Radio România Internațional

Tag: asigurare

  • Demersuri după furtul exponatelor de patrimoniu naţional de la Muzeul Drents UPDATE

    Demersuri după furtul exponatelor de patrimoniu naţional de la Muzeul Drents UPDATE

    UPDATE

    Ministerul Justiţiei a anunţt că va mobiliza toate resursele pentru susţinerea demersurilor convenite în cadrul celulei de criză organizate, duminică, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate. Ministrul Radu Marinescu a fost în contact cu toţi factorii instituţionali implicaţi şi a iniţiat consultări cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ministerul Justiţiei va lua toate măsurile pentru ca organele judiciare să prioritizeze şi să aloce toate resursele necesare pentru investigarea acestei infracţiuni contra statului român, a afirmat ministrul Justiţiei. Ministerul precizează că autorităţile au acţionat ferm pentru deschiderea unui dosar penal care să permită efectuarea de investigaţii de către organele judiciare române. De asemenea, procurorii vor iniţia colaborarea cu omologii lor din Olanda.

     

    Între timp, Poliţia olandeză a publicat primele imagini surprinse de camerele de supraveghere video în timpul jafului. Imaginile arată trei indivizi mascaţi spărgând o uşă exterioară, apoi o explozie. Toţi cei trei suspecţi purtau cagule şi nu au putut fi identificaţi. Deocamdată nu este clar dacă mai multe persoane au fost implicate în jaf. Ţările de Jos vor face tot posibilul pentru a recupera obiectele, pentru a depista autorii jafului şi pentru a se asigura că aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei, a declarat ministrul olandez al Culturii, Eppo Bruins. Aceste obiecte istorice sunt de mare importanţă pentru România şi fac parte din patrimoniul său cultural, a adăugat el. Potrivit cotidianului De Telegraaf, analiza imaginilor surprinse de camerele video din muzeu şi cercetarea suplimentară a mişcărilor suspecte ale unor vizitatori în sala în care erau expuse artefactele le-au furnizat detectivilor olandezi o serie de informaţii interesante. De asemenea, se cunosc acum mai multe lucruri despre deplasarea celor trei făptaşi, care au schimbat autovehiculul folosit iniţial, pe care l-au incendiat, cu un altul, apoi şi-au schimbat hainele sub un viaduct în apropiere de Rolde. Poliţia olandeză presupune că autorii jafului au fugit în Germania. Poliţiştii olandezi nu exclud ca infractori români să fie implicaţi direct sau indirect în comiterea jafului. Poliţia din Ţările de Jos a anunţat că a primit mai mult de 50 de ponturi cu privire la acest jaf, însă niciunul dintre acestea nu a dus la prinderea răufăcătorilor. Potrivit Poliţiei olandeze, toate ponturile sunt investigate cu mare atenţie.

     

    Furtul tezaurului dacic din Olanda este o ruşine internaţională şi trebuie să aflăm dacă a fost orchestrat pentru a manipula filonul naţionalist în prag de alegeri, consideră ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ca o opinie personală. Extremiştii toxici încearcă să confişte tema pe linia unui atac politic intern. Aici este însă vorba de modul în care un alt stat nu a asigurat protecţia obiectelor nepreţuite, iar muzeul gazdă nu a respectat contractul. Din nou, soluţia nu este să ne izolăm în faţa lumii, este un lucru bun că ne promovăm istoria şi valorile ca parte a patrimoniului universal pentru că toţi trebuie să cunoască măreţia acestui popor. Aşa cum este bine să primim în muzeele şi spaţiile de expoziţie din ţara noastră lucruri de valoare din întreaga lume. Totodată, sunt obligat să mă întreb, ca cetăţean al României: cum a fost posibil ca, într-un muzeu dintr-o ţară europeană, în anul 2025, hoţii să pătrundă cu explozibili şi să fure piese de patrimoniu de nepreţuit, fără ca muzeul să asigure paza umană, conform contractului, şi fără ca poliţia să intervină în timp util?’, a scris ministrul. Sebastian Burduja a subliniat, în context, că dacă se întâmplă aşa ceva în România, ţara devenea subiect de scandal pentru toată presa internaţională. Acesta susţine că ancheta în acest caz trebuie să înceapă din online pentru că pe dark web astfel de artefacte furate sunt tranzacţionate rapid.

