Perioada
în care se acordă posibilitatea cumpărării vechimii în muncă necesară
pensionării pentru limită de vârstă, a fost prelungită până la data de 31 decembrie
2024, iar pentru a afla câţi ani de muncă aţi acumulat vă puteți crea gratuit
un cont de utilizator pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.
Cariat de anomalii şi inechităţi, aşa cum recunosc chiar
politicienii care-l păstoresc, sistemul public de pensii din România trebuie
fundamental reformat. Ideile şi iniţiativele legislative nu lipsesc, dar
aplicarea acestora se dovedeşte anevoioasă. Marţi, legea privind cumpărarea
vechimii în muncă a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Actul
normativ stabileşte cadrul legal pentru completarea de către persoanele care nu
au calitatea de pensionar a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii,
necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii
anticipate ori a unei pensii anticipate parţial. Cei interesaţi pot să cumpere
maximum şase ani de vechime anteriori împlinirii vârstei standard de
pensionare. Plata acestei contribuţii de asigurări sociale se poate face într-o
singură tranşă sau lunar, până pe 31 august 2023. Printre potenţialii
beneficiari sunt milioanele de români expatriaţi, în căutarea unui trai mai
bun, în general în vestul Europei, şi care au stagii incomplete de cotizare
pentru pensia din ţară. Sunt, de asemenea, în ţară, persoane cu vechime
incompletă în muncă fie pentru că, la un moment dat, au rămas şomeri, fie
pentru că au ales un trai pe cont propriu, s-au descurcat din expediente şi nu
şi-au mai plătit cotizaţiile la sistemul de pensii.
Experţii nu se
hazardează, încă, să anticipeze care vor fi efectele noii legi. Ei avertizează,
însă, de multă vreme, că sistemul în întregime riscă să devină nesustenabil în
momentul în care se va petrece pensionarea masivă a persoanelor născute la
sfârştiul anilor 60 şi în primii ani 70. Atunci, în urma unui decret al
fostului regim comunist, avorturile au fost interzise, iar România a
înregistrat un boom demografic. Ulterior, rata natalităţii s-a diminuat
progresiv şi demografii şi sociologii spun de multă vreme că există riscul să
nu mai aibă cine le plăti pensiile aşa-numiţilor ‘decreţei’.
Pe lângă aceste evoluţii demografice defel îmbucurătoare, există situaţii pe
care înşişi decidenţii politici le numesc absolut anormale. E termenul folosit
de ministrul Justiţiei, Stelian Ion, cu referire la faptul că fosta şefă a
DIICOT (parchetul antimafia), Giorgiana Hosu, se pensionează la 49 de ani. Pensionarea
în floarea vârstei e un privilegiu pentru magistraţi, militari, poliţişti,
ofiţeri de informaţii, politicieni, diplomaţi şi alţi beneficiari ai aşa-numitelor
pensii speciale, ce nu respectă principiul contributivităţii. Multe dintre
acestea sunt de ordinul miilor de euro, în timp ce pensiile cotizanţilor
obişnuiţi ating, în medie, echivalentul în lei a doar 300 de euro. O lege care
prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale ce depăşesc 7.000 de lei (1.400
de euro) a fost invalidată de Curtea Constituţională, ai cărei membri sunt ei
înşişi pensionari speciali.
Austria ar putea fi sancționată de Comisia Europeană pentru controversata lege a alocațiilor acordate copiilor muncitorilor străini. Executivul comunitar a lansat o procedură de infringement, întrucât noile prevederi reduc sumele de bani pentru minorii care nu locuiesc cu părinții lor pe teritoriul austriac.
Noua lege austriacă, intrată în vigoare de la 1 ianuarie, leagă nivelul alocațiilor plătite copiii muncitorilor străini de costul mediu al vieții din țara în care trăiește minorul. Astfel, noul act normativ reduce de la 172 la 85 euro cuantumul prestaţiilor lunare vărsate de către Austria pentru un copil român în vârstă de trei ani care trăiește, să zicem, cu bunicii la București sau cu o mătușă undeva în județul Iași. În același timp, un copil ungar în vârstă de trei ani primește 97 de euro pe lună.
La un calcul simplu, Austria ar putea face economii de 100 de milioane de euro pe an, în condițiile în care sub incidenţa noii legi intră aproape 150 de mii de copii care trăiesc în afara Austriei.
