Radio România Internațional

Tag: Asistenţă

  • Circa 200 de cetăţeni români, în zonele afectate de ciclonul din Grecia

    Circa 200 de cetăţeni români, în zonele afectate de ciclonul din Grecia

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă că aproximativ 200 de cetăţeni români se află în zonele afectate de ciclonul Daniel din Grecia, infrastructura rutieră fiind afectată în continuare în mai multe zone din Peninsula Pelion.



    Reprezentanţii Ambasadei României la Atena şi Consulatului General de la Salonic sunt în legătură cu cetăţenii români aflaţi în zonele afectate, cărora le acordă sprijin în vederea evacuării şi asistenţa necesară, în limita competenţelor. Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români din zonele afectate, Ambasada a luat legătura cu cei care îşi anunţaseră anterior prezenţa în Peninsula Pelion, pentru a fi îndrumaţi să îşi notifice prezenţa prin SMS la autorităţile elene, în vederea evacuării, precizează MAE într-un comunicat de presă transmis vineri seară.



    MAE menţionează că situaţia din zonele afectate este instabilă şi suferă modificări de la o oră la alta, motiv pentru care le recomandă cetăţenilor români să se intereseze permanent cu privire la starea drumurilor, la evoluţia situaţiei în zona în care se află şi în zonele afectate de inundaţii, să verifice periodic situaţia zborurilor, unele întârziate sau anulate, să menţină contactul cu reprezentanţii misiunii diplomatice pentru a putea fi înştiinţaţi despre evoluţia eforturilor echipelor de intervenţii din zonele în care aceştia se află.



    Cetăţenilor români din zonele afectate li se mai recomandă să respecte întocmai instrucţiunile autorităţilor elene responsabile, să nu părăsească locaţiile sigure în care se află şi să semnaleze imediat evoluţiile situaţiei în care se găsesc şi solicitările suplimentare de sprijin (la numărul unic 112 şi la cele două misiuni diplomatice române).



    Ambasada României la Atena şi Consulatul General al României de la Salonic monitorizează permanent situaţia, se află în contact direct cu autorităţile elene responsabile (Protecţia civilă, Poliţie, Celula de criză – MAE local) şi cu omologii din celelalte state membre UE.



    MAE reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 210 6728875; +30 210 6728879 şi al Consulatului General al României la Salonic: +30 2310 340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.



    Cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie şi numerele de telefon de urgenţă ale misiunilor diplomatice: Ambasada României la Atena: +30 6978996222 şi Consulatul General al României la Salonic: +30 6906 479076.

  • Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Gestionarea tematicii sociale de către Președinția suedeză a Consiliului UE

    Suedia a preluat pe data de 1 ianuarie 2023 Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, iar mandatul său se va încheia pe data de 30 iunie 2023.



    Într-un articol de opinie apărut în numărul 118 al buletinului informativ realizat de Institutul European din România a fost prezentată modalitatea prin care Președinția suedeză și-a propus să gestioneze tematica socială.



    Abordarea de la Stockholm pornește de la ideea că exercitarea capacității de muncă este o condiție necesară pentru a diminua riscul de sărăcie și excluziune socială. Printre măsurile urmărite se numără: schimbări ale unor directive referitoare la piața muncii și la siguranța și protecția muncitorilor, inclusiv pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.



    O altă dimensiune vizată de Președinția suedeză se referă la elaborarea unei strategii pentru sănătate și asistență socială și creșterea vizibilității problemelor cu privire la viața independentă pentru persoanele în vârstă.



    Vă invităm să accesați textul integral al articolului aici. (autor Mihaela-Adriana Pădureanu, Expert, Serviciul Studii Europene)

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Dalgă di căldură. Căñina va s’hibă ma largu tru România tru dzălili ţi yinu. Fu apufusită ună avertizare cod galben ti căldură și un indiţi analtu di temperatură-umiditate până gioi, tru centrul, estul și vestul a văsiliillei. S’așteaptă ca inditili di temperatură-umiditate s’treacă di nivelul critic 80, di aduţi un disconfort extrem, kiro tru cari maximele sunt prognozate anamisa di 33 și 37 di gradi Celsius. Un cod di chihlimbar ti creaștirea a căldurălli va s’hibă apufusitu marță tru sudul și vestul a văsiliillei cu maxime di 37 până la 40 di gradi și minime di 20-22 di gradi.



