Tag: asigurari sanatate

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    După cum informează Casa
    Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete
    numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a
    Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu
    beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate.
    De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat
    documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de
    servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de
    respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este
    facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru
    cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de
    lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate
    care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei
    luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări
    Sociale de Sănătate.

    Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau
    reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a
    două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit
    prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a facut solicitarea privind
    asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care
    solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să
    achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5% aplicată
    veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor
    străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează
    venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de
    sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de
    bază minim brut pe ţară.


    În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii
    Europene aflaţi temporar în România, sunt în vigoare reglementările privind
    utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara
    de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale
    Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private
    de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de
    tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.

    În continuare, vă
    prezentăm şi câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie
    acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40
    de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie
    la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20
    de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările
    medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România
    este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt
    conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.

  • Cardurile de sănătate

    Cardurile de sănătate

    Prevăzute a fi introduse încă din 2006, în baza reformei sistemului sanitar, cardurile de sănătate au intrat în atenţia legislatorilor români abia după 2010, iar introducerea lor nu a fost scutită de vii dezbateri pro şi contra. În final, peste 12 milioane de carduri au fost distribuite prin poştă iar alte 800.000 aşteaptă să fie ridicate de pacienţi de la medicul de familie sau de la Casa de Asigurări pentru Sănătate. Posesorii acestui document electronic funcţional de la 1 februarie trebuie să-l folosească, de la 1 mai, obligatoriu, pentru orice serviciu medical solicitat la medicul de familie, în spital sau în farmacie.



    Informaţiile pe care le conţine cardul sunt numele, prenumele şi un număr de identificare în sistem. Dacă pacientul doreşte, îi pot fi menţionate grupa sanguină, diferite boli, alergiile şi acceptul sau refuzul de donare de organe. Persoanele care resping cardul de sănătate, inclusiv din motive religioase sau de conştiinţă, vor face dovada calităţii de asigurat printr-o adeverinţă emisă de Casa de Asigurări, valabilă trei luni. Specialiştii consideră că implementarea cu succes a proiectului cardurilor de sănătate reprezintă o etapă importantă în care intră sistemul sanitar din România.



    Reţeta electronică şi cardul de sănătate devin componente esenţiale în procesul de aliniere a sistemului medical românesc la standardele europene. Această reformă va contribui la închiderea buclei de control în ceea ce priveşte circuitul banilor în sistem prin creşterea nivelului de transparenţă în managementul lor şi îmbunătăţirea controlului serviciilor medicale şi al medicamentelor decontate de către statul român. Una dintre cele mai importante probleme ale sistemului romanesc de sănătate o reprezintă subfinanţarea cronică, fenomen perpetuat şi din cauza imposibilităţii de a controla drumul banilor în sistem.



    Un control mai bun al fondurilor va însemna, implicit, mai mulţi bani pentru sănătatea românilor. Alte beneficii majore pentru pacienţi vor fi, pe termen scurt, mai puţină birocraţie, întrucât cardul înlocuieşte adeverinţa de asigurat şi de salariat, iar pe termen lung va contribui la creşterea calităţii serviciilor medicale şi va permite o mai bună evaluare a numărului de pacienţi şi a serviciilor medicale pe care aceştia le accesează.