Radio România Internațional

Tag: asistenta financiara

  • România, agiutoru tră Ucraina şi Republica Moldova

    România, agiutoru tră Ucraina şi Republica Moldova

    Atenţia lumillei democratiţi ari tu amprotusa, ma largu tru minti Ucraina şi consecinţili a agresiunillei la cari Rusia u stuhineadză di aproapea un an. Secretarul di stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul di Externe ali Japonie, Hayashi Yoshimasa, co-prezidară, marţă, ună reuniune tru format G7+ la nivel di miniştri a afacerlor externe, disvărtită tru sistem videoconferinţă.



    Fu a daua reuniune tru aestu format, prima hiinda organizată tru România la bitisita-a anlui ţi tricu, tru marja a reuniunillei miniştrilor di externe ditu statele membre NATO. La ea nica loară parti miniştrilli di externe ică analţă reprezentanţă ditu statele G7 (pe ningă SUA şi Japonia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit), cum şi ditu Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, deadunu cu reprezentanţi ali Uniunii Europene, Comunitatillei Energhetiţi Europene, BERD, Programlu a Naţiunilor Unite tră Dizvoltare (PNUD) şi Băncăllei Mondiale.



    Participanţălli feaţiră isapi, ti catandisea a infrastructurăllei energhetice critică ali Ucraina, cari trapsi cabaia cu atacuri vărtoasi şi repetate di partea ali Rusie, iara mubeţli mutriră agiutorlu dat ali Ucraină di comunitatea internaţională tră s’kivernisească consecinţili aluştoru atacuri şi tra s’crească rezilienţa aliştei. Şeflu ali diplomaţiei di la Bucureşti, Bogdan Aurescu, cundille ti creastirea asistenţei acordate ali Ucraina şi spusi că România va s’agiută ma largu aestă văsilie, tru coopearare cu tuţ partenerii cari ambărţiteadză idyili viziuni şi obiective. Aurescu cundille că atacurli repetate, la scară largă, ti infrastructura ţivile ditu Ucraina easti ună călcari flagrantă a ndreptului internaţional umanitar, avânda obiectivul tra s’azvingă rezistenţa societatillei ucrainene, iar comunitatea internaţională democratică nu poate s’hibă simfună cu aestu lucru.



    Tru aţea ţi mutreaşti asistenţa oferită di România tră anvărtuşearea a securitatillei energhetiţ ali Ucraina, Bogdan Aurescu cundille că hub-ul umanitar di la Suceava licşură, ntră altili, purtarea a aţiloru 40 di generatoare achiziţionate di România cu fonduri europene, a dzăţ di alte genearatoare oferite di guvern şi autorităţ locale române, respectiv a aţiloru cama di 160 di genearatoare oferite di Franţa. Ministrul Aurescu adusi tu videală şi planificarea a unei nauă andamasi a Trilatearalăllei miniştrilor di Externe ali Românie, Ucraina şi Republica Moldova, tru şcurtu, după aţea di Odesa, ditu yismăciuni anlu ţricutu, tru cadrul a curi eara convenite linii comune di acţiune tră dizvoltarea interconectivitatillei şi anvărtuşearea a securitatillei energhetiţi ali Ucraină şi Ripublica Moldova, pi kiro di mesi şi lungu kiro.



    Bogdan Aurescu scoasi tu videală, di altă parte, situaţia speţială ali Republicii Moldova, confruntată cu ună ahăndoasă criză energetică, generată di limitări tru atea ţi mutreaşti disponibilitatea şi acceslu la resursi. România, adusi aminti năsu, asigură 80% ditu ananghea totală di consum di energhie electrică ali Ripublicii Moldova, cum şi tranzitlu di gaze cătră aestu stat pritu gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • România, sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova

    România, sprijin pentru Ucraina şi Republica Moldova

    Atenţia lumii democratice se concentrează, în continuare, asupra Ucrainei şi a consecinţelor agresiunii la care Rusia o supune de aproape un an. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de Externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, au co-prezidat, marţi, o reuniune în format G7+ la nivel de miniştri ai afacerilor externe, desfăşurată în sistem videoconferinţă.



    A fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la sfârşitul anului trecut, în marja reuniunii miniştrilor de externe din statele membre NATO. La ea au mai luat parte miniştrii de externe sau înalţi reprezentanţi din statele G7 (pe lângă SUA şi Japonia, Canada, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit), precum şi din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanţi ai Uniunii Europene, Comunităţii Energetice Europene, BERD, Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi Băncii Mondiale.