    Apă. Dibitul a fluviului Dunărea pi tronsonul românesc va să s’scadă tru dzălili ţi yinu la 1.850 di metri cubi pi secundă, dimi di trei ori sum media ditu aluaru di 5.350, uidisitu cu unu raportu tipusitu di hidrologi. Prognozili inițiale nu s’aștipta ca aestu nivel să scadă sumu 2.500. Dibitili fluviale a arăurloru interne va s’armănă relativ stabile. Dibitlu a fluviului Dunărea scădzu di itia a xerillei și a temperaturilor excesiv di analti. Rezerva di apă ditu nai ma mărli 40 di lacuri rezervor ditu văsilie scădzu andicra di aoa şi dauă stămâñi la 3,3 miliardi di metri cubi. Furnizorlli bagă restricții ti cantitatea di apă livrată tra s’aibă kiro să-și umplă diznău rezervele. Autoritățli locale și Inspectoratele Judițene tră Situații di Urgență diadiră asistență a populațiillei ditu zonele nai ma greu aguditi di xeri, maxusu tru căsăbadzlli şi horli ñiţ ditu estul ali Românie, tră ș-asigura aprovizionarea cu apă potabilă și apă tră prăvdză.



    Schengen. Tru ună diclarație di Dzuua ali Poliție di Frontieră Române, premierlu Nicolae Ciucă spusi căaţelu ditu soni raportu mutrinda catandisea a spațiului Schengen căndăseaşti Consiliul European s’adoptă dicizii cari s’da izini ti adirarea ali Românie la aestă zonă fără pașapoarte easte ună pricunoastiri a eforturilor ţi li feaţi aestă văsilie tra ș-asigura sinurli. Ciucă nica spusi că aţelli ditu soni añi reprezentară ună provocari tră personalu ali poliție di sinuru, cari fu tru ananghea tra s’tănă cheptu a niscăntru dăldză di babageani di itia ali pandimie și, maxusu, a agresiunillei aruse contra ali Ucraină. El adăvgă că guvernul va li ducă ma largu gaereţli di securizare a sinurloru a văsiliillei, tru simfunie cu angajamentele loati di România tru harea di membru ali Uniunii Europene și tru harea di candidat la adirarea la spațiul Schengen.






    Asistenţă. Dauă avioane C-27 J Spartan ale Forțelor Aeriene Române feaţiră un azboiur di asistență tru ună zonă afectată di incendii ditu Slovenia, eliberânda 10.000 di litri di apă. Uidisitu cu un comunicat a Ministerului român ali Apărari, la aestă misiune internațională llia parti 30 di militari, nica şi piloț, membri a echipajului, personal auxiliar, cum și un ofițer ditu cadrul a Inspectoratlui General tră Situații di Urgență, aflat tru ligătură cu autoritățile slovene. Agiutorlu dat di România yine dupu căftarea faptă di Sloveniei tru cadrul Mecanismului European di Protecție Civilă.










    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul a adoptat ordonanța de urgență prin care oferă sprijin cetățenilor străini

    Guvernul României a adoptat, duminică, ordonanţa de urgenţă pe baza căreia se acordă sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

    Având în vedere concluziile task-force-ului organizat la nivelul Guvernului (…), având în vedere necesitatea asigurării unor condiţii adecvate pentru cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, conform legii privind azilul în România, având în vedere necesitatea unei reglementări uniforme care să instituie norme clare referitoare la asigurarea finanţării acţiunilor de gestionare a crizelor şi reacţie rapidă, am stabilit, prin ordonanţa de urgenţă, faptul că cetăţenii străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie, potrivit legii privind azil în România, beneficiază în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară sau în alte locuri de cazare stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă de asigurarea următoarelor utilităţi de primă necesitate pe perioada staţionării temporare: hrană, îmbrăcăminte, materiale de igienă personală, asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală de urgenţă, dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică, a afirmat Bode după şedinţa de Guvern.

