Radio România Internațional

Tag: asistenta sociala

  • Mamele și gravidele minore din comunități rurale defavorizate

    Mamele și gravidele minore din comunități rurale defavorizate

    10% dintre
    nașterile din România provin de la mame adolescente, după cum 45% din naşterile din
    Uniunea Europeană în rândul fetelor cu vârste sub 15 ani provin din România,
    aflată pe primul loc la acest capitol. O spune organizaţia Salvaţi
    Copiii, care, într-un raport, arată care este, în egală măsură, legătura
    între nivelul de educaţie şi vârsta adolescentelor din comunități rurale
    defavorizate care devin mame.


    85% dintre
    mamele şi gravidele sub 18 ani nu mai merg la şcoală, majoritatea abandonând
    cursurile înainte de sarcină. Una din 10 recunoaște că nu a fost la şcoală niciodată,
    iar trei sferturi au renunţat la şcoală înainte de clasa a VIII-a.


    Îngrijorător
    este, apoi, că 4 din 10 gravide sau mame minore nu apelează la alte servicii
    medicale pe durata sarcinii în afara celor oferite de medicul de familie. O
    treime din viitoarele mame de vârstă mică spun că nu au făcut nicio analiză
    medicală, motivul principal fiind lipsa banilor – jumătate dintre familiile lor
    au un venit lunar sub o mie de lei, echivalentul a doar circa 200 de euro. Totodată,
    80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, deoarece nu au avut informații.


    Statistica
    prezentată de Salvaţi Copiii mai arată că trei sferturi din mamele
    sau gravidele minore au rude sau cunoştinţe care au născut atunci când aveau
    mai puţin de 18 ani. Și o treime din ele însele sunt născute de mame minore.


    În Sălaj,
    de pildă, zeci de fete sunt sprijinite printr-un program iniţiat de un grup de
    lucru special constituit la nivel judeţean. Prin acest program, mamele minore
    beneficiază de servicii medicale, sociale şi educaţionale pentru a se putea
    integra în societate.

    Ne vorbește despre aceste mame Violeta Milaş, directorul
    Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sălaj:

    ʺMajoritatea provin din mediul rural, în care aceste tinere sau copii,
    aceste mame minore nu au documente de identitate, certificate de naştere,
    familiile sunt plecate… În momentul în care ajung la spital şi nasc, nu
    există certificat de naştere, nu există buletin. Înregistrarea copilului este o
    problemă. Educaţia şi cultura acestor familii este că e ceva normal să nască la
    această vârstă. A trebuit să le învăţăm lucruri elementare de igienă şi pe urmă
    să ajungă să reuşească să-şi crească proprii copii. În comunităţile unde există
    asistent social pregătit şi asistenţi medicali comunitari, acolo se văd
    rezultate, în sensul că sunt monitorizate, le învaţă anumite lucruri şi
    situaţia acestor mame este mai simplă.ʺ


    La București,
    la Ministerul Sănătății, acum un an a fost reînființată, după o foarte lungă
    absență, o structură care să se ocupe de sănătatea mamei și a copilului. Se
    lucrează, de asemenea, la înființarea a circa 200 de centre comunitare
    integrate la nivel național, plasate în zone locuite de populații vulnerabile,
    care să ofere atât servicii medicale, cât și sociale. Însă, ministrul Alexandru
    Rafila, confirmă: pentru ca gravidele și mamele minore să aibă acces la
    servicii medicale și sociale, autoritățile centrale trebuie să se bazeze pe un
    parteneriat cu cele locale.


    Tot ministrul
    Rafila consideră, însă, și că esențială este educația, iar numărul mamelor
    minore din România s-ar putea diminua doar dacă acestea ar merge la şcoală, iar
    educaţia pentru sănătate ar deveni o disciplină permanentă, care să facă parte
    din curriculă:

    ʺCred că problema principală este legată de
    accesul la educaţie şi, în secundar – dar nu neapărat pe locul doi ca
    importanță, ele derivă una din cealaltă – de accesul la educaţia pentru
    sănătate. Accesul la educația pentru sănătate este foarte important, este
    multidisciplinar, nu se referă exclusiv la educația sexuală, și ar trebui să
    evităm să rămânem cantonați exclusiv în această zonă, a educației sexuale. Avem
    un nou ministru la Educaţie şi sunt convins că o să putem să găsim o soluţie,
    astfel încât educaţia pentru sănătate să devină o disciplină permanentă,
    adaptată oricărei vârste, care să facă parte din curriculă. Dar nu putem să
    facem educaţie pentru sănătate, dacă aceşti copii nu merg la şcoală. E clar că
    problema este legată de un background cultural, ei aparţin de multe ori unor
    minorităţi, unor grupuri vulnerabile care în mod tradiţional se căsătoresc la
    vârste extrem de tinere şi, ca urmare, au copii.ʺ


    În iulie
    2022, în România a fost promulgată legea privind introducerea, începând cu
    clasa a VIII-a de gimnaziu, a unor ore de educație pentru sănătate, la care elevii
    pot lua parte cu aprobarea părinților. Și în viziunea consilierului
    prezidenţial Diana Păun, această educaţie pentru sănătate este prioritară,
    pentru că ea este filtrul prin care li se oferă generaţiilor prezente şi
    viitoare şansa unor alegeri informate și responsabile. Tot consilierul Diana
    Păun promite și alte schimbări:

