Modalitatea
prin care se solicită rambursarea cheltuielilor pentru asistență medicală în
alt stat al Uniunii Europene a fost simplificată în beneficiul celor asigurați.
Tag: asigurare medicala
-
Aflăm pentru tine
-
Aflăm pentru tine
Potrivit unui proiect de lege, studenţii români din străinătate vor beneficia de asigurare medicală când vin în ţară, la fel cum beneficiază deja studenții care învață în România. Interviu cu senatorul Adrian Hatos, unul dintre iniţiatorii proiectului legislativ
-
Muncind în Europa
Modalitatea prin care vă puteţi încheia o asigurare medicala atunci când optaţi pentru un loc de muncă în străinătate, dar mai ales de ce este atât de necesar să fiţi asigurat şi din punct de vedere medical.
-
Procedura de obţinere a asigurărilor medicale
Procedura de obţinere a asigurărilor medicale pentru românii care aleg un job în străinătate
-
Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini
După cum informează Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate. De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale.
Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate.
Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.
În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.
În continuare, vă prezentăm şi câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.
-
Din nou despre cardul de sănătate
CNAS reaminteşte că asiguraţii care nu au intrat încă în posesia cardului şi copiii au acces, în continuare la servicii medicale, iar persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.
Rapoartele zilnice atestă faptul că sistemul cardului de sănătate, în vigoare în România de la 1 mai, este funcţional şi că, de la zi la zi, un număr tot mai mare de servicii medicale se acordă în baza acestuia. Un comunicat al Ministerului Sănătăţii explică situaţia prin faptul că o mare parte din furnizorii de servicii medicale şi asiguraţi au înţeles necesitatea şi importanţa implementării în sistem a cardului de sănătate, care, alături de reţeta electronică şi de dosarul electronic reprezintă obiective importante pentru informatizarea sistemului de sănătate.
Toate acestea fac parte din proiectul de control şi disciplină financiară a sistemului de asigurări de sănătate, însă există şi persoane care contestă acest proiect, menit să facă ordine în sistem şi să stopeze fraudarea fondurilor din sănătate, mai spun cei de la Ministerul Sănătăţii. Pe card şi în memoria electronică a acestuia sunt imprimate informaţii precum numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, data naşterii şi termenul de valabilitate al cardului, care este de 5 ani.
La cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale. Medicii şi farmaciştii din întreaga ţară au acuzat funcţionarea foarte greoaie a sistemului informatic şi chiar blocarea acestuia în primele zile. Foarte mulţi asiguraţi încă nu au intrat în posesia documentului, iar televiziunile au transmis zile în şir imagini cu cozile interminabile de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu pacienţi confuzi, percepţia generală fiind de haos.
Într-o dezbatere la Radio România, preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, a amintit, însă, că de cinci luni autorităţile le-au spus pacienţilor că pot folosi cardul, dar că medicii de familie i-au oprit pe pacienţi să vină să activeze aceste documente.
Premierul Victor Ponta spune că introducerea cardului de sănătate va genera economii importante pentru stat şi precizează că acţiunea împotriva fraudelor din sistemul medical va continua: Cardul de sănătate va însemna următorul lucru – facem economii, doar anul ăsta, de cel puţin 300 de milioane de euro, bani care rămân toţi la sănătate. Cât timp voi fi prim-ministru, evaziunea fiscală trebuie combătută, frauda din sănătate trebuie combătută şi indiferent de lobby-ul şi de dezinformarea şi de propaganda împotrivă, sunt foarte hotărât să duc această bătălie la bun sfârşit pentru că e o bătălie bună pentru România.
Declaraţiile premierului vin după ce, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a criticat executivul pentru modul apreciat ca defectuos în care a implementat sistemul cardului de sănătate.
-
Ghid privind asistenţa medicală
Ghidul privind asistenţa medicală cuprinde o serie de informaţii utile privind încheierea unei asigurări medicale pentru cetăţenii care călătoresc în diferite state, principalele norme de igienă care trebuie respectate şi recomandări pentru cetăţenii care decid să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical.
Ghidul privind asistenţa medicală a fost realizat de către Departamentul Consular din cadrul MAE, cu sprijinul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi în colaborare cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.