    Participanţii au evaluat situaţia infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive şi repetate din partea Rusiei, iar discuţiile au vizat sprijinul acordat Ucrainei de comunitatea internaţională pentru a gestiona consecinţele acestor atacuri şi a creşte rezilienţa acesteia. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a pledat pentru creşterea asistenţei acordate Ucrainei şi a arătat că România va continua să sprijine această ţară, în cooperare cu toţi partenerii care împărtăşesc aceleaşi viziuni şi obiective. Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar, având obiectivul de a înfrânge rezistenţa societăţii ucrainene, iar comunitatea internaţională democratică nu poate permite acest lucru.



    În ceea ce priveşte asistenţa oferită de România pentru consolidarea securităţii energetice a Ucrainei, Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, tranzitul a 40 de generatoare achiziţionate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern şi autorităţi locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franţa. Ministrul Aurescu a evocat şi planificarea unei noi reuniuni a Trilateralei miniştrilor de Externe ai României, Ucrainei şi Republicii Moldova, în februarie, după cea de la Odesa, din septembrie trecut, în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acţiune pentru dezvoltarea interconectivităţii şi consolidarea securităţii energetice a Ucrainei şi Republicii Moldova, pe termen mediu şi lung.



    Bogdan Aurescu a evidenţiat, pe de altă parte, situaţia specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesul la resurse. România, a amintit el, asigură 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum şi tranzitul de gaze către acest stat prin gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.






  • Asistență financiară pentru Republica Moldova

    Asistență financiară pentru Republica Moldova

    Guvernul de la București a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. Este o decizie importantă și necesară, în condițiile în care precedentul Acord de acest tip, semnat la 27 aprilie 2010, a ieşit din vigoare la 28 martie 2021, în pofida eforturilor susţinute ale României pentru îmbunătăţirea şi extinderea aplicării acestuia. Prin decizia de acum de la București, practic s-a dat undă verde pentru negocierile și semnarea unui nou acord privind implementarea programului de asistenţă în baza unui ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro.

    Reînnoirea cadrului juridic pentru acordarea asistenţei nerambursabile reconfirmă angajamentul României de a sprijini modernizarea şi consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la București. Viitorul Acord va oferi un cadru solid pentru realizarea de proiecte care să contribuie la intensificarea cooperării între București şi Chișinău şi dezvoltarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

    Totodată, Acordul va permite intensificarea acţiunilor menite să susţină racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României, promovarea procesului de reforme în spirit european, precum şi impulsionarea dezvoltării economice şi sociale a țării în beneficiul direct al cetăţenilor acesteia. Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova.

    În continuare, a precizat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al executivului român, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură. Dar și IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism.


    Imediat după aprobarea sa de către Guvernul României, proiectul Acordului a fost remis autorităţilor din Republica Moldova, în vederea iniţierii negocierilor. Iar noul document va fi semnat în cadrul unei şedinţe comune a guvernelor celor două state, programată să se desfăşoare la Chişinău, pe 11 februarie.


  • Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Asistenţă bugetară de 25 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Uniunea Europeană a aprobat săptămâna trecută un nou pachet de asistență bugetară destinat Republicii Moldova, în valoare de aproape 25 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi sprijinirii reformelor din domeniile statului de drept și dezvoltării rurale.

    Noul pachet de asistenţă bugetară adoptat de Bruxelles va ajuta guvernul Republicii Moldova să realizeze reforme esențiale în domeniile poliției, combaterii corupției și a spălării banilor, agriculturii și dezvoltării rurale, care vor aduce beneficii cetățenilor acestei țări.

    Aceste aproape 25 de milioane de euro constituie al patrulea pachet de asistenţă acordat din iulie până în prezent, şi ar trebui să fie considerat ca o recunoaștere a eforturilor susținute depuse de guvernul Republicii Moldova pentru a găsi soluții la problemele din domenii vitale precum justiția și statul de drept. Uniunea este pregătită să sprijine în continuare acest proces important, care depinde de obținerea unor rezultate concrete, în special în ceea ce privește mult așteptata reformă a justiției, a spus Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea.

    Cu această nouă plată, suma totală cu care forul comunitar a sprijinit Republica Moldova în ultimele şase luni depăşeşte 80 de milioane de euro.