    Achiziţia acestor produse şi servicii se va realiza prin procedură de achiziţie publică în regim de urgenţă, iar toate cheltuielile funcţionării acestor tabere se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul IGSU şi al Ministerului Sănătăţii.

    Copiii cetăţeni străini, neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal, care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România beneficiază de protecţie specială, prevăzută de legea 272 pe 2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, a adăugat Bode.

    Valoarea maximă a costurilor aferente cazării în alte locaţii stabilite de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă se va aproba prin hotărâre a Guvernului.

    Pe scurt, prin această ordonanţă de urgenţă am asigurat cadrul finanţării tuturor costurilor necesare în aceste tabere temporare, unde cei care vin din Ucraina au dreptul legal să staţioneze, să fie asistaţi maxim 72 de ore şi, totodată, am precizat cum se vor stabili celelalte costuri legate de cazarea acestora după ce părăsesc aceste tabere temporare. Mai exact, vom veni cu o hotărâre de Guvern şi vom stabili cuantumul şi toate detaliile necesare, a adăugat Lucian Bode.

  • Număr unic 1911 pentru incidente de securitate cibernetică

    Număr unic 1911 pentru incidente de securitate cibernetică

    Ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, a anunţat, miercuri, lansarea unui număr unic unde atât persoanele fizice, cât şi cele juridice şi IMM-urile pot raporta incidentele de securitate cibernetică. Cetăţenii şi instituţiile publice vor putea apela la 1911 pentru asistenţă.



    “Aş vrea să vă mai anunţ un proiect extrem de important, ce va avea ca zi de lansare data de 2 mai. Este o altă veste bună pentru români pe o zonă ce ţine de securitatea cibernetică. După cum am menţionat vom lansa prin Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică un număr unic; 1911, apelat din toate reţelele, la care vor putea fi raportate toate incidentele de securitate cibernetică de către persoanele fizice, juridice şi de către instituţiile publice, oferindu-se prin call-center, o asistenţă primară şi consiliere pentru diagnosticare şi remediere. Vă încurajez de altfel să testaţi acest serviciu care este în verificări. Este 1911”, a anunţat ministrul Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu.

  • Atenţionare de călătorie: Macedonia de Nord – ameninţări teroriste

    Atenţionare de călătorie: Macedonia de Nord – ameninţări teroriste

    Ministerul român al Afacerilor Externe a lansat o atenţionare de călătorie privind ameninţări teroriste în Macedonia de Nord. În conformitate cu datele transmise de Ministerul Afacerilor Interne local au fost derulate vineri o serie de acţiuni menite să prevină desfăşurarea unui atac terorist pe teritoriul acestei ţări.



    Trupele speciale ale MAI local au acţionat pe baza unor informaţii privind iminenţa comiterii unui act terorist de către membri ai structurilor islamist-radicale susţinătoare ale ISIS. Autorităţile Republicii Macedonia de Nord au luat măsuri suplimentare de asigurare a securităţii instituţiilor publice şi în locurile aglomerate.



    Se recomandă cetăţenilor români să acorde atenţie persoanelor din jur, să manifeste atenţie sporită în zonele aglomerate, în special în centrele comerciale, şi să monitorizeze publicaţiile locale pentru obţinerea informaţiilor actualizate de pe acest spaţiu geografic, a comunicat MAE.



    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Skopje: +38923228055 şi +38923228058, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Macedonia de Nord: +38970242917.



    MAE mai recomandă consultarea paginilor de Internet skopje.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare “Un SMS îţi poate salva viaţa!”.