    ʺÎn cadrul educaţiei pentru sănătate,
    educaţia sexuală reprezintă o componentă importantă care are potenţialul de a
    schimba aceste statistici cenuşii, ca să nu le spunem negre. În mediul rural şi
    în comunităţile izolate este cea mai mare nevoie de o reţea de medicină şcolară
    funcţională, de educaţie sexuală, de servicii de planning familial, iar Planul Național
    de Redresare și Reziliență a prioritizat acest lucru. Investiţia în dotarea şi
    reabilitarea cabinetelor de planning familial în regiuni vulnerabile, cu număr
    mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală
    se regăseşte ca pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la
    îmbunătăţiri considerabile.ʺ


    Nevoi sunt,
    în consecință, multe și pe multiple planuri! O reformă care să conducă la
    schimbări în profunzime trebuie să vizeze, de pildă, în plus, şi resursa umană
    din sănătate – număr necesar de profesionişti cu specializări adecvate și o
    distribuţie a lor geografică optimă. Trebuie colectate, totodată, informaţii şi
    elaborată o situaţie cât mai cuprinzătoare în domeniul sănătăţii mamei şi
    copilului din comunităţile izolate social şi neintegrate. Esențială este, de
    asemenea, comunicarea şi cooperarea dintre serviciile publice de asistenţă
    socială, serviciile medicale și instituţiile educaţionale. Toate aceste
    demersuri – și multe altele! – sunt esenţiale, în condiţiile în care este
    cunoscut, pe de o parte, faptul că graviditatea la vârste tinere presupune
    riscuri legate de sarcină mai mari, iar, pe de altă parte, maternitatea
    prematură le expune pe mamele tinere riscului de a abandona şcoala și de a
    intra în cercul vicios al sărăciei, cu efecte din generație în generație.



  • Jurnal românesc – 28.09.2022

    Jurnal românesc – 28.09.2022

    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat, în premieră, mai multe granturi simultan. Este pentru prima dată când am reușit să demarăm mai multe apeluri competitive de granturi în același timp, cu scopul de a susține direct asociațiile și organizațiile românești din afara granițelor, a transmis secretarul de stat al Departamentului, Gheorghe Cârciu, cu prilejul unei conferinţe la care au participat reprezentanții mediului asociativ românesc care au depus dosare pentru obținerea de fonduri nerambursabile. El a spus că au fost primite peste 195 de cereri de finanțare, cumulat, pentru cele două programe de granturi Susținerea educației în limba română și respectiv Susținerea mediului asociativ românesc. Şeful DRP a avut apoi o întrevedere cu reprezentanţii comunității românești din Ucraina, cărora le-a vorbit despre procesul de colectare a documentației necesare plății burselor destinate elevilor etnici români înscriși în clasele 1-4 în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba română. Opt asociații, fundații şi organizații ale românilor din Ucraina au fost selectate să gestioneze programul de burse pentru anul școlar 2021-2022.

    82 de copii din municipiul Deva, cu vârste între 4 şi 17 ani, care au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate se află în evidenţa Direcţiei judeţene de Asistenţă Socială şi sunt monitorizaţi pe perioada în care părinţii lipsesc din ţară. Din totalul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, şapte au ambii părinţi plecaţi iar în alte 10 cazuri cel plecat este părintele unic susţinător al familiei. Direcţia de Asistenţă Socială Deva arată că, potrivit cifrelor raportate de unităţile de învăţământ, numărul copiilor rămaşi în grija rudelor a crescut cu aproape 11% faţă de anul trecut, dar rămâne, totuşi, sub nivelul din 2020, când au fost înregistrate 115 cazuri. Conform aceleiaşi statistici, şapte copii au revenit în ţară, după o perioadă mai mare de un an de şedere în străinătate, alături de părinţi. Autoritatea reaminteşte că dacă ambii părinţi sau părintele unic susţinător al familiei urmează să plece la muncă în străinătate, aceştia au obligaţia să comunice această intenţie, în scris, Direcţiei de Asistenţă Socială şi să desemneze persoana care va avea grijă de minori în lipsa lor. La nivel naţional, în decembrie 2021, peste 21.000 de copii aveau ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat.

    Expoziţia aniversară 25 de ani de Parteneriat Strategic România-Statele Unite, parte a unui program cultural mai amplu, a fost deschisă la Galeria Brâncuşi a Institutului Cultural Român de la New York. Sunt expuse 80 de fotografii puse la dispoziţie de Arhivele Diplomatice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Agenţia Naţională de Presă – Agerpres, care au fost reunite într-o instalaţie al cărei design a fost conceput de arhitectul, designerul şi creator de ornamente urbane şi artă publică, Ioana Barac. ICR New York transmite că la vernisaj au participat şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, reprezentantul permanent al României la ONU, Cornel Feruţă, lideri ai comunităţii româno-americane şi oficiali ai unor instituţii româneşti şi internaţionale. Expoziţia poate fi vizitată până pe 7 octombrie.

    Institutul Cultural Român, Uniunea Arhitecţilor din România şi ministerele Culturii şi Afacerilor Externe organizează concursul pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la ediţia din 2023 a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia. Concursul public de creaţie este deschis autorilor individuali sau reuniţi în grupuri ori organizaţiilor neguvernamentale. Pentru prima etapă, termenul limită de depunere a documentaţiilor este 14 noiembrie, iar pentru etapa a 2-a – 9 ianuarie 2023. Proiectul câştigător va fi anunţat la 16 ianuarie 2023. Tema Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură este Laboratorul viitorului şi face referire la tehnologii, metropole, minorităţi, diversitate, rasă şi antropologie. A 18-a ediţie a Bienalei de Arhitectură de la Veneţia se va desfăşura în perioada 20 mai – 26 noiembrie 2023.


  • Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Iniţiative pentru sprijinirea comunităţii din Poieneşti, judeţul Vaslui

    Prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020,
    finanțare pentru proiecte care vizează comunitățile din mediul rural. Un reper
    în acest sens îl regăsim în comuna vasluiana Poienești. Fundația World Vision
    România, Primăria, școala gimnazială și Asociația Centrul de Analiză și
    Inovaree Economică – Socială colaborează pentru buna desfășurare a proietului
    cu titlul ROUTE – Poienești, revizalizarea relațiilor comunitare prin
    furnizarea de servicii integrate. Finanțarea este de peste 4,8 miliaone de lei.


    Informații avem avem de la managerul, domnul Remus Ifrim. Proiectul are trei
    direcții, care sunt acestea?

    O primă direcție ar
    fi oferirea de servicii sociale și medicale persoanelor aflate în dificultate.
    Vom avea 140 de copii și 145 de adulți care vor beneficia de consultații
    medicale, investigații de specialitate. Vor beneficia de servicii sociale
    specializate, de consiliere psihologică oferită de specialiști, campanii de
    informare; deci inclusiv partea de prevenție o vom avea în atenție, atât din
    punct de vedere al componentei sociale, cât și medicale; acces la programe de
    dezvoltare și mobilizare comunitară;
    sesiuni de informare în vederea combaterii segregării și promovării
    egalității de șanse. Aceasta ar fi o primă direcție.

    O alta vizează componenta
    educațională și aici dorim să oferim șansa copiilor vulnerabili din punct de
    vedere educațional din comunitatea Poienești să beneficieze de servicii de after school, consiliere psihologică, posibilitatea
    de a participa la activități de educație
    nonformală prin care să-și dezvolte abilitățile de viață la școli de vară, să
    primească o masă caldă și, bineînțeles, să se deplaseze vara în excursii.




    A treia direcție îi vizează pe adulți.




    Exact, dorim să
    propunem prin acest proiect, măsuri de ocupare a forței de muncă. Nivelul de
    educație este foarte scăzut. Adulții au nevoie de sprijin în această direcție a
    calificării. Vor participa la cursuri de calificare, de specializare pentru a
    accesa mai ușor un loc de muncă, vor beneficia de consiliere și de orientare
    profesională și, bineînțeles, de suport, mediere pe piața muncii, suport pentru
    găsirea unui loc de muncă. Pentru adulții care își doresc să înființeze o
    afacere, vom avea și o componentă de antreprenoriat. Vor putea participa la un
    curs și vor putea realiza un plan de afaceri. În urma analizei și evaluării
    planurilor primite, finanțăm trei astfel de afaceri din comunitatea Poienești.



  • O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    O creșă nouă în comuna Făcăeni, județul Ialomița

    Peste 70 de copii vor primi aici 8 ore pe zi
    îngrijire şi hranã în timp ce pãrinţii lor vor putea merge la serviciu sau îşi
    vor putea face treburile prin gospodãrie ştiind cã micuţii sunt în siguranţã,
    spune primarul comunei, Nuţi Roşu:


    Intenția noastrã a fost de a veni în sprijinul familiilor care
    au mai multi copii sau care au locuri de munca şi au nevoie de aceste servicii
    sociale.


    Investiţia se ridicã la aproximativ 900 de
    mii de euro- adicã peste 4 milioane 279 de mii de lei. Cea mai mare parte din sumã- 3 milioane 637 de mii de lei reprezintã finanţare europeanã nerambursabilã,
    restul fiind finanţare nerambursabilã din bugetul naţional şi cofinanţare de la
    bugetul local al comunei Fãcãeni. Banii au fost accesaţi prin Programul
    Operaţional Capital Uman 2014- 2020.


    Creşa va fi amenajatã într- o clãdire ce urmeazã sa fie extinsã şi modernizatã pânã la jumãtatea acestui an.


    Fondurile
    vor asigura funcţionarea ei timp de 2 ani, pânã în noiembrie 2022, mai spune Nuţi Roşu:


    Eu sunt foarte fericitã cã pot sa fac ceva pentru mititeii aceştia din comuna noastrã şi sunt sigurã cã această creşă va avea succes.
    Dupã 2 ani, când se va termina aceastã finanţare ea va
    rãmane sã fie finanţatã din bugetul local. Nu va fi uşor dar pentru mine va fi o prioritate. Dacã ştii sã-ţi gestionezi
    banii şi sã-ţi faci prioritãţile… cei mai mulţi cetãţeni vor sã se asfalteze odatã toatã comuna, cã pentru ei este
    mai importantã asfaltarea dar
    trebuie sã ne gândim cã este importantã şi partea asta..
    care trebuie susţinutã de la bugetul local.



    Totodatã persoanele care au în grijã copii cu
    pãrinţi plecaţi la muncã în strãinãtate vor participa la un program de educaţie
    parentalã. De asemenea, personalul didactic ce va deservi creşa va beneficia de
    formare profesionalã în vederea dobandirii competenţelor necesare în domeniul
    educaţiei timpurii.


    Administrația
    din Făcăeni nu este la prima experiențã in
    domeniul accesării fondurilor europene, în localitate mai existã un centru de asistență socială pentru copii aflaţi în
    situaţii de risc iar pe viitor autoritãţile
    locale au în plan sã amenajeze si un centru pentru
    persoanele vârstnice.


  • Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Proiect pentru integrarea profesională şi socială a tinerilor din judeţul Neamţ

    Instituții publice cu rol în asistența socială și
    protecția copilului și organizație neguvernamentală cu activități
    în aceleași domenii colaborează în cadrul unui proiect cu finanțare
    europeană, ce este oferită prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020.