    Amintim că până în iulie, sprijinul bugetar pentru Republica Moldova fusese suspendat aproape doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării de guvern care a avut loc în luna iunie, autoritățile Republicii Moldova au lansat un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, care a permis Uniunii să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară către această ţară.

    De la ultima plată aferentă sprijinului bugetar, guvernul Republicii Moldova a continuat punerea în aplicare a programului de reforme în cadrul Acordului de asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova. Merită menționate îndeosebi măsurile suplimentare luate de guvern pentru a aborda problema corupției și a lipsei de independență a sistemului judiciar.

    Serviciile Comisiei și Serviciul European de Acțiune Externă vor monitoriza atent în continuare situația politică şi vor evalua îndeplinirea condițiilor înainte de a efectua noi plăți către Republica Moldova.


  • Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din programul de asistenţă financiară

    Grecia iese din luna august din programul de asistență financiară internațională. Se încheie astfel o perioadă de opt ani în care statul elen a fost sub atenta supraveghere a creditorilor externi.

    Încheierea programului de asistență financiară a fost posibilă după ce miniștrii de finanțe din zona euro au reuşit să ajungă la un acord pentru reducerea datoriei Greciei.

    Înțelegerea prevede prelungirea cu zece ani a scadenţei unor împrumuturi de 96 de miliarde de euro. Totodată, maturitatea creditelor a fost prelungită din 2023 până în 2033.

    Nu în ultimul rând va fi majorată ultima tranşă din programul de ajutor pe care o va primi Grecia pentru ca ţara să-şi construiască rezerve de numerar necesare în următoarele luni. Germania a fost reticentă în privinţa acestei majorări, dar în final a acceptat creşterea sumei de la 11,7 la 15 miliarde de euro.

    La reuniunea de la Luxemburg, miniștrii de finanțe dinzona euro au salutat ‘acordul istoric’, după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne.

    Este un moment istoric. Criza elenă se încheie. Am ajuns în sfârșit la capătul unui drum lung și dificil. Este un moment istoric pentru Grecia mai ales, pentru că au fost opt ani de eforturi și sacrificii care se încheie. Un nou capitol se deschide. Dar și pentru zona euro este un moment important pentru că încheierea programului pune capăt în mod simbolic unei crize existențiale pentru moneda unică europeană a cărei integritatea fost amenințată. A fost însă o criză căreia i-a supraviețuit. Este o adevărată satisfacție să vezi această țară pregătită în sfârșit să iasă din această perioadă de asistență fianciară și să să îi vedem pe prietenii noștri greci regăsindu-și speranța, a afirmat comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, Pierre Moscovici.

    Acordul era vital pentru a-i reasigura pe investitori că datoria Greciei este sustenabilă, înainte ca Atena să revină pe pieţe pentru a-şi finanţa cheltuielile.

    ‘Grecia a trecut în altă etapă. Toţi am făcut eforturi deosebite pentru a finaliza cu încredere al treilea program de asistenţă financiară‘, a afirmat ministrul elen de Finanţe, Euclid Tsakalotos.

    Acest acord pune capăt unei incertitudini şi garantează revenirea la o normalitate a Greciei în Europa. Grecia iese definitiv din memorandumuri şi din austeritate, iar acest lucru înseamnă că sacrificiile nu au fost în zadar, a afirmat și premierul elen, Alexis Tsipras.

    Evoluţia economică a Greciei va fi însă și de acum încolo monitorizată de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. De altfel, directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a afirmat că ‘încă are unele rezerve’ privind sustenabilitatea datoriei pe termen lung a Greciei.

    În cei opt ani de asistență financiară, Grecia a beneficiat de peste 273 de miliarde de euro. În schimbul ajutorului a trebuit însă să pună în practică numeroase reforme, adesea dureroase, să reducă pensiile și salariile din sectorul public.


  • Asistenţă financiară europeană pentru Republica Moldova

    Asistenţă financiară europeană pentru Republica Moldova

    De aproape trei decenii, de când Chişinăul şi-a proclamat indepedenţa faţă de Moscova, Bucureştiul este cel mai ferm şi energic avocat al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Şi de aproape zece ani, încurajează ferm aspiraţiile europene ale acesteia. Nu e întâmplător că luni, la Bruxelles, tocmai ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a prezidat reuniunea Grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova, organizată în marja Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii. Mecanism ministerial cu caracter informal, lansat în ianuarie 2010, tot la iniţiativa României, cu sprijinul Franţei, Grupul a analizat parcursul european al Chişinăului, cu accent pe procesul de reforme şi priorităţile de acţiune în contextul implementării acordului de asociere dintre Republica Moldova şi UE.