  • Jurnal românesc – 12.07.2018

    Jurnal românesc – 12.07.2018

    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni a comunicat o serie de informaţii post Brexit
    pentru românii din Marea Britanie. Potrivit unui comunicat al MRP publicat,
    joi, anul 2019 are o importanță deosebită pentru România, atât din prisma
    preluării mandatului pentru Președinția Consiuliul Uniunii Europene, cât și din
    cauza ieșirii Marii Britanii din Uniune. Comunitatea de români din Regatul Unit
    al Marii Britanii și Irlandei de Nord este evaluată la aproximativ 400.000 de
    cetățeni români. În acest context, autorităţile de la Bucureşti acordă o
    importanță deosebită informării, prevenirii și combaterii actelor de abuz de
    orice tip – prin muncă, prin cerșetorie, sexual etc. asupra românilor rezidenți
    în teritoriu. Pentru a preîntâmpina eventualele dificultăți înregistrate de
    membrii comunității românești din Regatul Unit, aceştia se pot adresa, în
    calitate de cetățeni europeni, Home 0fiice (HO), în vederea unei informări
    corecte și complete. HO asigură traducerea informațiilor cheie în toate limbile
    UE27. Home Office oferă sprijin pe componenta digitală, prin testarea
    sistemului cu aportul unor voluntari; asigurarea accesibilității aplicației
    digitale; asigurarea de asistență digitală persoanelor care întâmpină
    dificultăți în utilizarea tehnologiei, similară cu cea oferită aplicanților din
    state terțe, care constă în trierea telefonică a cazurilor, acordarea de
    ghidare telefonică, în biblioteci sau în cazurile de imobilitate la domiciliu. Componenta de asistență digitală nu are
    acoperire suficientă în Scoția și Irlanda de Nord, iar planurile HO sunt de a
    organiza sesiuni de ghidare pentru grupuri.Home Office va stabili și
    un Customer Resolution Centre, un centru de asistență care va oferi
    consiliere și al cărui personal va fi pregătit în a recunoaște semnele
    vulnerabilităților.


    In perioada
    14-19 iulie se desfăşoară la Castelul Peleş a doua ediţie a Şcolii de Vară de
    la Sinaia, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi
    Memoria Exilului Românesc (IICCMER) în parteneriat cu Institutul Cultural Român
    (ICR) şi Muzeul Naţional Peleş. Ediţia de anul acesta este dedicată
    centenarului Marii Uniri şi istoriei exilului românesc anticomunist. Programul
    are drept scop cunoaşterea şi înţelegerea fenomenului anticomunist postbelic în
    rândul tinerilor din ţară şi străinătate. Şcoala de Vară de la Sinaia se
    adresează studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din România şi diaspora
    (Europa), care dezvoltă sau intenţionează să realizeze proiecte pe tema
    exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente. Obiectivul acestei
    ediţii constă în recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a
    exilului şi a dinamicii sale istorice prin prisma personalităţii Regelui Mihai
    şi a implicării sale în exil până în 1989. Realităţile istorice ale exilului
    românesc postbelic au nevoie să fie înţelese ca o legitimitate istorică şi
    morală de la care diaspora ar putea să se revendice. Începând cu acest an,
    deschiderea va fi punctată academic printr-o prelegere inaugurală în legătură
    cu istoria monarhiei româneşti, a exilului anticomunist şi alte teme conexe. La
    ediţia 2018 participă 14 tineri, opt din România şi şase din alte ţări
    europene, care au demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg
    importanţa cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de
    viaţă ale românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989. Aceştia
    vor avea parte de prelegeri, workshop-uri, proiecţii de film, excursii şi alte
    activităţi.

  • MAE al României și MAE al Portugaliei consolidează cooperarea în domeniul asistenței consulare

    MAE al României și MAE al Portugaliei consolidează cooperarea în domeniul asistenței consulare

    Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe
    al Republicii Portugheze au semnat astăzi, 18 iulie, la București, două
    documente de cooperare vizând asistența și protecția consulară pentru cetățenii
    români și portughezi aflați în zone unde cele două țări nu au misiuni diplomatice
    rezidente.