Nu există lucrători de categoria a doua în Uniunea Europeană, așa cum nu există nici copii de categoria a doua ”, a ținut să precizeze într-o conferință de presă la Bruxelles comisarul european pentru afaceri sociale, Marianne Thyssen. Și tot ea a continuat: Întotdeauna am insistat asupra respectării principiului: plată egală pentru muncă egală prestată în același loc. Este un principiu extrem de important care ne ajută să garantăm drepturile muncitorilor detașați și cu care și Austria a fost de acord în timpul discuțiilor pe care le-am avut. Pentru mine, acest lucru înseamnă și beneficii egale pentru contribuții egale plătite în același loc. Am examinat cu atenție noua lege austriacă, iar analiza a confirmat pe deplin faptul că noile prevederi nu sunt conforme cu regulile europene. Unul principiile fundamentale ale Uniunii stabilește că toți cetățenii sunt tratați în mod egal, fără să se facă distincție în funcție de naționalitate.
Și tot Marianne Thyssen a vorbit de normele comunitare în materie de coordonare a sistemelor de asigurări sociale care nu permit unui stat membru să reducă prestațiile în bani acordate persoanelor asigurate în baza legislației sale doar pentru că ele sau membrii familiei lor locuiesc într-un alt stat membru.
La Bucureşti,
deputaţii au adoptat, miercuri, noua lege a pensiilor, cu 193 de voturi pentru,
unul împotrivă şi 14 abţineri. Vor beneficia de pensie de asigurări sociale
persoanele care au realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani. Cei
care au cotizat cel puţin zece ani, pot beneficia de pensie doar dacă vor completa
sumele necesare la Casa Naţională de Pensii pentru diferenţa de cinci ani. Ca
noutate, persoanele cu handicap grav au fost incluse, alături de nevăzători, în
categoria celor care pot benefica de pensie dacă au realizat o treime din
stagiul complet de cotizare. De asemenea, pensia de invaliditate va putea fi
cumulată cu alte venituri. Documentul mai prevede, tot ca noutate, că femeile
cu un stagiu minim de cotizare şi care au născut cel puţin trei copii pot ieşi
la pensie cu şase ani mai devreme. Se păstrează prevederea că soţul
supravieţuitor poate opta pentru 50% din pensia celui decedat. Noutatea este că
va putea să-şi păstreze pensia, la care se poate adăuga 25% din pensia soţului
decedat. Masteratul şi doctoratul sunt introduse ca perioade necontributive
asimilate stagiului de cotizare, cu condiţia absolvirii cursurilor cu diplomă.
Iniţiatorul
legii, fostul ministru al muncii, Olguţa Vasilescu, spune că punctul de pensie,
în urma creşterii etapizate, va ajunge la 1.775 de lei (circa 385 de euro) în
anul 2020, şi dă asigurări că nicio pensie nu va scădea ca urmare a
recalculării. Totodată, punctul de
pensie va ajunge în 2021 la 1.875 de lei (circa 407 euro), iar din 2022 se va
introduce punctul de referinţă care va depinde de rata inflaţiei şi de salariul
mediu brut. Olguţa Vasilescu: ‘Am eliminat contribuţiile sociale din toate
pensiile şi, de asemenea, am eliminat impozitul din pensiile sub 2 mii de lei.
Iar la cele peste 2 mii de lei, l-am scăzut de la 16 la 10%. Deci,
am început încă dinaintea apariţiei acestei legi să corectăm aceste inechităţi‘.
Şi ministrul muncii, Marius Budăi, spune că prin noua Lege vor fi eliminate
inechităţile pentru persoanele care au avut aceeaşi profesie şi contribuţie,
dar au ieşit la pensie în perioade diferite. În schimb, liderul deputaţilor PNL
(opoziţie), Raluca Turcan, susţine că legea a fost intenţionat făcută cu
prevederi neconstituţionale, pentru a nu intra în vigoare. Raluca Turcan: ‘Aţi
introdus o uriaşă discriminare în pofida unei decizii a Curţii Constituţionale,
prin care cereţi stagiul minim de cotizare persoanelor cu invalidităţi. Adică,
dacă unul dintre dumneavoastră ajunge în stadiu de invaliditate, trebuie să
aibă contribuţie plătită 15 ani’. Opoziţia a anunţat că va ataca la Curtea
Constituţională noua lege a pensiilor. În prezent, în România, sunt peste cinci
milioane de pensionari, ceea ce înseamnă circa un sfert din populaţia totală a
României.