    Meleşcanu a pledat pentru susţinerea fermă a obiectivelor europene ale Republicii Moldova de către statele membre şi instituţiile Uniunii. Pentru că, a spus el, pe lângă progresele înregistrate în numeroase domenii, sunt necesare eforturi suplimentare. Ministrul român a anunţat că executivul comunitar va transfera Republicii Moldova, încă din aprilie, o serie de fonduri, pentru a-i asigura macrostabilitatea economică şi a precizat – în exclusivitate pentru Radio România – că aceasta reprezintă o recunoaştere a reformelor promovate de guvernul pro-occidental de la Chişinău.



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a adăugat că una dintre concluziile Consiliului s-a referit la libertatea presei din Republica Moldova, în condiţiile în care autorităţile de la Chişinău sunt preocupate de influenţa media de limba rusă: Recomandarea care s-a făcut este asigurarea libertăţii mass-mediei şi în acelaşi timp găsirea unor modalităţi de a-i responsabiliza şi de a-i face să fie conştienţi de importanţa promovării unor ştiri reale şi nu a unor ştiri fabricate. Şi mai ales, creşterea rezilienţei instituţiilor statului atunci când sunt utilizate diverse canale pentru împrăştierea de ştiri de multe ori false şi pentru referirile care se fac la relaţia dintre Republica Moldova şi UE.”



    Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu trimit la noua lege a audiovizualului din Republica Moldova, aşa-numita lege antipropagandă, ce restricţionează difuzarea canalelor tv ruseşti. Nici cenzură, nici limitare a libertăţii de exprimare, legea e menită, spun experţii, doar să limiteze valul de propagandă antioccidentală şi, în particular, românofobă, revărsat pe piaţa mediatică de la Chişinău şi asezonat cu calomnii şi zvonuri apocaliptice. Analiştii subliniază că miza acestei campanii mediatice e, deopotrivă, electorală şi geopolitică. Fiindcă, în perspectiva alegerilor legislative de la sfârşitul anului, serveşte doar partidului socialist al preşedintelui filorus Igor Dodon, care pledează deschis pentru abandonarea căii europene şi pentru revenirea republicii pe orbita Moscovei.

  • România susţine drumul european al Republicii Moldova

    România susţine drumul european al Republicii Moldova

    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a transmis, luni, spre reexaminare, Parlamentului de la Bucureşti, legea privind acordarea asistenţei financiare rambursabile pentru Republica Moldova. Şeful statului consideră că această lege nu este oportună deoarece, la Chişinău, nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere cu UE.



    Asistenţa este în sumă de până la 150 de milioane de euro, din disponibilităţile rezultate din procesul de privatizare. Ea a fost convenită de guvernele celor doua state la 7 octombrie 2015, în baza Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, declaraţie semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010. Legea prevede că asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat, iar împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, scadenţa fiecăreia dintre acestea fiind de maximum cinci ani.



    Banii ar trebui să acopere o bună parte din salariile pentru bugetari şi plata pensiilor. Republica Moldova trece printr-o gravă criză politică şi financiară cauzată de fraude bancare si acte de corupţie care au dus la caderea guvernului Valeriu Streleţ şi refuzul FMI de a încheia un nou acord de împrumut. Partea română menţionase, în acord, că împrumutul nerambursabil poate fi acordat doar în condiţiile unei inţelegeri între Chişinău şi Fond.



    După anunţul preşedintelui României, lideri ai PD şi PL (la guvernare) din Republica Moldova au reacţionat pozitiv, apreciind drept firească măsura retragerii sprijinului financiar de la Bucureşti. În plan politic, la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a început, luni, consultări cu facţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de premier. După destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană, PLDM, al cărui fost lider, Vlad Filat, a fost arestat pentru fapte de corupţie, refuză sa facă o nouă alianţă cu PD si PL, împreună cu care ar alcătui, totuşi, o majoritate parlamentară democrată.



