Radio România Internațional

Tag: asistenta juridica

  • Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate

    Noi reguli europene pentru protecția avertizorilor de integritate


    Europa pierde între 5,8 şi
    9,6 miliarde de euro în fiecare an în achiziţiile publice, din cauza lipsei
    protecţiei avertizorilor de integritate. Doar 10 ţări din UE le oferă acestora o
    protecție juridică completă. Deputaţii europeni au ajuns la un acord cu guvernele
    naţionale, astfel încât informatorii să se simtă în siguranţă atunci când
    raportează acte ilegale sau lipsite de etică. Statele membre vor avea doi ani
    la dispoziție pentru a se conforma cu regulile prevăzute de directivă.




    Noile reglementări la nivel european
    protejează avertizorii de integritate ce semnalează încălcări ale dreptului
    european în diverse domenii, precum achizițiile publice, serviciile financiare,
    spălarea banilor, siguranța produselor sau a transportului, siguranța nucleară,
    sănătatea publică, protecția consumatorilor sau a datelor.


    Măsurile includ crearea de canale
    sigure, astfel încât informatorii să poată raporta încălcările fără teamă de
    represalii. Pentru a garanta siguranța potențialilor avertizori de integritate
    si confidențialitatea, noile norme permit dezvăluirea informațiilor fie la
    nivel intern, al organizației în cauză, fie direct autorităților naționale
    competente, precum și instituțiilor, organismelor sau agențiilor europene.


    Avertizorilor li se asigură şi
    asistenţă îmbunătăţită, de exemplu, asistenţă juridică gratuită şi consiliere
    psihologică.Reglementările interzic în mod explicit represaliile și
    introduc măsuri de protecție pentru a împiedica suspendarea, retrogradarea și
    intimidarea sau confruntarea avertizorului cu alte forme de represalii. Cei
    care oferă sprijin avertizorului, cum ar fi facilitatorii, colegii sau rudele,
    sunt de asemenea protejați.


    ONG-urile şi jurnaliştii care ajută
    informatorii vor beneficia şi ei de protecţia legii. Şi nu numai în cazurile de
    evaziune fiscală similare scandalului Lux Leaks. Informatorii ar trebui să fie
    protejaţi indiferent de tipul încălcării semnalate – fie că e vorba despre
    finanţe, mediu, politică sau date cu caracter personal.


    Raportorul Virginie Roziere
    (S&D, Franța) a declarat că a
    existat un consens larg din partea tututor grupurilor politice în adoptarea
    noilor reguli: Sunt bucuroasă că a
    existat o mobilizare continuă foarte bună din partea ONG-urilor, a societăţii
    civile. Este adevărat că impactul politic al Parlamentului în promovarea
    acestei idei de protecţie la nivelul UE a avertizorilor de integritate nu ar fi
    fost semnificativă fără mobilizarea de asemenea intensă a ONG-urilor. Deci,
    vreau foarte mult să subliniez aspectul colectiv al acestei situaţii. A existat
    o cooperare reală între Parlamentul European şi societatea civilă. Şi, desigur,
    acum avem rezultatele. Propunerea din 2018 a Comisiei Europene a fost o
    propunere bună şi Parlamentul a vrut să o ducă cât mai departe. Am vrut o
    protecţie cât se poate de bună pentru avertizori. Au existat diferite
    controverse, care au fost dezbătute public. Vreau să subliniez faptul că a
    existat mult interes public pentru această propunere. Şi acest lucru a fost clar
    în dezbaterile publice care au avut loc la nivel european şi naţional.


  • Fonduri europene pentru Facultatea de Drept a Universității “Alexandru Ioan Cuza” de la Iași

    Fonduri europene pentru Facultatea de Drept a Universității “Alexandru Ioan Cuza” de la Iași

    Centre de consiliere, cursuri pentru juriști – elemente ce se regăsesc într-un proiect de anvergură națională și în care sunt implicate mai multe centre universitare.

    Fondurile europene se
    regăsesc sau ar trebui să se regăsească în dezvoltarea infrastructurii, în
    diferite proiecte care au de-a face cu reabilitarea unor clădiri. Dincolo de
    reperele enunțare, importante sunt și inițiativele care țin de relația dintre cetățeni și entitățile
    statului. Lucrurile sunt extrem de
    serioase, dacă facem referire la victimele unor abuzuri sau nereguli din
    administraţie şi justiţie. Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan
    Cuza de la Iași este implicată într-un astfel de proiect. Câteva informații
    avem de la doamna Alina Gentimir, lector în cadrul facultății aminitite, expert
    promovare în cadrul proiectului despre care dorim să vorbim. Așadar,
    aproximativ 5,5 milioane de lei, fonduri europene, pentru ce anume?




    Pentru un proiect care se intitulează Servicii de
    consiliere juridică pentru victime ale unor abuzuri sau nereguli în
    administrație și justiție, un proiect cofinanțat din Fondul Social European,
    prin Programul Operațional Capacitatea Adminsitrativă 2014 -2020. Toată această
    sumă va fi repartizată între toți partenerii proiectului: Transperancy
    International România, Universitatea de
    Vest Timișoara, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Universitatea din Craiova,
    Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj și Universitatea din București.
    Bineînțeles, o anumită sumă este alocată și Facultății de Drept din cadrul
    Universității Alexandru Ioan Cuza.


    Vom desfășura mai multe activități care sunt orientate spre
    a satisface grupul țintă primar format din specialiști ai dreptului;
    deopotrivă, grupul țintă este orientat și către cetățeni, cei care vor
    beneficia de asistența juridică din cadrul centrelor de documentare și
    asistență juridică. Aceste centre vor fi în număr de șase, în cadrul
    proiectului, corespunzătoare fiecărui centru universitar. Prin urmare, cei care
    fac parte din grupul vulnerabil, persoane care au fost afectate de modul în care funcționează adminsitrația
    publică sau sistemul judiciar și au anumite plângeri , se pot adresa experților
    pe asistență juridiciă din centrele de documentare. Acești experți sunt ajutați
    de asistenți voluntari. Ne dorim să intermediem ceea ce se întâmplă în
    administrație și justiție și care ar fi doleanțele societății civile pentru o
    funcționare mai eficientă a acestor instituții ale statului.


  • Negocieri cu Malaysia privind asistența judiciară și extrădarea

    Negocieri cu Malaysia privind asistența judiciară și extrădarea

    Guvernul a aprobat, prin memorandum, începerea negocierilor cu Malaysia cu privire la trei tratate care să reglementeze aspecte de cooperare judiciară în materie penală: asistență judiciară, transferul persoanelor condamnate și extrădare.



    Între România și Malaysia nu există în prezent un cadru juridic în domeniul cooperării internaționale în materie penală, discuții preliminare pe tema încheierii unor tratate bilaterale cu Malaysia fiind demarate din anul 2012.



    Având în vedere că, în prezent există în Malaysia cetățeni români arestați pentru trafic de droguri, iar unul dintre aceștia a fost condamnat la pedeapsa capitală, România are interes pentru dezvoltarea cooperării judiciare în materie penală cu acest stat.



    În anul 2013, Ministerul Justiției din România a transmis părții malaysiene că este interesat să negocieze încheierea unor tratate cu Malaysia care să reglementeze aspecte de cooperare judiciară în materie penală, îndeosebi în ceea ce privește transferul persoanelor condamnate. Ulterior, partea malaysiană a comunicat Ambasadei României adoptarea legislației necesare pentru negocierea acestui tratat, fiind astfel create premisele pentru demararea discuțiilor asupra acestui tratat deosebit de importat pentru partea română.