La muncă egală, venituri egale, așa s-ar traduce reforma directivei privind lucrătorii detaşaţi aprobată recent de legislativul comunitar. A fost nevoie de doi ani de negocieri intense și de un acord între Parlamentul European, statele membre și Comisie pentru ca textul cu noile reguli să poată ajunge la vot în plenul legislativului de la Strasbourg.Iar reforma a trecut, fiind susținută de 456 de europarlamentari. 147 s-au pronunțat împotrivă, iar 49 s-au abţinut.
Reforma acestei directive va combate fraudele și abuzurile. Noile norme protejează drepturile lucrătorilor fără să-i discrimineze pe angajatorii care oferă servicii în mai multe state membre ale Uniunii, a afirmat comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Marianne Thyssen.
La rândul ei, Elisabeth Morin-Chartier, europarlamentar francez, vede în acest vot un element cheie al actualei legislaturi comunitare. Deschide drumul spre o Europă mai socială, crede ea: Este vorba în cele din urmă de egalitate între cetățenii europeni, de justiție. Plecăm de departe, dintr-o situație de fractură socială între est și vest. Nu puteam sta cu brațele încrucișate și să nu facem nimic. A trebuit să dăm o nouă anvergură liberei circulații a serviciilor.
Principiul detașării în muncă le permite europenilor să lucreze într-unalt stat membru al Uniunii, cotizând la sistemul de asigurări sociale din ţara de origine. Potrivit actualelor norme, întreprinderile care detașează lucrători sunt obligate să le ofere angajaţilor doar salariul minim din țara gazdă.Apar însă frecvent diferențe salariale și potrivit unor date oficiale, un lucrător detașat poate câștiga cu până la 50 % mai puțin decât un lucrător local. Pentru multe firme pare, așadar, mai rentabil să lucreze cu muncitori detașați decât cu cei locali.
Prin această reformă, un lucrător detaşat trebuie să primească o remunerație egală cu cea a unui muncitor local: nu doar salariul minim din ţara gazdă, dar şi toate sporurile prevăzute în ţara respectivă – spor de vechime sau al 13-lea salariu. Iar costurile referitoare la locuinţă, hrană şi transport nu vor mai putea fi deduse din salariu.
Durata maximă a detaşării a fost fixată la un an, cu posibilitatea extinderii cu încă 6 luni.
Potrivit unei statistici a Parlamentului European, în urmă cu doi ani existau 2 milioane 300 de mii de muncitori detaşaţi în întreaga Uniune.
În anumite sectoare economice se înregistreaza o frecvenţă deosebită a detaşărilor temporare: peste 69 la sută în industrie, peste 29 la sută în servicii şi 1,5 procente în agricultură şi pescuit.
Între 2010 şi 2016, numărul acestor muncitori a crescut cu 69 la sută. Germania, Franţa şi Belgia au fost principalele țări de destinație.
Statele membre au acum la dispoziţie doi ani pentru a se conforma noilor reguli. Trebuie spus însă că sectorul extrem de sensibil al transporturilor a fost exclus din noua directivă asupra lucrătorilor detaşaţi.
Proiectele bugetului de stat şi
al asigurărilor sociale au intrat, pe articole, în dezbaterea comisiilor
reunite de buget finanţe din Parlamentul de la Bucureşti, iar votul final este
programat pe 21 decembrie. Autorităţile se bazează pe venituri suplimentare de
aproape 31 de miliarde de lei (cca.6,6 miliarde euro), bani care ar urma să fie
împărţiţi între Sănătate, Educaţie şi Investiţii.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a precizat că bugetul
pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie de 3,1%,
curs de schimb mediu de 4,55 lei pentru 1 euro şi o creştere a numărului mediu
de salariaţi cu 4,2%. În opinia sa, veniturile luate în calcul la construcţia
bugetului sunt realiste. Ionuţ Mişa: În
cursul anului 2017, pe zece luni de zile, comparativ cu anul 2016, avem o
creştere de venituri de 12,85 de miliarde. Deci, dacă vă raportaţi la această
creştere de venituri comparabilă cu anul anterior, nu cred că o să mai puteţi
spune că veniturile nu sunt sustenabile pentru viitor.
De cealaltă parte, reprezentanţii opoziţiei
susţin că bugetul este supraestimat pe partea de venituri. Florin Cîţu, senator
PNL: Propria mea estimare arată
că veniturile sunt supraestimate cam cu 8,6 miliarde de lei, 5 miliarde din
supraestimarea colectării la TVA, dar mai este o componentă în buget, care
supraestimează veniturile: contribuţiile sociale.