    Partidul Comuniştilor se pronunţă pentru un guvern de tehnocraţi, în timp ce socialiştii vor alegeri anticipate. Pe de altă parte, dacă PD a iniţiat consultări şi cu Partidul Comuniştilor, liberalii şi independenţii au declarat că nu vor accepta o alianţă din care să facă parte acest partid.

  • Jurnal românesc – 23.09.2015

    Jurnal românesc – 23.09.2015

    Guvernul României va propune Parlamentului spre aprobare un proiect de
    asistenţă financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro pentru Republica
    Moldova – a anunţat, marţi, la Neptun, premierul Victor Ponta, la finalul şedinţei comune a
    guvernelor celor două ţări. Potrivit
    şefului Executivului, banii ar urma să fie rambursaţi în termen de cinci ani,
    iar dobânda este în jur de 1,5%. ‘România
    nici nu pierde, nici nu câştigă’ – a spus Victor Ponta, potrivit căruia este vorba de un ajutor dat celui mai apropiat
    prieten. La rândul său, premierul moldovean, Valeriu Streleţ, a susţinut că din
    acest împrumut ar urma să fie eliberată, anul acesta, o primă tranşă de 60 de
    milioane de euro. Cei doi oficiali au
    mai discutat despre continuarea proiectelor de infrastructură în
    domeniul energetic şi în cel al transporturilor, precum şi despre proiecte care
    vizează controlul sanitar-veterinar, protecţia mediului şi dezvoltarea
    domeniului sănătăţii.




    Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu o largă majoritate,
    propunerea de Lege pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru
    cultivarea memoriei naţionale antitotalitare, iniţiată de Sorin Ilieşiu,
    senator PSD de Sibiu. În curând, această propunere va fi dezbătută în procedură
    de urgenţă în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.




    Deputatul PNL Mihai Voicu şi-a dat, marţi, demisia din
    funcţia de preşedinte al Comisiei parlamentare de Cod electoral. Anunţul a fost
    făcut în cadrul unei conferinţe de presă susţinute de Voicu şi co-preşedintele
    PNL, Alina Gorghiu. Aceasta a precizat că Mihai Voicu a demisionat în semn de
    protest faţă de tergiversarea de către PSD a adoptării legii votului prin
    corespondenţă. În schimb, vicepreşedintele Comisiei pentru elaborarea legilor
    electorale, deputatul PSD Gabriela Podaşcă, susţine că demisia liberalului din
    fruntea comisiei reprezintă ‘un act de laşitate politică’ şi spune că PNL nu
    doreşte introducerea votului prin corespondenţă.




    Peste jumătate dintre români (56,2%) cred că România nu ar
    trebui să primească refugiaţi – potrivit unui sondaj INSCOP. Dintre cei care
    cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% cred că ţara noastră
    trebuie să stabilească singură cota pe care o poate primi, iar 14,6% – că ar
    trebui primit numărul de refugiaţi cerut de Uniunea Europeană. 65,3% din
    totalul persoanelor chestionate spun că nu ar fi de acord ca refugiaţii să se
    stabilească în România.




    Un joc
    domino format din peste 3.000 de blocuri de BCA va fi realizat sâmbătă, în zona
    centrală a oraşului Cluj. Şirul va lega două pieţe importante ale oraşului -
    cea în care se află vechea catedrală romano-catolică Sfântul Mihail şi piaţa
    Mihai Viteazu. Cluj Dominoes, cum a fost numit evenimentul, este creat cu
    sprijinul Station House Opera, care a creat primul asemenea ‘joc’ în 2009, la
    Londra. De atunci, organizaţia a realizat asemenea ‘statui în mişcare’, numite şi
    ‘Dominouri’, în mai multe oraşe europene, Clujul fiind primul din Europa de
    Est. 100 de voluntari vor aşeza, pe parcursul mai multor ore, blocurile de BCA în
    poziţie. Ulterior, acestea vor fi ‘puse în mişcare’, viteza cu care se vor dărâma
    fiind echivalentă cu cea a mersului pe jos. Vor fi necesare 20 de minute pentru
    a se dărâma toate cele 3.200 de piese, înşirate pe o distanţă de 1,2 kilometri.
    La finalul evenimentului, blocurile de BCA vor fi oferite unor comunităţi sărace,
    materialul de construcţie putând fi utilizat la ridicarea a aproximativ opt spaţii
    de locuit cu o cameră.