     

    Președintele Alianţei pentru Unirea Românilor, George Simion, a scris într-un comunicat că furtul pieselor din tezaurul României „dintr-un muzeu obscur din Olanda este un atac direct asupra identităţii noastre naţionale, nu doar un jaf oarecare, aşa cum încearcă să ne facă guvernanţii noştri să credem. Este inacceptabil ca autorităţile, de la preşedinte, prim-ministru până la ministrul culturii, să minimalizeze gravitatea acestei situaţii, reducând-o la un incident izolat”. Tezaurul naţional nu trebuie să fie expus continuu în expoziţii itinerante. Nicio ţară nu-şi supune astfel de valori unor riscuri repetate. Cine doreşte să vadă asemenea comori trebuie să vină în România, nu să fie transportate peste tot cu riscuri enorme, a scris liderul AUR. Se impune o analiză urgentă a protocolului de asigurare a transportului şi pazei. Avizările şi procedurile Ministerului Culturii pentru organizarea unor astfel de expoziţii trebuie regândite pentru a evita astfel de pierderi ireparabile. Pe lângă anchetarea acestui jaf, este absolut necesară inventarierea patrimoniului naţional din muzee, a scris Simion.

     

    —————-

    Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, duminică, organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate de la expoziţia organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Din celula de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii.

     

    Mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia legală care a stat la baza organizării acestei expoziţii în Olanda. De altfel, ministrul Culturii, Natalia Intotero, va avea mâine întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid, a scris premierul pe Facebook.

     

    El a mai menţionat că a discutat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să trimită de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti, care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc.

     

    Este o situaţie foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluţionat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta, a mai scris premierul.

     

    Parchetul General a întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.

     

    Directorul Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, a spus că expoziţia a fost prezentată la cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda. Spre deosebire de România unde sistemul este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante în oraşe mai mici. Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi în acelaşi timp este unul din cele mai moderne muzee din Olanda, a afirmat managerul MNIR. Managerul a precizat că sistemul de securitate a fost verificat atât de asigurator, cât şi de personal al MNIR. Sistemul de securitate a fost verificat la două paliere: pe de o parte de către asiguratorul care a plătit asigurarea şi care a cerut, şi de asemenea de colegi de-ai noştri care au verificat la faţa locului sistemul. La datele pe care ni le-au trimis colegii olandezi, asiguratorul a mai solicitat, având în vedere valoarea excepţională a pieselor, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieşirea de urgenţă şi alte spaţii care să nu fie direct în contact cu expoziţia. În declaraţia pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existenţa unui post de control, 24 din 24. Tot în contract au fost introduse o serie de cerinţe specifice ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale, cerute de Muzeul Naţional de Istorie. Asigurarea generală se cifrează la peste 30 milioane de euro pentru toată expoziţia, a afirmat managerul MNIR.

     

    Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, aflate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, au fost furate în urma unui incident deosebit de grav, a anunţat Ministerul Culturii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.

     

     

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa


  • Asigurarea obligatorie a locuinţelor

    Asigurarea obligatorie a locuinţelor

    Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) este pregătit financiar şi operaţional să despăgubească proprietarii care au poliţă PAD (de asigurare obligatorie a locuinţelor) valabilă şi au fost afectaţi de cutremurele de intensitate destul de mare produse recent în judeţe din sudul şi sud-vestul României. Seismele menţionate au produs doar pagube materiale. PAID este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăţilor de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuinţă.



    PAID administrează sistemul de asigurare obligatorie a locuinţelor care acoperă 3 riscuri de bază specifice României: cutremur, inundaţii, alunecări de teren. PAID a reconfirmat că fondurile proprii sunt suficiente pentru a răspunde cererilor existente. În cazul unui dezastru major, PAID beneficiază de cel mai mare program de reasigurare din Europa Centrală şi de Est, de 1 miliard de euro, pentru reconstrucţia locuinţelor asigurate în faţa celor 3 riscuri menţionate.



    Pe fondul recentelor seisme devastatoare din Turcia şi Siria, o analiză de specialitate publicată la Bucureşti arată că România şi Turcia sunt singurele ţări din Europa care au un sistem de asigurări obligatorii de calamitate bazat pe existenţa unui Pool de Asigurare, însă România este două ori mai expusă în caz de dezastru. Spre deosebire de Turcia, unde una din două clădiri este asigurată la calamitate ca rezultat al obligativităţii, în România sunt asigurate doar două din 10 locuinţe.



    Statistica asigurărilor de locuinţă pe zone arată că regiuni expuse semnificativ la cutremur, în principal Moldova, au un grad foarte redus de asigurare şi că gradul de cuprindere în asigurare (circa 20%) este dat mai degrabă de o parte a oraşelor mari, în principal Bucureşti şi cele din Transilvania, media pe restul ţării fiind între 10% şi 15%. Media UE este de peste 60% dintre locuinţe asigurate.