    Este vorba, mai exact, de Fundaţia Sfântul Ioan
    Calabria din Răcăciuni, județul Bacău, și care are parteneri direcții de
    specialitate din județul Neamț pentru a-i ajuta pe adolescenții care ies din
    sistemul de protecție să-și găsească mai ușor drumul profesional si nu numai.
    Un milion de euro, valoarea proiectului.

    Ce se întâmplă cu aceste fonduri, la
    rubrica Euranet Plus de astăzi, aflăm de la domnul Ionuț Ciciu, vicepreședinte
    al fundației care are ramificații și la Roman, județul Neamț. Așadar,
    adolescenți care au nevoie de sprijin:




    Este un proiect
    dezvoltat în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și protecția
    Copilului Neamț și Direcția de Asistență Socială a municipiului Piatra Neamț. Acest proiect ,
    care se numește Suport – servicii integrate pentru deprinderi de viață
    independentă, se adresează unui număr de 90 de adolescenți și tineri care se
    pregătesc sau au părăsit programul de protecție socială național.

    Gândim niște
    activități specifice pentru acești tineri: furnizarea de servicii sociale complexe pentru
    dobândirea abilităților de viață independentă și integrare socială, sprijin și
    consiliere psihologică și, de asemenea, furnizarea de servicii de consiliere
    orientare profesională; facilitarea ocupării pe piața muncii și, bineînțeles, o
    campanie de conștientizare în județul Neamț, la nivelul angajatorilor, în
    vederea integrării pe piața muncii a
    acestor tineri.




    În esență, asta înseamnă sprijin pentru găsirea unui loc
    de muncă, dar și a unui loc unde să trăiască.




    Pe o anumită
    perioadă de timp, unul din obiectivele acestui proiect este de a oferi servicii
    de tip prima cameră unui număr de 43 de tineri care au părăsit sistemul
    instituționalizat de protecția copilului
    din județul Neamț. Ne-am dori ca intervenția noastră să aibă o sustenabilitate
    viabilă în timp.




  • Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Fondurile sunt
    asigurate, în mare parte, prin Programului Operațional Capital Uman aferent
    perioadei 2014-2020. În primul caz e vorba de finanțare peste 560 de milioane
    de euro, iar cel de al doilea demers necesită pentru implementare 11 milioane
    de euro.


    Implicate în aceste proiecte sunt
    direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului. Este și cazul
    județului Bootșani. Despre ce înseamnă
    aceste proiecte în nord estul țării, precizări din partea doamnei Doina Nacu
    Manole, director executiv adjunct în cadrul instituției botoșănene.




    Așadar, asistenți maternali plătiți, pregătiți pentru copii și locuință
    socială pentru protejarea victimelor violenței domestice. Mai exact?




    Mai exact, este vorba de
    TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor care are
    drept scop reducerea numărului de copii
    și tineri plasați în instituții, prin consolidarea rețelei de asistenți
    maternali. Obiectivul este creșterea calității sistemului de asistență socială
    și a numărului de asistenți maternali
    profesioniști la nivelul comunității. Valoarea totală a cheltuielilor
    eligibile, conform controcatului de
    finanțare, pentru DGASPC Botoșani (Direcția Generală de Asistență Socială și
    Protecția Copilului Botoșani), este de 65 de milioane de lei, din care 84% este
    finanțare din Fondul Social European.




    Banii, destinați?




    Banii, destinați plății
    salariilor asistenților maternali care au fost până acum angajați și urmează a
    fi angajați până în anul 2023. În cadrul proiectului ne-am angajat să recrutăm
    155 de asistenți maternali.




    În cazul proiectului VENUS -
    Împreună pentru o viață în siguranță!, ce se întâmplă la Botoșani?




    La Botoșani, se va înființa o
    locuință protejată pentru victimele violenței domestice. Valoarea cheltuielilor eligibile pentru noi este de 1,13 milioane de lei, 84% din Fondul
    Social European.




    Când va fi dată în folosință
    această locuință socială?




    Locuința protejată, noi sperăm să
    o finalizăm, în sensul și dotării, am renovat clădirea, urmând ca, în săptămâna
    9 – 13 martie, locuința să fie funcțională.


  • Servicii medicale şi sociale gratuite, la Tulcea, printr-un proiect european

    Servicii medicale şi sociale gratuite, la Tulcea, printr-un proiect european

    Locuitorii unui cartier tulcean vor fi
    beneficiarii unui proiect european, derulat de autorităţile locale.


    Pentru ei, a fost deschis un Centru de
    Asistenţă Integrată Comunitară, unde au parte de servicii medicale gratuite dar
    şi de mediere în relaţia cu diverse instituţii.


    Pentru punerea în practică a
    proiectului, colaborează mai multe instituţii tulcene, spune Ştefana Zibileanu,
    directorul Direcţiei de Protecţie şi Asistenţă Socială Tulcea:




    Acest
    proiect se adresează cartierului Neptun, ca zonă urbană marginalizată. Pe componenta
    de formare profesională şi accesarea unui loc de muncă, activităţile sunt ale liderului
    de parteneriat, respectiv ale Primăriei municipiului Tulcea. Pe servicii
    socio-medicale, e Direcţia de Asistenţă şi Protecţie Socială iar pe componenta
    de educaţie, Şcoala I.L.Caragiale.



    Înainte de a fi depus proiectul, o analiză
    preliminară, a cartierului Neptun.


    S-a constatat că sunt multe persoane, aflate
    în risc de sărăcie şi excluziune socială, care au nevoie de ajutor. Ar fi vorba, în total, de 280 de persoane.