    Astfel, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul
    Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii
    Portugheze privind protecția intereselor române în Republica Guineea-Bissau și
    Republica Mozambic de către Republica Portugheză, respectiv Memorandumul de
    Înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul
    Afacerilor Externe al Republicii Portugheze privind protecția intereselor
    portugheze în Republica Arabă Siriană de către România.




    Având în vedere atât prezența tradițională a Republicii Portugheze în cele
    două state africane, cât și posibilitățile de gestionare a situațiilor
    consulare de către misiunile diplomatice portugheze din cele două state
    menționate, prin dispozițiile primului document, partea portugheză va prelua
    asistența și protecția cetățenilor români din cele două țări.




    În același timp, ca o recunoaștere a capacității de soluționare a cazurilor
    de protecție și asistență consulară, într-o zonă de conflict, al doilea
    document stabilește preluarea protecției și asistenței consulare în beneficiul
    cetățenilor portughezi de către România, singurul stat-membru UE cu misiunea
    diplomatică deplin operațională la Damasc.




    Inițiativa încheierii celor două înțelegeri are loc în cadrul eforturilor
    generale de asigurare la cele mai înalte standarde a asistenței și protecției
    consulare pentru cetățenii români, una dintre liniile de acțiune ale
    Ministerului Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, reprezentând-o
    identificarea de noi modalități de sprijin pentru cetățenii români aflați în
    state unde România nu are reprezentare diplomatică și consulară de carieră
    rezidentă.

  • Jurnal românesc – 28.03.2016

    Jurnal românesc – 28.03.2016

    Unirea Republicii Moldova cu România a fost cerută, duminică, de zecile de mii de oameni care au participat la cel mai amplu marş unionist organizat la Chişinău după proclamarea Independenţei, în 1991. Convocat de mişcările unioniste basarabene cu ocazia împlinirii a 98 de ani de la unirea cu Patria Mamă, pe 27 martie 1918, marşul a pornit, sub un uriaş tricolor format din mii de baloane, din centrul Capitalei şi s-a oprit în piaţa gării, unde este amplasat monumentul basarabenilor deportaţi de ocupanţii sovietici. Delegaţi din toate aşezările republicii, reprezentanţi ai diasporei şi invitaţi din România au adoptat, tot duminică, printr-un vot unanim în cadrul congresului de constituire a “Sfatului Ţării 2”, foaia de parcurs a reunificării până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Printre obiective figurează începerea proiectului investiţional românesc pentru Republica Moldova, aprobarea de către Parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău a principiilor reunificării, crearea unui spaţiu audiovizual unic şi unificarea programelor educaţionale din cele două state.



    Riscul privind terorismul în România există, dar lucrurile sunt ţinute sub control — a afirmat premierul Dacian Cioloş. Într-un interviu acordat unui post privat de televiziune, Cioloş a adăugat că serviciilor de informaţii trebuie să li se acorde instrumente care să le permită monitorizarea situaţiei, fără ca astfel să afecteze transparenţa şi drepturile cetăţeneşti. Şeful Guvernului a pledat pentru un control mai riguros al vânzării cartelelor telefonice PrePay, care în România se pot achiziţiona fără verificarea identităţii cumpărătorului, şi a precizat că tema e examinata de ministrii Justiţiei şi de Interne. Cartele PrePay din România au fost folosite în pregătirea unor atentate în alte state membre ale Uniunii Europene — a mai spus Cioloş. Declaraţiile sale survin după atacurile de marţi, de la aeroportul şi metroul din Bruxelles, soldate zeci de morţi şi sute de răniţi.



    Autorităţile au decis, luna aceasta, să îndepărteze din România, sub escortă, 23 de cetăţeni străini aflaţi ilegal pe teritoriul ţării – a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări. Potrivit unui comunicat de presă, în urma acţiunilor la nivel naţional, au fost depistaţi 163 de străini cu şedere ilegală. Poliţiştii au aplicat, totodată, 475 de sancţiuni contravenţionale cu avertisment şi amendă persoanelor care nu au respectat legislaţia în domeniul migraţiei. În domeniul azilului, tot în martie, au fost depuse 78 de solicitări pentru acordarea unei forme de protecţie internaţională în România. Cele mai multe solicitări provin din partea unor cetăţeni din Siria, Yemen şi Somalia.



