit der Visumsfreiheit anschließen. Die USA verlangen derzeit bei Einreisen von Bürgern aus fünf osteuropäischen EU-Staaten, darunter Rumänien, noch Visa, während US-Bürger ohne Visum nach Europa reisen können. Kanada verlangt Visa für rumänische und bulgarische Bürger.

  • Destinaţii preferate de expaţi

    Destinaţii preferate de expaţi

    Elveţia este destinaţia preferată pentru expatriaţi, conform unui sondaj realizat pentru banca britanică HSBC şi publicat miecuri, anunţă AGERPRES. Deşi Elveţia se află în fruntea clasaemntului, topul 10 al ţărilor preferate de expaţi este dominat de statele asiatice. Astfel, conform sondajului, primele zece ţări preferate de expatriaţi sunt: Elveţia, Singapore, China, Germania, Bahrein, Noua Zeelandă, Thailanda, Taiwan, India, Hong Kong.



    Dacă Elveţia atrage prin stabilitatea economică şi calitatea vieţii, ţările asiatice, în special China, sunt preferate pentru avantajele financiare oferite expaţilor. În sondajul HSBC, Canada (locul 11) este mult mai bine cotată decât SUA (30), iar Mexicul (21) întregeşte harta Americii de Nord pe lista expaţilor. În schimb, Brazilia (locul 32) este singurul stat sud-american inclus în preferinţele celor care au răspuns la sondaj. Ţări europene precum Franţa, Olanda sau Marea Britanie nu au reuşit să se poziţioneze nici în primele 20 de destinaţii preferate ale expaţilor.



    Clasamentele au fost întocmite în urma unui sondaj online efectuat pe un eşantion de 9.288 de expaţi. Criteriile principale au fost situaţia lor financiară (salariu, economii, situaţie economică a ţării de destinaţie etc.), calitatea vieţii (timp liber, viaţă socială, sitemul de sănătate etc.) şi viaţa de familie, cu accent pe condiţiile de primire şi de educaţie a copiilor.

  • Europa-Asia: Romania, ruolo importante su nuova Via della Seta

    Europa-Asia: Romania, ruolo importante su nuova Via della Seta

    La Romania può svolgere un ruolo estremamente importante sull’antica Via della Seta, che collega l’Europa all’Asia. E’ quanto emerso alla Conferenza Bucharest Forum, che ha riunito nella capitale romena leader politici e personalità del mondo imprenditoriale internazionale.



    L’idea principale emersa dal Forum di Bucarest è stata quella che i soldi e la sicurezza vanno di pari passo, nel senso che i progetti economici e il commercio portano un livello ragionevole di benessere, che può risolvere o almeno calmare i conflitti.



    Seguendo questa idea, si delinea un possibile ruolo estremamente importante della Romania, da un lato come porta tra l’Europa e l’Asia, ma anche come fattore di stabilità, sia politica che militare, in veste di membro dell’UE e della NATO.



    L’ex ambasciatore americano a Bucarest, Nicholas Taubman, ha detto che la Romania potrà divenatre un centro di potere, in certe condizioni.



    “Sono ottimista sul futuro economico della Romania. Se la Romania vorrà essere un centro di potere, non solo nell’est europeo, ma di avere anche un’influenza maggiore nell’UE, allora dovrà riunire tre requisiti: il primo riguarda la gente, e la Romania è il settimo Paese nell’UE come popolazione, e i romeni sono operosi e istruiti bene. Il secondo, che la Romania non ha in questo momento e che è essenziale, è un’economia forte. Sviluppata come si deve, l’energia può costituire la base di una simile economia forte. In terzo luogo, la Romania deve avere un esercito forte”, ha dichiarato Nicholas Taubman.



    Il Bucharest Forum è stato organizzato dal 2 al 4 ottobre dall’Istituto Aspen Romania e German Marshall Fund degli USA, in partenariato con il Ministero degli Esteri di Bucarest e la Banca Centrale di Romania.