    Ştefana Zibileanu ne-a oferit amănunte şi
    despre serviciile care sunt acordate în cadrul centrului:




    Vor fi psihologi, asistenţia sociali,
    asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari, astrfel încât, serviciile
    de asistenţă medicală comunitară adresate persoanelor din acest cartier, vor fi
    acordate prin acest centru. De asemenea, prin Centrul de Asistenţă Integrată
    Comunitară, vor fi angajate opt persoane – opt îngrijitori persoane vârstnice,
    care vor asigura îngrijirea la domiciu a persoanelor vârstnice din acest
    cartier.


    O altă noutate este faptul că oamenii vor fi ajutaţi să îşi
    rezolve problemele cu diverse instituţii. Vor scăpa de drumurile la diverse
    instituţii, pentru că toate cererile le vor putea depune la Punctul Unic de
    Acces, înfiinţat în cadrul Centrului:


    Tot ca şi noutate, în acest Centru de
    Asistenţă Integrată Comunitară, va funcţiona un Punct Unic de Acces. Ce
    înseamnă acest lucru? Orice solicitare, poate fi depusă la acest punct unic de
    acces. Vor putea fi depuse cereri sau solicita informaţii în legătură cu orice
    serviciu acordat în municipiul Tulcea. Dacă cineva are o problemă cu o altă
    instituţie publică – exemplu, Enel sau orice altceva – şi nu poate ajunge la
    acea instituţie, pot solicita informaţii prin intermediul Punctului Unic de
    Acces iar colegii noştri, care lucrează în acest Punct Unic de Acces vor
    facilita obţinerea răspunsului de către persoana respectivă.


    Proiectul
    se numeşte Re Start Neptun – Dezvoltare locală integrată şi este finanţat
    prin Programul Operaţional Capital Uman, având un buget total de 2,8 milioane
    de euro.


    Acesta
    are drept obiectiv reducerea numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie şi
    excluziune socială din cartierul Neptun.


  • Integrarea persoanelor vulnerabile

    Integrarea persoanelor vulnerabile

    Persoanele vulnerabile sunt acele persoane care au dobândit o formă de
    protecţie în România şi care au potenţial redus de autoîntreţinere. Scopul general al politicii privind integrarea străinilor, care au obţinut o
    formă de protecţie în România, este acela de a-i ajuta să se autosusţină, să
    devină independenţi faţă de asistenţa oferită de stat sau de organizaţiile
    neguvernamentale şi să participe activ la viaţa economică, socială şi
    culturală. Sunt considerate persoane vulnerabile minorii neînsoţiţi, persoane cu dizabilităţi, persoane care au atins vârsta
    pensionării şi nu beneficiază de pensie, femei însărcinate, familii
    monoparentale cu copii minori, victime ale traficului de persoane, ale torturii
    sau violului.


    Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate oferi cazare gratuită persoanelor vulnerabile,
    care nu necesită asistenţă specializată, în centrele pe care le administrează. Pentru motive bine întemeiate Inspectoratul
    General pentru Imigrări poate aproba prelungirea programului de integrare
    pentru aceste persoane şi peste limita de un an de zile.


    În acest sens Inspectoratul General pentru Imigrări prin intermediul
    centrelor regionale vine în sprijinul acestor persoane prin oferirea unui
    pachet de servicii reunite în Programul de Integrare. Dacă eşti refugiat sau ai
    statut de persoană cu protecţie subsidiară în România poţi aplica pentru
    programul de integrare şi te poţi înregistra în acest program în maxim 30 de
    zile după ce ai primit o formă de protecţie.



    Programul de integrare poate să ofere cazare, la
    cerere, în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări pentru perioada în
    care eşti înscris în programul de integrare (până la 12 luni). Se mai oferă
    cursuri de limba română, în perioada în care esti înscris în programul de
    integrare, sesiuni de acomodare culturală, iar timp de 2 luni pot primi un
    ajutor material în cuantum egal cu al solicitanţilor de azil.

    De asemenea, în
    programul de integrare mai intră consilierea socială ce cuprinde asigurarea
    accesului la drepturile pe care le ai în România: dreptul la un loc de muncă,
    dreptul la o locuinţă, dreptul la asistenţă medicală şi socială, asigurări
    sociale, dreptul la educaţie. Se mai poate obtine şi un ajutor material
    nerambursabil în valoare de 540 lei de persoană pe lună (115 euro), acordat pe
    o perioadă de maxim 12 luni, cu condiţia înscrierii şi participării la
    activităţile programului de integrare şi stabilite în planul individual de
    integrare

  • Elena Ciumeică din Republica Moldova

    Elena Ciumeică din Republica Moldova

    Elena Ciumeică s-a născut în 1988, în Republica
    Moldova, a urmat Liceul Teoretic George Călinescu din Chişinău. Are două
    licenţe şi un masterat obţinute la Universitatea de Stat din Moldova. Mai
    întâi, până în 2013, a urmat Facultatea de Psihologie, Ştiinţe
    ale Educaţiei, Sociologie și Asistenţă Socială.


    Mie-mi
    place să ajut oamenii şi mă vedeam ca o persoană care cumva va putea să
    promoveze asistenţa socială în Republica Moldova.


    Tot la Chişinău, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, de această dată, Elena Ciumeică studiază
    engleza şi franceza. Lucrează
    apoi o perioadă la un call-center suedez, unde, în numai şase luni, învaţă şi
    limba suedeză. După care se înscrie la Facultatea de Matematică şi Informatică,
    la un masterat în sisteme informaţionale.






    În timp
    ce lucram am făcut câteva cursuri şi am înţeles cu ce vreau să mă ocup, îmi
    place să codez, să scriu coduri, fiindcă seamănă cu un puzzle pe care trebuie
    să-l aduni, să creezi o imagine finală, e acelaşi limbaj, doar că scris pentru
    a face ca maşina sau calculatorul să înţeleagă ce anume ne dorim.