    Şoferii de camion, asistenţii medicali şi infirmierii sunt printre cei mai căutaţi de angajatorii din afara ţării. Potrivit portalului european pentru locuri de muncă EURES, unde sunt publicate aproape 400 de anunţuri de locuri de muncă, cele mai multe oferte pentru asistenţii medicali şi infirmeri vin din Marea Britanie. Firmele din Slovacia caută 30 de şoferi, iar cele din Cehia 15. Cei interesaţi pot vedea şi alte oferte, accesând pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot prezenta la sediul Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă.

  • Jurnal românesc – 12.01.2016

    Jurnal românesc – 12.01.2016

    Preşedinţia olandeză a Consiliului Uniunii Europene se va concentra pe problemele din spaţiul Schengen şi nu “o va lua înainte în ceea ce priveşte extinderea zonei”, a declarat ambasadorul Olandei la Bucureşti, Stella Ronner. Ea a mai spus că spaţiul Schengen este sub o foarte mare presiune, motiv pentru care nu doreşte să se pronunţe în avans în privinţa aderării României. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu, a afirmat că noul raport din cadrul Mecanismului pentru Cooperare şi Verificare (MCV) privind justiţia va demonstra că aderarea României la Schengen ar fi un avantaj pentru UE, în contextul nevoii de securizare a graniţelor externe. Declaraţiile au fost făcute cu prilejul conferinţei de lansare a Preşedinţiei olandeze a Consiliului UE, organizată de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti.



    19 persoane rănite în incendiul din clubul Colectiv se mai află internate în spitalele din ţară şi străinătate, informează Ministerul Sănătăţii. Potrivit acestuia, în spitalele din Bucureşti mai sunt internate două persoane, între care una în stare critică. Până în prezent, au fost externate 79 de persoane care au primit îngrijiri medicale în unităţile sanitare din ţară. Pacienţii tratati în străinătate, toţi în stare stabilă, se află în Austria, Belgia, Olanda, Germania, Marea Britanie şi Israel. În total, 39 de persoane rănite la Colectiv au fost transferate în unităţi sanitare din străinătate. 63 de persoane şi-au pierdut viaţa.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii pentru aprobarea OUG privind acordarea unor facilităţi fiscale. Astfel, persoanele fizice şi firmele vor putea solicita ANAF, printr-o cerere scrisă, să li se amâne sau chiar anuleze plata penalităţilor de întârziere şi dobânzilor aferente datoriilor la bugetul de stat. Măsura este menită să încurajeze creşterea economică, prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au putut să obţină o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante.



    Banca Mondială va continua să acorde asistenţă tehnică instituţiilor publice româneşti până în 2023 şi va sprijini Executivul de la Bucureşti în aplicarea reformelor de modernizare a administraţiei publice. Un nou memorandum în acest sens, semnat luni, la Bucureşti, prevede extinderea acestei asistenţe în accesarea tuturor fondurilor europene structurale şi de investiţii. În urma primului memorandum încheiat cu Banca Mondială, aproape 20 de instituţii publice au beneficiat, în perioada 2012 – 2015, de acorduri de finanţare în valoarea totală de peste 30 de milioane de euro. Fondurile au fost folosite în domenii precum incluziunea socială şi reducerea sărăciei, agricultura, schimbările climatice, politica în domeniul concurenţei, educaţia, transporturile şi planificarea urbană.



    Programul de audienţă al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul va fi în zilele de vineri, între orele 11:00 şi 12:00, potrivit unui comunicat al Guvernului. Pentru înscriere, se va completa o cerere care trebuie să cuprindă datele de identificare (nume, prenume, adresa de domiciliu/ reşedinţa) ale persoanei care solicită audienţa, datele de contact, precum şi o scurtă descriere a situaţiei care urmează să fie prezentată în cadrul audienţei. Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul pune la dispoziţie un formular de înscriere care poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei – www.drp.gov.ro. Cererile de audienţă se depun la sediu sau pot fi transmise prin poştă ori fax. Programările se stabilesc telefonic, precizează comunicatul.

