Radio România Internațional

Tag: asistenta tehnica

  • Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Parlamentul European vrea soluții pentru finanțarea Ucrainei

    Ar fi vorba, potrivit inițiativei prezentate în vară de executivul comunitar, de 50 de miliarde de euro pe care Ucraina ar urma să îi primească în următorii 4 ani sub formă de împrumuturi la dobânzi avantajoase și granturi, care nu trebuie înapoiate.

    Pentru a putea beneficia de acest sprijin, guvernul Ucrainei va trebui să pregătească un Plan de redresare, reconstrucție și modernizare a țării și să detalieze reformele și investițiile pe care intenționează să le facă în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Fondurile vor fi furnizate pe măsura implementării Planului.

    Un accent deosebit va fi pus pe reformarea administrației publice, buna guvernanță, statul de drept și combaterea corupției. Mecanismul prevede în același timp crearea unui cadru de investiții specific pentru Ucraina și acordarea de asistență tehnică în punerea în practică a reformelor.

    Cred că nu ar trebui să uităm că suntem martorii unui război de agresiune pornit de Rusia lui Vladimir Putin la adresa Ucrainei. Mai cred că este de datoria noastră ca europeni să susținem Ucraina în eforturile ei de a-și restabili integritatea teritorială și să-i ajutăm pe locuitorii acestei țări să supraviețuiască, a spus comisarul european pentru buget și administrație, Johannes Hahn.

    Mecanismul pentru Ucraina ar urma să apară la mijlocul bugetului pe termen lung al Uniunii Europene, care trebuie ajustat fiindcă a fost, așa cum afirmă legislativul comunitar, secătuit de multiplele crize care au avut loc începând cu 2021. În luarea de poziție adoptată, parlamentarii europeni insistă ca mecanismul, împreună cu întreaga revizuire bugetară, să fie convenit cât mai curând posibil, deoarece în prezent nu există dispoziții privind asistența acordată Ucrainei începând cu anul viitor.

    Agresiunea Rusiei a provocat economiei Ucrainei pagube însemnate, de ordinul miliardelor, afirmă europarlamentara spaniolă Eider Gardiazabal Rubial, care mai ține să spună:

    Sper să fiți de acord cu mine că ar fi un act de justiție ca Rusia să plătească pentru daunele provocate Ucrainei. De aceea solicităm Comisiei ca în colaborare cu celelalte instituții europene și cu statele membre să stabilească un cadru legal care să permită utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța reconstrucția Ucrainei și pentru a-i despăgubi pe toți cei care au avut de suferit în urma agresiunii.


  • 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    100 de milioane de euro pentru Republica Moldova

    Parlamentul de la Bucureşti a aprobat Legea pentru ratificarea Acordului privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, majoritar românofonă. Ministerul român de Externe a salutat această decizie.



    Potrivit MAE, documentul semnat de către premierii României, Nicolae Ciucă, şi Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, pe 11 februarie, la Chişinău, în cadrul şedinţei comune a celor două Guverne, va reprezenta un instrument principal prin intermediul căruia Bucureștiul va acorda, în următorii şapte ani, sprijin Republicii Moldova în eforturile care vizează dezvoltarea durabilă şi avansarea pe calea reformelor şi integrării în Uniunea Europeană.



    În baza proiectelor finanţate prin Acord, România va participa la consolidarea rezilienţei Republicii Moldova în sectoare esenţiale pentru societate precum sectorul energetic, transport şi infrastructură de transport, protecţia mediului şi combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură, întreprinderi mici şi mijlocii, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, afaceri interne, sănătate, educaţie, cultură şi patrimoniu, cercetare, turism, competitivitate şi industrie.



    MAE mai arată că documentul semnat în februarie va prelua şi amplifica funcţiile acordului dintre cele două Guverne privind programul de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat în aprilie 2010 şi ieşit din vigoare în martie 2021.



    Acordul din 2010 a permis finanţarea de către România a unor proiecte emblematice, cum ar fi reabilitarea şi modernizarea a peste 1.000 de grădiniţe şi instituţii şcolare din Republica Moldova sau asigurarea unei contribuţii la dezvoltarea gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova.