Ministrul finanţelor susţine că, pe lângă unele măsuri care conduc
la mărirea cheltuielilor, cum ar fi creşterile salariale, acordarea voucherelor
de vacanţă, creşterea salariului minim, a punctului de pensie şi a
indemnizaţiei sociale pentru pensionari, în buget sunt prevăzute şi decizii de
plafonare a cheltuielilor.
Opoziţia a depus aproape 4000 de amendamente, însă
cea mai mare parte a bugetelor ministerelor şi a ordonatorilor principali de
credite au plecat din comisiile de specialitate în forma propusă de Executiv.
Ministerului
Apărării Naţionale îi sunt alocaţi 2% din PIB, potrivit angajamentului asumat în
cadrul NATO de România. Ministerul Sănătăţii va avea anul viitor un buget mărit
cu 4,6% faţă de 2017, cea mai mare creştere fiind destinată cheltuielilor
salariale pentru personalul medical. La rândul său, bugetul Ministerului
Educaţiei va ajunge anul viitor la 3 procente din PIB, faţă de 2,9%, cât este
în prezent. Nu a fost uitat nici SRI, care în 2018 va primi sume mai mari cu 13
procente. Şi bugetul Ministerului de Interne a fost avizat favorabil, la fel
cel al Ministerului Dezvoltării Regionale, ultimul însă cu amendamente. UDMR a
propus majorarea cotei din impozitul pe venit, care este virat autorităţilor
locale, în condiţiile în care acesta se va diminua de la 16 la 10 procente,
începând cu 1 ianuarie 2018.
Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a aprobat, joi, un act normativ
care stipulează că plata contribuţiilor la asigurările de sănătate şi la
asigurările sociale se va face la nivelul salariului minim pe economie în cazul
contractelor part-time. Excepţie vor face studenţii, elevii, persoanele cu
dizabilităţi şi pensionarii, pentru care angajatorii vor putea plăti, în
continuare, aceste contribuţii la nivelul sumei din contractul part-time.
Decizia nu îi vizează nici pe cei ale căror venituri cumulate ajung la nivelul
salariului minim brut pe ţară. Noile reguli completează Codul Fiscal şi vor fi
aplicate începând cu veniturile aferente lunii august. Ele au scopul de a
limita situaţiile prin care se încearcă evitarea impozitării, după cum a
precizat premierul social-democrat Mihai Tudose: Devenise o practică şi este astăzi o practică: angajatul
să fie ţinut ca part-time, cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătită
diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul.
Tot joi, Guvernul de la Bucureşti a adoptat o ordonanţă prin care
blochează, până la sfârşitul anului, angajările din administraţia publică.
Prevederile nu se aplică unităţilor sanitare şi instituţiilor din învăţământ.
Din nou, Mihai Tudose: Nu dăm pe nimeni afară, dar va fi un inventar foarte clar
al celor care lucrează, astăzi, pentru şi la stat. Ar trebui să lucreze şi la
stat, dar şi pentru stat şi pentru cetăţean. Şi vom eficientiza actul lor
administrativ şi, practic, eficienţa structurilor pe care le reprezintă.
Nici românii din afara graniţelor nu au fost uitaţi de Guvernul de
la Bucureşti, care a modificat procedura de acordare a finanţărilor
nerambursabile pentru sprijinirea activităţii acestora. Mai precis, pe lângă
îmbunătăţirea şi flexibilizarea sistemului de finanţare, se vor putea obţine
fonduri şi pentru proiecte care vizează menţinerea legăturii românilor din
diaspora cu ţara şi promovarea intereselor acestora. Cu detalii, ministrul
delegat pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac: Fondurile alocate vor putea fi justificate mai puţin birocratic, pe
baza atingerii obiectivelor strategice. De asemenea, un alt element de noutate
îl reprezintă posibilitatea stabilirii de priorităţi geografice şi tematice
multianuale pentru acordarea finanţării şi sperăm că, astfel, comunităţile
româneşti, care fac eforturi uriaşe pentru păstrarea şi consolidarea
elementelor identitare, vor putea deveni un beneficiar al strategiei şi al
finanţării Guvernului român.
Românilor care doresc să muncească, să studieze şi să locuiască în străinătate,
Executivul le-a destinat o campanie de informare care,
începând de luna viitoare, îşi propune să aducă în atenţie drepturile, dar şi
riscurile la care aceştia se expun odată cu decizia de a pleca peste hotare.