  • Asistenţa medicală de urgenţă în România

    Asistenţa medicală de urgenţă în România

    România e spre vârful medicinii de urgenţă din Europa” era una dintre concluziile primei ediţii a Congresului interdisciplinar de medicină de urgenţă, care s-a desfăşurat, în perioada 26-28 iunie a.c., la Cluj. Explicaţia era că suntem printre cele numai cinci ţări în Europa care au specialitatea de medicină de urgenţă consacrată, cu rezidenţiat de cinci ani în cadrul facultăţii de medicină. În plus, în România a fost aplicat un program naţional de dotare a unităţilor de pimire urgenţe şi a ambulanţelor, ceea ce a creat un standard bun pentru practica medicală. Dintre problemele existente în sistem, participanţii de atunci la Congres semnalau faptul că puţine spitale de urgenţă din ţară au incluse toate specialităţile, astfel încât, nu odată, bolnavii în stare critică sunt plimbaţi dintr-o clădire într-alta, fapt uneori greu de înţeles de pacienţi.



    Tot la capitolul veşti bune privind medicina de urgenţă, intră şi informaţia că Ministerul Sănătăţii va aloca toamna aceasta serviciilor de ambulanţă fonduri suplimentare la rectificarea bugetară. Sumele urmează să fie distribuite pentru deblocarea de posturi şi promovarea personalului deja angajat, pentru investiţii în infrastructură, dar şi pentru reparaţii la nivelul parcului auto. În plus, Ministerul Sănătăţii a aprobat anul acesta scoaterea la concurs a peste 160 de posturi în cadrul serviciilor de ambulanţă, iar procesul va continua.



    Alexandra Tănase, voluntar în cadrul Departamentului de ambulanţă Bucureşti Ilfov, lucrează pe ambulanţă de doi ani şi ne-a împărtăşit din experienţa ei: Simt îmbunătăţiri cu trecerea timpului, în sensul în care coordonatorii îşi dau interesul ca noi să avem cât mai mult confort şi să ne putem face meseria cât mai bine. Serviciul de ambulanţă are trei tipuri de ambulanţe. Ambulanţele de tip A, doar cu ambulanţier, care se ocupă de transportul pacienţilor, ambulanţele de tip B, care au asistent şi ambulanţier şi, opţional, voluntarul, şi ambulanţele de tip C, care au ambulanţier, asistent şi medic şi, opţional, voluntar. În funcţie de gravitatea cazului, dacă este vorba, de exemplu, despre un stop cardio-respirator sau un accident, se trimit ambulanţele de tip C. Cu cât problema medicală este mai gravă, cu atât echipajul care se trimite este mai competent. Pentru problemele mai uzuale se trimit echipaje de tip B, iar dacă acestea întâmpină probleme şi nu fac faţă, sau au nevoie de întăriri, solicită echipaj de tip C.”



    Şi dacă una dintre problemele semnalate la Congresul interdisciplinar de medicină de urgenţă de anul acesta era faptul că nu există toate secţiile necesare într-un singur spital, am întrebat-o pe Alexandra Tănase care este procedura după care personalul de pe ambulanţă decide către ce spital să transporte un pacient: Există comunicare prin staţii şi, în funcţie de starea pacientului, noi cerem îndrumare către ce spital să transportăm pacientul respectiv. Sau, dacă nu, îl ducem către spitalul cel mai apropiat. Mi s-a întâmplat să avem un pacient în decompensaţie, şi era clar că deşi noi trebuia să-l ducem la un spital anume, am ales să-l ducem la cel mai apropiat spital, pentru siguranţa pacientului.”