    În ultimii ani s-au intensificat relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Aceasta a aderat la Parteneriatul Estic al UE în 2009, iar Acordul de Asociere UE-Moldova a intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Totodată, Uniunea Europeană reprezintă cel mai mare donator al Republicii Moldova, sprijinind reformele și oferind ajutor umanitar.



    Republica Moldova este cel mai mare beneficiar al ajutorului UE pe cap de locuitor în vecinătatea europeană. Asistența UE este utilizată pentru reforme-cheie în sectoare precum justiție, educație, dezvoltare economică și energie. În contextul acesta și în urma invaziei Rusiei în Ucraina, preşedintele Maia Sandu a trimis, recent, la Bruxelles, solicitarea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. România rămane cel mai important susținător al integrării europene a Chișinăului.



  • Jurnal românesc – 23.12.2014

    Jurnal românesc – 23.12.2014

    Trei tineri români vor beneficia de granturile dedicate cercetărilor aflaţi la început de carieră acordate de Consiliul European pentru Cercetare, fiecare în valoare de până la 2 milioane de euro. Pe baza sumelor acordate, savanţii aleşi vor desfăşura în Europa cercetări timp de cinci ani. Proiectele selectate acoperă o gamă largă de teme, printre care articolele de îmbrăcăminte din textile electronice, alimentate cu căldura corpului, detectarea bacteriilor prin miros, combaterea inflamaţiilor legate de cancer. Creat în 2007 de UE, Consiliul European pentru Cercetare este prima organizaţie de finanţare a cercetării de vârf în domenii de frontieră. Până în prezent, prin aceste programe au fost finanţaţi peste 4.500 de cercetători aflaţi în diferite etape ale carierei lor.




    Ministerul roman de Externe a lansat un Ghid de călătorie pentru unele dintre destinaţiile cele mai căutate de către turiştii români – Austria, Bulgaria, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Ungaria – pentru a veni în sprijinul celor care se deplasează în străinătate în perioada Sărbătorilor de iarnă. Prin intermediul acestuia, cetăţenii români pot obţine informaţii foarte utile, pentru o deplasare cât mai sigură şi lipsită de evenimente nedorite. Ghidul poate fi consultat pe site-ul MAE la rubrica “Sfaturi de călătorie”. MAE reaminteşte faptul că este pusă la dispoziţia cetăţenilor români care călătoresc în străinătate şi o aplicaţie pentru telefoane mobile inteligente. Călătoreşte în siguranţă oferă informaţii şi recomandări de călătorie şi posibilitatea de a fi alertaţi în cazul în care apar situaţii speciale în ţara în care se află. Aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe Google Play.




    Comisia Europeană a adoptat primele două programe operaţionale 2014-2020 pentru România, axate pe sporirea competitivităţii şi asistenţa tehnică în implementarea fondurilor europene. Cele două programe reprezintă o investiţie totală de 1,53 miliarde de euro în economia reală a României. Este vorba de Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, în valoare de 251 milioane euro, din care 212 milioane de euro reprezintă contribuţia europeană, şi de Programul Operaţional pentru Competitivitate o investiţie de 1,58 miliarde de euro, din care 1,32 miliarde reprezintă contribuţia europeană. Programul de Asistenţă Tehnică vine în sprijinul eforturilor administraţiei de a creşte rata de absorbţie a fondurilor europene, iar Programul pentru Competitivitate îşi propune să stimuleze inovaţia care răspunde nevoilor reale ale economiei




    O selecţie pentru studenţii şi masteranzii români care doresc să lucreze în Germania în vacanţa de vară din 2015, este organizată de Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti. Pot participa doar cei care urmează cursuri la zi, la o facultate de stat sau particulară, acreditată conform legii. Depunerea dosarelor şi susţinerea testului de limba germană vor avea loc în perioada 12 ianuarie – 6 februarie 2015. Activitatea lucrativă pe teritoriul Germaniei va avea loc timp de minimum două luni.