    Deşi sistemul din România presupune că toţi proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să se asigure împotriva dezastrelor, rata de asigurare rămâne cea mai mică din Europa. Palierul de asigurare obligatorie presupune achiziţionarea unei poliţe PAD, emise de PAID. Poliţa de asigurare obligatorie a locuinţelor costă 20 de euro pe an pentru locuinţele din materiale moderne şi 10 euro pe an pentru cele din chirpici şi alte materiale mai puţin rezistente. Protecţia pentru daunele provocate de cutremur, inundaţiile produse natural şi alunecări de teren este de maximum 10.000 de euro pentru casele din chirpici şi 20.000 de euro pentru locuinţele din materiale moderne.



    Totodată, doar 17% din locuinţele din România sunt asigurate facultativ. Aceste poliţe protejează împotriva mai multor riscuri, suplimentar faţă de PAD, cum ar fi incendiu, explozie, căderi de corpuri, vandalism, inundaţii de la vecini.



  • Închirierea autoturismelor în România

    Închirierea autoturismelor în România

    Străinii şi românii veniţi de
    peste hotare, care nu deţin o maşină,
    pot apela la serviciile unor firme specializate în închiriere a
    autoturismelor. In România, serviciile rent a car au devenit opţiunea perfectă pentru
    mobilitate maximă, la costuri reduse şi echipate corespunzător pentru
    iarnă. De exemplu, un automobil din
    clasa lux, tariful pentru o zi poate ajunge şi la 250 de euro, cu toate taxele
    incluse. Alte firme practică preţuri şi de 19 euro/zi şi oferă clienţilor vehiculul de închiriat în maximum
    3 ore, cu toate taxele incluse în preţ şi un plin de combustibil. Unele
    companii au şi programe de fidelizare a clienţilor. Atât pentru clienţii
    români, căt şi străini, acestea au creat
    un card de membru, cu 10% reducere la serviciile de închirieri maşini şi
    microbuze. Multe dintre maşinile care
    asigură serviciul rent a car fac parte dintr-o clasă superioară, iar preţul
    pentru utilizare în regim de închiriere este accesibil. Spre exemplu, modelul
    Dacia Logan se închiriază de la 15 euro/zi, Skoda Fabia de la 18 euro/zi, Skoda
    Rapid de la 24 euro/zi, VW Caddy 7 locuri de la 35 euro/zi, Audi A4 de la 43
    euro/zi. In funcţie de preferinţe se pot închiria maşini pe benzină sau diesel.
    Există şi companii are oferă servicii de
    închiriere a maşinilor cu şofer. Preţul este de 40 de euro/ 8 ore (preţul nu include tariful
    pentru autoturism). Dacă se depăşesc cele 8 ore/zi prevăzute în contract, se
    vor percepe adiţional 5 euro/oră. Pentru transportul de animale, trebuie cuşti
    speciale iar tariful este de 5 euro. Tariful include: asigurări, taxe, inclusiv
    rovigneta şi TVA, în schimb nu include combustibilul, taxele de parcare, masa
    şi cazarea şoferului.


    Majoritatea marilor firme de
    închiriere au birouri la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, la
    hoteluri importante din capitala României, în staţiunile de pe litoralul Mării
    Negre, dar şi în marile oraşe: Brasov, Cluj, Iaşi, Constanţa sau Timişoara. Informaţii suplimentare despre închirierea autoturismelor pot
    fi obţinute şi de pe motoarele de căutare pe Internet, utilizănd cuvintele- cheie rent a car.



    Piaţa de rent a car din România în prezent este
    estimată la 50 milioane de euro, cu un parc auto total la nivel naţional de
    aproximativ 10.000 de unităţi.

  • Jurnal românesc – 18.11.2016

    Jurnal românesc – 18.11.2016

    In România, fostul secretar de stat Adrian Sanda şi încă cinci persoane au fost arestate preventiv pentru 29 de zile în dosarul falşilor luptători cu rol determinant în victoria Revoluţiei anticomuniste din Decembrie 1989. Suspecţii sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi de trafic de influenţă. Potrivit procurorilor, aceştia ar fi intevenit, în schimbul unor sume de bani, pentru ca unii revoluţionari să primească titlul de luptător cu rol determinant, care le dă dreptul la o indemnizaţie lunară de peste 2000 de lei (circa 450 de euro) şi să beneficieze de o serie de avantaje. Potrivit Parchetului, o mare parte dintre cei 3.500 de revoluţionari cu acest titlu, nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege. Potrivit statisticilor oficiale, în revolta anticomunistă din decembrie ’89, 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi peste trei mii au fost rănite.