    Din practica ei, Alexandra ne-a spus că, deşi sunt multe cazuri la urgenţă, fiecărui pacient i se oferă serviciile de care are nevoie, chiar dacă se poate să aştepte mai mult. De ce îmbunătăţiri ar mai fi nevoie? Alexandra Tănase: Modernizarea ambulanţelor, mărirea numărului de ambulanţe şi creşterea numărului de angajaţi de pe ambulanţă, pentru că aici e clar că avem o problemă. Chiar şi implicarea oamenilor obişnuiţi, pentru că e important cum reacţionează oamenii în primele minute de la producerea accidentelor. La nivelul ţării există un program, numit Există un erou în fiecare dintre noi” pentru că fiecare dintre noi poate ajuta, făcând ceea ce trebuie, pentru că primele minute după un accident sau după o traumă contrează foarte mult pentru viaţa pacientului.”



    În privinţa dotărilor, se simt îmbunătăţiri. Astfel, spre exemplu, Spitalul Judeţean de Urgenţă “Sf. Ioan cel Nou” din Suceava urmează să fie dotat cu un computer tomograf de ultimă generaţie, cu finanţare de la Ministerul Sănătăţii şi Consiliul Judeţean. De asemenea, baza de ambulanţe veche din 2007 de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Brăila, a fost înnoită, cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, cu trei ambulanţe noi, de tip B şi există promisiuni că programul va continua.

  • Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    Asistenţa medicală pentru cetăţenii străini

    De la început amintim că, în ceea ce-i priveşte pe cetăţenii Uniunii Europene aflaţi temporar în România, şi în ţara noastră sunt în vigoare reglementările privind utilizarea cardului european de sănătate. Acesta permite asiguratului din ţara de provenienţă accesul la servicii medicale de urgenţă în alte state ale Uniunii Europene, fără să mai fie nevoie de încheierea unei asigurări private de sănătate. Însă, cardul nu dă dreptul posesorului să beneficieze de tratamente în străinătate pentru probleme de sănătate preexistente călătoriei.



    După cum informează, pe de altă parte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cetăţenii străini cu domiciliul sau reşedinţa în România pot beneficia gratuit de servicii medicale la cabinete numai dacă se asigură la casele de asigurări de sănătate judeţene sau a Municipiului Bucureşti. Potrivit legislaţiei, cetăţenii străini care nu beneficiază de asigurarea medicală vor suporta contravaloarea serviciilor prestate. De asemenea, persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale pe teritoriul României în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale. Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru membrii misiunilor diplomatice acreditate în România, pentru cetăţenii străini care se află temporar în ţară şi care nu solicită viza de lungă şedere, precum şi pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în România. Drepturile de asigurare încetează după trei luni de la ultima plată a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Contribuţia lunară a cetăţenilor străini cu domiciliul sau reşedinţa în România se calculează prin aplicarea cotei de 13,5% la valoarea a două salarii de bază minime brute pe ţară pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru, începând cu luna în care s-a făcut solicitarea privind asigurarea socială de sănătate. Pe de altă parte, cetăţenii străini care solicită prelungirea dreptului de şedere temporară în România sunt obligaţi să achite contribuţia la fondul unic sub forma unei cote de 6,5%, aplicată veniturilor impozabile realizate pe teritoriul României. În cazul cetăţenilor străini care solicită prelungirea dreptului de şedere, dar nu realizează venituri impozabile pe teritoriul României, contribuţia lunară la fondul de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 6,5% la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară.



    În încheiere, vă prezentăm câteva dintre tarifele practicate în România. O primă consultaţie acordată de medicul generalist costă echivalentul în moneda naţională a cca. 40 de euro, iar o a doua consultaţie la acelaşi medic – 20 de euro. O consultaţie la un medic specialist costă 60 de euro. O ecografie poate costa între 10 şi 20 de euro, o electrocardiogramă 10 euro, o radiografie 15 euro, iar deplasările medicilor la domiciliu costă 80 de euro. În încheiere, amintim că şi în România este funcţional numărul european pentru situaţii de urgenţă, 112, la care sunt conectaţi pompierii, poliţia, jandarmeria şi serviciul de ambulanţă.