    În prezent, datorită unei burse acordate de
    statul român, Elena Ciumeică e studentă în primul an la Facultatea de
    Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnice din Timişoara.


    Mie mi-a
    plăcut mult oraşul, de asemenea am citit că Universitatea Politehnică din Timişoara e una dintre cele mai
    puternice şi am vrut să simt experienţa de student, când am studiat în
    Republica Moldova, cum locuiesc în Chişinău, nici nu am stat la cămin, şi era
    acelaşi sentiment ca atunci când mă duceam la şcoală.


    Elena Ciumeică a ajuns în România înainte de a
    fi studentă la Timişoara. Fratele său a învăţat şi el aici, în ţară.


    Mihai
    Ciumeică, da, am ajuns când fratele meu făcea studii în Bucureşti şi în
    călătorii aici. El a studiat la Politehnica din Bucureşti şi a emigrat, acum
    lucrează în Germania.


    Elena Ciumeică şi cum îşi petrece timpul liber.


    Îmi place
    să citesc, autorul meu preferat e Terry Pratchett, mie mi-a plăcut Making
    Money scrisă de el. Îmi place să creez, îmi plac brodatul, croşetatul, cât
    eram în R. Moldova făceam nişte cursuri de croitorie care mi-au plăcut foarte
    mult, de obicei croşetez jucării, Amigurumi, sunt nişte jucării mici şi drăguţe, sau păpuşi, sau
    animale, le-am dăruit colegilor, prietenilor, am croşetat un colier pentru
    mama.



    Elena Ciumeică ne spunea cum se vede România
    din Republica Moldova.


    Ca o ţară
    europeană, care face primii paşi în Europa, deci e ceva cam îndepărtat de noi.
    Cât eram în Republica Moldova şi eu aveam impresia că e altă ţară România, dar
    aici mă simt ca acasă. Am fost prin munţi şi în Transfăgărăşan, şi mi-am dat
    seama ce mult îmi plac munţii, am ajuns la Lacul Bâlea, am fost prin Sibiu,
    Braşov şi Bucureşti.


    La sfârşitul lui 2019, Elena Ciumeică a plecat în vacanţă în Republica
    Moldova. De obicei acolo sărbătoreşte în familie Crăciunul pe stil vechi. Iată
    şi câteva urări:


    Le doresc
    tuturor un An Nou fără restanţe şi un Crăciun fericit! Vreau să am cât mai
    multe experienţe noi în Anul Nou.



  • Un duș mobil pentru persoanele fără adăpost

    Un duș mobil pentru persoanele fără adăpost

    Începând cu luna
    septembrie, oamenii străzii din Bucureşti au o modalitate inedită de acces
    la igiena corporală: un duş mobil pus la dispoziţie de Asociaţia Carusel,
    organizaţie caritabilă care de mulţi ani încearcă să îmbunătăţească viaţa
    marginalilor din capitală. Vehiculul care găzduieşte acest duş alături de
    maşini de spălat şi uscat rufe circulă de două ori pe săptămână şi a devenit
    deja foarte bine cunoscut de către beneficiarii săi, după cum aflăm de la
    Carmen Voinea, coordonatoare de comunicare în cadrul Asociației Carusel:


    Am ieșit săptămânal pe teren. Suntem foarte bucuroși să vedem că sunt
    persoane care vin special la noi ca să folosească dușul mobil. De asemenea,
    folosesc mașinile de spălat haine și uscat rufe. E greu de estimat deocamdată,
    dar, în aceste două luni, zeci de persoane au folosit dușul mobil. Dușul mobil
    este, de fapt, o auto-utilitară care a fost creată de la zero pentru noi de o
    firmă specializată de la Cluj. Am căutat mult timp pe cineva care să o facă fix
    după dorința noatră, cu toate specificațiile tehnice pentru ca interiorul să
    fie ca un duș de acasă având în plus și mașină de spălat și de uscat rufe


    Pentru conceperea programului Duşul Mobil, Asociaţia Carusel s-a inspirat
    din iniţiative similare aplicate în SUA şi în Franţa. Pe lângă facilităţile
    deja menţionate, auto-utilitara din Bucureşti este dotată cu toaletă, uscător
    de păr, instrumentar de tuns, wi-fi gratuit și spații de depozitare pentru
    toate materialele pe care echipa le distribuie pe teren, căci pe lângă
    facilitățile de spălare, se oferă și materiale de ingienă intimă și haine
    primite din donații. Momentan, Duşul mobil poate fi găsit în zona centrală a
    Bucureştiului, cuprinsă între Piaţa Universităţii şi Piaţa Unirii, căci depinde
    de reţeaua de hidranţi.

    Carmen Voinea: Dușul mobil, de fapt, se conectează la
    hidranți și staționează pentru câteva ore – circa opt ore pe zi – când ieșim pe
    teren în anumite cartiere. Aceste cartiere cu problemele lor au fost
    identificate în timpul celorlalte programe derulate de noi. Sunt zone în care
    stau mulți dintre beneficiarii noștri și zone unde acestor le e ușor să ajungă.
    Momentan, se aflăm în zona Unirii-Universitate și urmează să ne conectăm
    într-un alt punct în zona Gării de Nord


    Duşul
    mobil, ca şi celelalte programe ale Asociaţiei Carusel, se bazează pe
    implicarea voluntarilor de toate vârstele, aflăm tot de la Carmen Voinea: Carusel are o echipă minunată formată din aproape 70 de voluntari care
    provin din domenii de activitate din cele mai diverse şi au vârste extrem de
    variate. Cred că facem o echipă foarte bună împreună cu voluntarii noştri care
    sunt fie studenţi, fie membrii altor organizaţii non-guvernamentale, fie
    IT-işti, fie angajaţi ai unor corporaţii multinaţionale. Asta ni se pare
    minunat pentru că vedem că oamenii au nevoie să se implice, să facă ceva mai
    mult în afara slujbei de zi cu zi. Mai mult. Credem că voluntarii sunt o cale
    de acces către o comunitate mai largă. Ei pot transmite mai departe apelul
    nostru la solidaritate, la renunţarea la prejudecăţi, la discursuri care
    stigmatizează sau marginalizează


    Una
    dintre voluntare este Florentina Croitoru, absolventă a Facultăţii de Asistenţă
    Socială, în prezent masterandă în cadrul aceleaşi instituţii de învăţământ.
    Pentru Florentina, Duşul mobil îi oferă ocazia de a-şi practica meseria, dar
    nu numai. Îşi poate exersa şi dezvolta empatia.

    Florentina Croitoru: Mi-a fost foarte teamă, la început, că nu mă voi descurca. Când am
    debutat în voluntariat, am început prin a merge pe teren în fiecare miercuri
    seară, de la ora 20:00. Inițial, nu m-am simțit în stare să vorbesc cu ei.
    Mi-era teamă să nu le spun ceva greșit, să nu se simtă poate ofensați… În
    timp, am ajuns să ne cunoaștem și au prins încredere. Oamenii aceștia trec prin
    diverse traume în stradă – abuzuri fizice, psihice – și de aceea le e greu să
    se deschidă în fața străinilor și să accepte un ceai, o pătură sau un sendviș.
    Foarte mulți ne-au și refuzat, după care am învățat cum să gestionez situația
    și să le arăt că eu sunt acolo ca să le fac un bine și să le dau o mână de
    ajutor


    Pe
    Florentina Croitoru, transformarea beneficiarului a impresionat-o cel mai tare
    după voluntariatul în cadrul Duşului mobil.


    Ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost transformarea lor. Când au
    intrat prima oară în duș arătau ca orice om care locuiește pe stradă. După ce
    termină dușul și ies de acolo, sunt alți oameni. Nu pot să spun că arătau ca
    oamenii normali, căci ei oricum sunt oameni normali. Dar aspectul fizic
    contează foarte mult. De foarte multe ori sunt marginalizați din cauza
    aspectului: în metrou, în tramvai, în spațiile publice… Prin Dușul mobil,
    noi redăm demnitatea oamenilor, căci, din păcate, de foarte multe ori, și cei
    defavorizați ajung să creadă că au pierdut-o.


    Oamenii străzii nu numai
    că nu s-au simţit ofensaţi sau reticenţi, ci au fost entuziasmaţi de proiectul
    duşului mobil, ei aşteptând auto-utilitara în toate zonele unde ştiu că
    soseşte.

  • Jurnal românesc – 04.01.2018

    Jurnal românesc – 04.01.2018

    Aproape un sfert de milion de români trăiesc din venitul minim
    garantat. Potrivit legii, familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, au
    dreptul la un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială, acesta fiind
    o sumă acordată lunar de statul român, pentru supravieţuire, celor care nu au
    venituri sau care au cele mai mici venituri. Suma totală plătită de la bugetul
    de stat a fost, în total, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, de peste
    150 de milioane de euro. În fiecare lună, aşadar, statul a cheltuit, în medie,
    aproape 15 milioane de euro pentru supravieţuirea celor mai săraci români.




    Doi cetăţeni români au fost evacuaţi, recent, în sigurantă, din
    Yemen pe traseul Aden – Amman – Bucureşti, a anunţat Ministerul de Externe de
    la Bucureşti. Pe tot parcursul deplasării, cei doi s-au aflat în legătură
    permanentă cu Ambasada României din Iordania, care a monitorizat deplasarea.
    MAE a suportat în întregime costurile aferente transportului celor doi cetăţeni
    români repatriaţi pe calea aerului. Ministerul continuă eforturile de evacuare
    în sigurantă a românilor aflaţi în Yemen şi se află în legătură permanentă atât
    cu aceştia, cât şi cu autorităţile competente din regiune. Reamintim faptul că
    pe website-ul Ministerului român de Externe este în continuare postat un
    avertisment de călătorie pentru Yemen, care conţine nivelul maxim de alertă,
    respectiv Pericol major – părăsiţi imediat zona sau ţara!. MAE
    reiterează solicitarea adresată românilor prezenţi în zonele de conflict de a
    contacta misiunile României din teritoriu pentru a-şi înregistra prezenţa,
    astfel încât să poată beneficia de asistentă şi protecţie consulară. Ministerul
    mai recomandă consultarea informaţiilor furnizate prin intermediul aplicaţiei
    Călătoreşte în siguranţă – care poate fi descărcată pe orice telefon mobil de
    tip smartphone, precum şi a serviciului de alertă prin SMS, aferent campaniei
    de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.




    Din 2018, în România,
    maşinile mai vechi de 12 ani trebuie să facă, anual, Inspecţia Tehnică
    Periodică. Noile reglementări sunt prevăzute într-un act normativ ce transpune
    în legislaţia naţională o directivă europeană. Totodată, autoturismele ar putea
    trece ITP-ul cu defecte minore, mai precis, dacă deficienţele constatate nu au
    un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului.
    Dacă se constată, însă, defecte mai grave, acestea trebuie reparate în maximum
    30 de zile. Pentru maşinile mai vechi de 12 ani se va respecta data înscrisă în
    certificatul de înmatriculare pentru efectuarea următoarei inspecţii. De
    asemenea, se va elibera şi un document care atestă rulajul maşinii.La vânzare, acest certificat trebuie
    solicitat de către cumpărător.




    Românii au mai puţine
    probleme decât italienii sau portughezii în a-şi încălzi locuinţa, reiese
    dintr-un studiu Eurostat. Astfel, în ţara noastră, aproximativ 14% dintre
    persoane susţineau, în 2016, că nu sunt în măsură să îşi încălzească locuinţa,
    mai puţin decât aproape 23 de procente în Portugalia sau 16 în Italia. La
    nivelul Uniunii Europene, circa 9% din populaţie a declarat că are astfel de
    probleme, în scădere faţă de vârful de aproape 11 procente înregistrat în 2012.

  • Amenzi pentru părinții și tutorii care nu anunță plecarea din țară

    Amenzi pentru părinții și tutorii care nu anunță plecarea din țară


    Părinții sau tutorii care pleacă la muncă în Italia trebuie să anunțe autoritățile române cu minimum 40 de zile înainte de plecare, anunță Gazeta Românească (Italia). Notificare trebuie trimisă către serviciul public de asistență socială și, totodată, este necesară sesemnarea unuie persoane care să se ocupe de întreținerea copilului.


    Persoana care întreține copilul în lipsa părinților sau tutorelui trebui să feie adultă, să fie adultă, și să facă parte din familia extinsă — rude până la gradul al patrulea, inclusiv bunici, unchi/mătuși, veri, mai notează publicația Gazeta Românească.



    În cazul în care nu este efectuat demersul către asistența socială, tutorele sau părinți ce pleacă din țară sunt pasibili de amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de lei.



    Persoana desemnată trebui să își de acordul personal în fața instanței ce soluționează cererea, în termen de trei zile de la depunerea ei și este obligată să participe la “un program de consiliere organizat de serviciile publice de asistență socială, pentru a preveni situațiile de conflict, neadaptare sau neglijență în relația cu minorul.

  • Jurnal românesc – 28.08.2014

    Jurnal românesc – 28.08.2014

    Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, la deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, că România trebuie să fie un exportator de securitate regională. Pentru anul viitor, ţara noastră trebuie să fie primul promotor al integrării europene pentru Republica Moldova, Serbia şi statele din Balcanii de vest. “Aş vrea să arătăm că Uniunea Europeană nu este doar un concept, ci o uniune de valori” — a punctat premierul Ponta. Timp de trei zile, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, ministrul de externe, Titus Corlăţean, face, alături de şefii misiunilor diplomatice şi consulare ale României din întreaga lume şi de directorii institutelor culturale româneşti din străinătate, o analiză a activităţii şi rolului diplomaţiei române.



    Rata natalităţii în România a ajuns aproape la jumătate faţă de acum două decenii. În 2013, în ţara noastră s-au născut 176.000 de copii, faţă de aproape 315.000 în 1990 — scrie în ediţia sa online Ziarul financiar. Lipsa locurilor de muncă îi determină pe tinerii care ar trebui să îşi întemeieze o familie să plece în străinătate, iar pe femei să amâne din ce în ce mai mult naşterea primului copil. Dacă acum 25 de ani, vârsta medie a mamei la naşterea primului copil era de 22,3 ani, anul trecut aceasta depăşea 26 de ani. În 2013, populaţia a scăzut în 13 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, iar România a pierdut, într-un singur an, peste 77.000 de locuitori, luându-se în considerare sporul natural şi migraţia.



    Guvernul german a propus, miercuri, măsuri de înăsprire a reglementărilor privind imigraţia cetăţenilor altor state din Uniunea Europeană, pe fondul acuzaţiilor de abuzare a sistemului de asistenţă socială de către imigranţii săraci din România şi Bulgaria — informează publicaţia americană The Washington Post. Şi spaniolii de la El Pais notează că Executivul federal a propus ca cetăţenii Uniunii care nu au un loc de muncă să poată rămâne pe teritoriul Germaniei, cea mai mare economie a Europei, pe o perioadă maximă de şase luni. Totodată, europenilor suspectaţi că ar fi abuzat sistemul de asistenţă socială li se va putea interzice reîntoarcerea în această ţară.



    Proiectul liniei electrice aeriene de înaltă tensiune Reşiţa-Pancevo, care va lega România de Serbia, va necesita o investiţie de 157,5 milioane de lei şi va fi implementat în 26 de luni — potrivit unei Hotărâri de Guvern publicate în Monitorul Oficial. Linia electrică de 400 kV va avea 63 de kilometri, dublu circuit şi 206 stâlpi. Proiectul face parte din strategia Transelectrica — transportatorul naţional de electricitate — de creştere a capacităţii de interconectare a sistemului energetic românesc cu cel al ţărilor vecine.



    Perioada de înscriere pentru cea de-a treia ediţie a Concursului naţional de design de carte, destinat editurilor, graficienilor sau designerilor de carte din România şi Republica Moldova, s-a prelungit până pe 5 septembrie. Până în prezent, au fost primite 82 cărţi care vor fi analizate din punctul de vedere al gradului de originalitate şi inovaţie în conceptul editorial şi al abordării designului de carte. Jurizarea va avea loc în perioada 10-24 septembrie, iar juriul va selecta minimum 25 de cărţi care vor fi prezentate publicului într-o expoziţie itinerantă la Bucureşti, Frankfurt, Paris, Cluj-Napoca sau Iaşi. Toate cărţile selectate de juriu vor reprezenta, de asemenea, România în competiţia internaţională de design de carte “Best Book Design from All Over the World”, Leipzig, 2015.