    Hotărârea de guvern privind noile tarife maxime ale RCA, care nu vor putea fi majorate de firmele de asigurare timp de şase luni, a intrat în vigoare, din 18 noiembrie. Dacă nu vor respecta această prevedere, firmele de asigurări riscă amenzi de până la 50.000 de lei. Potrivit HG, cea mai mică poliţă RCA pentru un autoturism va fi de 541 de lei pe an, iar cea mai mare de 3.087 de lei. Tinerii cu maşini puternice vor plăti cele mai scumpe poliţe de asigurare RCA, iar persoanele de peste 60 de ani, care conduc maşini cu capacitate cilindrică cuprinsă între 1,2 şi 1,4 litri, cele mai mici poliţe. Asiguratorii spun că vor înregistra pierderi şi ameninţă că, după ce vor trece cele şase luni în care tarifele sunt plafonate, preţurile vor creşte din nou. Firmele de asigurare consideră că plafonarea tarifelor la RCA este ilegală şi au făcut deja plângeri la Comisia Europeană.



    Programul Prima Casă va mai dura cinci ani, a anunţat ministrul Finanţelor, Anca Dragu. Ne-am gândit că programul trebuie să fie multi-anual, nu ca până acum, pentru a avea o predictibilitate” — a adăugat oficialul. Potrivit acestuia, toţi cei interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să-şi facă un plan pe termen mediu, să poată conta pe acest tip de program pe o anumită perioadă. În total, de la lansarea Programului, în 2009, şi până la finalul lui august 2016, au fost acordate peste 197 de mii de garanţii în valoare totală de 16,9 miliarde de lei. El constă într-o garanţie a statului, pentru un credit de 57.000 de euro maximum. Avansul pentru locuinţă este de 5% din credit. Durata maximă de rambursare a creditului este de 30 de ani. În acest moment, rata de neplată de către beneficiarii programului Prima Casă este infimă, de 0,3%.



    Bogdan Grabowski, avocatul proprietarilor sculpturii Cuminţenia Pământului“, a declarat că data la care statul român va semna actul de vânzare-cumpărare, cu valoare de 11 milioane de euro, cu moştenitorii operei lui Constantin Brâncuşi a fost amânată, în urma solicitării venite din partea Guvernului, pentru 20 decembrie. Ministerul Culturii a cerut această amânare deoarece are nevoie de mai mult timp pentru a modifica ordonanţa prin care s-au strâns banii de la populaţie. Actul normativ are un paragraf care prevede că în situaţia în care românii nu donează 6 milioane de euro, banii adunaţi vor fi restituiţi. Ministerul Culturii vrea să modifice ordonanţa astfel încât să nu mai fie obligat să dea banii înapoi, iar suma de 1,2 milioane de euro strânsă să poată fi folosită pentru cumpărarea sculpturii.

  • Jurnal românesc – 20.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 20.09.2016 UPDATE

    Consiliului Naţional al Audiovizualului a adoptat, marţi, un proiect care conţine regulile de desfăşurare, în audiovizual, a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acest an. Documentul va putea fi consultat, începând de miercuri, timp de 15 zile, pe site-ul CNA, iar, după discuţii cu partenerii media, va fi finalizat. Potrivit propunerilor Consiliului, campania electorala ar începe pe 11 noiembrie, s-ar încheia 9 decembrie, iar radiodifuzorii publici şi privaţi vor putea realiza şi difuza emisiuni informative, emisiuni electorale şi emisiuni de dezbatere electorală. Membrii Consiliului insistă ca posturile private de radio şi televiziune să publice tarifele pentru timpii de antenă, tarife care ar trebuie să fie aceleaşi pentru toţi competitorii, potrivit legii – a subliniat vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu.



    Senatul a adoptat, marţi, o declaraţie potrivit căreia Parteneriatul strategic al României cu SUA nu va fi afectat de afirmaţiile recente ale ambasadorului american la Chişinău, James Pettit, care a spus că unirea României cu Republica Moldova nu este o alegere practică. În documentul votat de senatori se spune că declaraţiile au fost primite cu îngrijorare şi insatisfacţie de opinia publică din România. Ele nu pot avea, însă, influenţă asupra voinţei suverane a cetăţenilor din cele două state privind viitorul lor comun în Uniunea Europeană şi a chestiunii identităţii naţionale româneşti, comune pe ambele maluri ale Prutului – subliniază senatorii români.



    Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a anunţat, marţi, că va stabili, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a OUG, tarifele maxime ce urmează să fie aplicate de societăţile de asigurare care emit poliţe RCA. Guvernul tehnocrat de la Bucureşti a adoptat, săptămâna trecută, ordonanţa de urgenţă prin care tarifele la poliţele RCA stabilite de ASF vor fi îngheţate pe o perioadă de şase luni. Sindicatele transportatorilor, care, săptămâna trecută, au organizat ample proteste în ţară, inclusiv în Capitală, anunţaseră că tarifele vor fi de aproape trei ori mai mici faţă de cele actuale.



    Radio România Internaţional şi Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism din România au făcut o importantă donaţie de cărţi şi publicaţii în limba maternă pentru românii din Ungaria. Evenimentul s-a desfăşurat la Gyula, în prezenţa unei delegaţii de jurnalişti din România, a lui Tiberiu Boca, redactor-şef al emisiunilor în limba română de la Televiziunea Maghiară-Budapesta, şi a episcopului ortodox al românilor din Ungaria, Siluan.


    Potrivit colegilor noştri Valentin Ţigău şi Răzvan Emilescu, jurnaliştii din România au primit informaţii despre viaţa culturală şi spirituală a românilor din Ungaria — comunitate care, cu timpul, e din ce în ce mai redusă numeric. În numele acestei comunităţi, redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon, a declarat, în exclusivitate pentru RRI: “Noi, românii din Ungaria, cu toate că suntem puţini şi din ce în ce mai asimilaţi, avem multe lucruri în comun cu românii din Serbia, atât din Voivodina, cât şi din Valea Timocului. Este îmbucurător faptul că mai ales reprezentanţii tinerei generaţii de aici creează legături între ei, inclusiv în mediul virtual, care contribuie la menţinerea limbii natale şi la eliminarea graniţelor dintre ei. Ne bucurăm că putem face acest lucru şi cu ajutorul României” – a conchis redactorul şef al revistei Foaia Românească şi preşedinte al Uniunii Românilor din Ungaria, Eva Iova Simon.

  • Jurnal românesc – 13.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 13.09.2016 UPDATE

    Discuţiile care au avut loc, marţi, la Bucureşti, între preşedinţii Francois Hollande şi Klaus Iohannis au vizat, între altele, problema romilor. Şeful statului francez a afirmat, în conferinţa de presă comună de la Palatul Cotroceni, că gestionarea acestei probleme reprezintă o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate. Chestiunea romilor, a spus Hollande, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa, a fost abordată, din 2012 încoace şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă, pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să ne putem asigura întoarcerea unor populaţii, şi în România – sprijinul luptei împotriva sărăciei, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Preşedintele francez a adăugat că autorităţile trebuie să facă eforturi pentru ca acest subiect social să nu devină un instrument în discursurile xenofobe.



    Miercuri, 14 septembrie este ultima zi în care cetăţenii români din străinătate se mai pot înscrie în Registrul electoral în perspectiva alegerilor parlamentare, anunţă Ministerul Afacerilor Externe. Autoritatea Electorală Permanentă anunţa că, până acum, au fost validate 9.116 cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Autoritatea face apel la cetăţenii români din afara graniţelor ţării să se adreseze misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în vederea depunerii documentelor necesare înscrierii în Registrul electoral.



    Am abordat cu preşedintele Iohannis chestiunea liberei circulaţii a lucrătorilor detaşaţi – a declarat, marţi, la Bucureşti, preşedintele Franţei, Francois Hollande, în cadrul vizitei de stat de o zi, în România . Acesta este un principiu care justifică crearea Europei, iar Marea Britanie a hotărât să părăsească Europa. Dacă Marea Britanie doreşte să aibă acces la piaţa europeană, fiind din afara Europei, va trebui să accepte principiul de liberă circulaţie, însă acest principiu nu înseamnă abuz, exces, fraudă, faptul de a face apel la lucrători care nu sunt angajati în condiţii legale. Am angajat discuţii cu privire la directiva privind lucrătorii detaşaţi şi împreună trebuie să ne asigurăm că această directivă va fi utilă ambelor economii. Franţa nu va accepta abuzurile şi ne-am lansat într-o discuţie pentru a găsi compormisurile necesare — a spus şeful statului francez, Francois Hollande.



    Preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI), Eugen Terteleac, a anunţat că a discutat recent cu primarul din Amatrice, Sergio Pirozzi, despre situaţia din acest oraş grav afectat de cutremurul din 24 august, soldat cu numeroase victime printre care şi 11 români. Primarul a apreciat încă o dată reacţia şi exemplul de datorie civică avută de supravieţuitorii români în noaptea seismului, care au salvat alte vieţi omeneşti. Terteleac a abordat cu Sergio Pirozzi posibilitatea înfiinţării unui centru cultural românesc la Amatrice şi construirea unui monument în memoria românilor care au murit în urma seismului. Preşedintele ARI a spus că va începe discuţii cu Guvernul României şi Preşedinţie pentru realizarea celor două proiecte.



    Peste 21.000 de români şi-au luat locuinţe prin programul Prima casă, în prima jumătate a lui 2016, cu 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Programul este considerat de analişti principalul motor al creditării ipotecare în ultimii ani. Ministerul de Finanţe a anunţat că plafonul pentru “Prima Casă” va fi suplimentat în această lună, iar în octombrie va fi finalizată o strategie pe cinci ani.



    Teodor Cătăniciu, un tânăr român din Olanda, ajută refugiaţi să îşi găsească un loc de muncă şi să se integreze în societatea în care au ajuns să traiască. Împreună cu alţi câţiva tineri ca el au pus pe picioare un program intensiv, care durează trei luni. Potrivit corespondentului RRA in Olanda, Teodor Cătăniciu pregăteşte refugiaţi în domeniul IT şi îi pune în legatură cu firme care au nevoie de o astfel de forţă de muncă. Aproape 41 de mii de refugiaţi se află în diferite centre de primire în Olanda. Cei mai mulţi vin din Siria, Irak şi Afganistan.



    Salariile din sectorul privat au crescut, anul acesta, între 3,7% şi 4,5%, în timp ce salariile din sectorul de stat au crescut cu 20-25%, arată două studii care analizează evoluţia salariilor în mediul privat din acest an, citate de RFI. Sectoarele în care au fost operate cele mai ridicate creşteri salariale sunt cele care au beneficiat de creşterea economică. Este vorba despre sectorul de retail şi al bunurilor de larg consum. În anumite domenii, precum sectorul bancar, creşterile salariale sunt sub medie.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    După cum informează Casa
    Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete
    numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a
    Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu
    beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate.
    De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat
    documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de
    servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de
    respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este
    facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru
    cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de
    lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate
    care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei
    luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări
    Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a
    două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit
    prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind
    asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care
    solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să
    achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată
    veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor
    străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează
    venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de
    sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de
    bază minim brut pe ţară.


    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii
    Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind
    utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara
    de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale
    Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private
    de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de
    tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.

    În continuare, vă
    prezentăm şi câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie
    acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40
    de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie
    la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20
    de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările
    medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România
    este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt
    conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.

  • Plată obligatorie a unei asigurări RCA pentru regiunea transnistreană

    Propietarii autoturismelor înmatriculate în România trebuie să achite contravaloarea unei polițe de asigurare de răspundere civilă, la intrarea în Transnistria, începând de duminică, 1 martie. Polițele vot putea fi achiziționate la intrarea în regiunea transnisteană direct de la “așa-zisul serviciu vamal de la Tiraspol”, după cum este numit într-un comunicat al Ministerul Afacerilor Externe.



    Costurile unei polițe de asigurare variază în funcție de capacitatea cilindrică a motorului și perioada petrecută pe teritoriul transitrean, prețurile pornind de la 50 la 1005 ruble transnistriene pentru automobilele cu până la 9 locuri. Autocarele de pasageri vor plăti de la 100-110 ruble transnistriene. Conform cursului valutar stablit de Tiraspol, prețul în lei pentru asigurarea RCA pornește de la 18 lei (50 ruble transnistriene), însă cotațiile sunt diferite la casele de schimb valutar.



    Tot de duminică, 1 martie, nu vor mai putea fi utilizate, în Transnistria, cărțile verzi” eliberate de companiile românești de asigurări sau polițele de asigurare emise de companiile de profil din Republica Moldova.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini (rel. din 28 martie 2014)

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini (rel. din 28 martie 2014)

    De la început amintim că, în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, şi în ţara noastră sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    După cum informează, pe de altă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate. De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a făcut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5%, aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În încheiere, vă prezentăm câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro.