Radio România Internațional

Tag: askerea

  • Dzuua NATO tu Românie

    Dzuua NATO tu Românie

    Tu prota dumânicâ a meslui apriiru easti yiurtusitâ, tu Românie, Dzuua NATO, anda easti adusâ aminti apruchearea a vâsillei la Suțata Nordu-Atlanticâ. Estanu s-ancllisirâ 20 añi di-anda România fați parti ditu aestâ structurâ și 75 di añi di anda fu thimillusitâ aestâ suțatâ, nai ma vârtoasa alianţâ politico-militarâ ditu isturie, ți s-feați pi axiili a dimucraţillei, a libirtatillei individualâ şi a statlui di ndreptu, ași cumu dzâsi șeflu a statlui, Klaus Iohannis.

     

    Tu unu mesaj pitricutu cu aestâ furñie, prezidentul dzâsi că vâsilia easti unâ cu axiili dimucratiți ali Alianțâ Nordu-Atlanticâ ş-lucreadzâ cu mintimineațâ la livellu a aliațloru, ca unu dealihea sturu di securitati şi stabilitati tu reghiunea ali Amarea Lai, ama ş-pi partea ditu apiritâ. „Avândalui unâ ligâturâ transatlanticâ vârtoasâ ş-unâ suțatâ salami anamisa di tuti statili membri, NATO s-alâxi dipriunâ, tu aeșțâ añi, anda s-alâxea ș-catastisea ditu mediul di securitati internaţionalâ și ș-feați ma vârtoasâ relevanţa strateghicâ şi-și  asiguripsi totna securitatea tu zona euroatlanticâˮ, cundille Klaus Iohannis.

     

    Tu arada a lui, premierlu Marcel Ciolacu dzâsi că România ş-feați ma vârtoasâ, tu aeșțâ 20 añi di la aprucheari, profilul di aliat irbapi, ți lucreadzâ activ ti scutearea tu migdani a axiiloru ş-a prințipiilor dimucratiți, a securitatillei ş-a stabilitatillei tu spaţiul euroatlantic ş-nafoara a lui. Uidisitu cu spusa a premierlui, că easti dipu tu viținata a conflictului ditu Ucraina, România s-hârseaști, ca stat membru NATO, „di nai ma marea garanţie di securitati ți u avu vârâoarâˮ.

     

    Ministrul a Apârarillei Naţionalâ, Angel Tîlvăr, cundillei că tu ațelli 20 añi di cându fu aprucheatâ la Alianța Nordu-Atlanticâ, România scoasi tu padi că nu easti maș unu cratu ți s-hârseaști di securitati, ama ș-da siguranţâ şi stabilitati.

    „România easti unlu ditu proțlli factori di securitati ditu partea di apiritâ. Tu aestu chiro mintitu angreacâ multu s-avemu angâtanu di  securitatea ș-rezilienţa a noasti. Easti ananghi s-dămu tu padi că putemu s-u scutemu-n capu dupâ tuti fuvirserli ți nâ si facu tu ți mutreaști securitatea şi stabilitatea a noastâ. Lucrulu a cathiunlui statu membru angreacâ ş-ași nâ asiguripsimu că NATO armâni unâ organizaţie vârtoasâ și salami, un promotor a securitatillei ş-a stabilitatillei tu tutu spaţiul euroatlatic. Evoluția a Românillei tu NATO nu putea ta s-facâ fârâ Așcherea a Românillei ş-a oamiñloru a llei di besâˮ.

    Ministrul Angel Tîlvăr adusi unu semnu di tiñie a eroilor ți câdzurâ anda ș-adra borgea tu teatrili di operaţiuni şi și-aspusi tiñia ti așchirladzlli agudiț tu acţiunili di alumtâ, ti veterañilli ditu teatrili di operaţini, cata cumu ș-ti personalul a Ministerlui a Apărarillei Naţionalâ, ți loarâ parti la evoluţia a vâsilillei tu arada a Suțatâllei.

     

    Autor: Leyla Cheamil

    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

    Ma mãrli iventuri a stãmãnãllei ţi tricu 04.02 – 10.02.2024

    Cartea-a Prezidentului cătrã Parlamentu


    Birourli permanenti andãmusiti, a Senatlui şi Camera-a Deputaţlor loarã hãbari, ñiercuri ti cartea-a prezidentului Klaus Iohannis pritu cari Parlamentul easti hãbãrisitu că forţa di reacţie a NATO poati s’intrã, s-kindureascã/ s-armãnã icã s’treacã pritu România cu scupo ti ndridzearea I dizvãrteari opearaţii militari, ma s’hibã ananghi, tru anlu 2024.


    Tru carti, prezidentulu spuni că mediul internaţionalu agiumsi tut ma pţãnu cu pistipseari, catandisea conflictuală pi livelu reghionalu şi global criscu cabaia, iarapoi Rusia nu trapsi mãnã di proţlli scupadz dimãndaţ cu cãlcearea a locãrloru ali Ucrainã. Uidisitu cu documentulu aleptu, ma s’agiungã pi aţea halã trã declanşarea a unei crize mari di securitate, cu posibile implicaţii ti independenţa şi suvearanitatea naţionalã ali Românie, Consiliul Nordu-Atlanticu poati s’llia apofasi ti kindureari tu locãrli ali Românie a Forţãllei di Apandisi a NATO cu axie di reacţie multu mari, cu scãpo ti apridunari criza şi s’talle sila ti criştearea aliştei crizã”.


    Prezidentulu Iohannis cundilleadzã că, ta s’bagã tu practico, tu şcurtulu kiro ţi lu-ari dininti – 72 di oari — meatrili pregătiti pi livelu naţionalu cu scpo ti recepţie Forţa di Apandisi a NATO, easti ananghi s’aibã di cu kiro izinea/ aprobarea trã dizvãrtearea icã treairea aliştei pritu locãrli naţionali.



    Un nãu nomu trã pregătirea militară a populaţiillei?


    Tru idyea noimã, membrilli a Comisiilor di apărare ditu Parlamentu avurã unã andamasi cu cumãndusearea-a ministerlui ali Apărarii, ahãrdzitã ti catandisea regionalã di securitate, problemili ligate di achiziţii şi legislaţiei tru domeniu. Tora ma ninti, Şeflu a Statlui Major ali Apărari, gheneralu Gheorghiţă Vlad, fãţea timbihi că easti ananghi ti actualizarea legislaţillei mutrindalui pregătirea populaţiillei trã apărari şi cundillea simasia ti znuearea a rezervãllei militarã opearaţionalã, cãnãscutã hiindalui cã ari unã xiki cabaia mari di personal iarapoi catandisea a rezerviştilor ţi suntu auşeañi. Tru cadrul a eforturloru di pregătire a populaţiillei trã apărari, ministerlu di resortu va s’pripunã un proiectu leghislativ mutrindalui bãgarea tu practico a voluntariatlui, ca turlie di familiarizari cu pregătirea militară. Aestã turlie, tinirlli anamisa di 18 şi 35 di añi, cari ţi s’hibã sexulu, cari lu-voru aestu lucru, potu s’hibã instruiţ s’ufiliseascã unã armatã, trã s’agiungã rezervişti voluntari. Nu easti acãţatã tu isapi turnarea a stagiul militar obligatoriu.


    Di altă parti, tuţ oficiallii di Bucureşti, nu-ari excepţie, deairã asiguripseri că România nu easti tru piriclliu di polimu. Tru kirolu ditu soni, oficialli NATO şi şefañi di la armatli aliati sã spusirã gãilipsiţ mutrindalui unã eventuală tindeari a conflictului militaru ditu Ucraina.



    Meatri trã fermieri


    Guvernul vulusi, gioi, ma multi meatri ta s’ndrupascã fermierlli. Prota ş-prota, easti zborlu ti mpãrmuturi cu tocu ma ñicu şi subvenţionarea electriţitatillei. Tuti taxili ligatidi mãrmuturi va s’hibã pãltiti di Ministerlu ali Agriculturã. Uidisitu cu ministurlu di resortu, Florin Barbu, marea majoritati a meatriloru akicãsiti cu fermierllii furã vulusiti. Aduţemu aminti că, idyealui cumu soţlli a oru ditu stati ali Uniunii Europene, fermierlli români işirã pi geadei, stãmãñi arada, cu cãftari cutugurseari hãrgili mãri di producţie, pi fondul a tranziţiillei la agricultura ecologhică, importurli agricoli ieftini ditu Ucraina şi birocraţia europeanã, multu di multu, di primansus.



    Pledoarie trã Europa


    Prezidentulu Klaus Iohannis cundille, ñiercuri tu zborlu a lui gritu tru plenlu a Parlamentului European, Strasbourg, tra s’aibã un proţesu decizional ma iruşi pi livelu ali Uniunii Europeanã, nica şi s’tragã mãnã di la ndreptulu di veto trã niscãnti dosari. Proiectul european caftã gaereti şi arãvdari, ma s’vremu s’bãnãmu tu unã Europă unită şi prucupsitã, cundille Iohannis. El cundille, tutunãoarã cã orlea zorlea s’hibã aprukeatã didipi/ unã intrari completă ali României tru spațlu Schengen.


    “Scutearea, meslu marţu, a controaliloru tu sinurli aerieani şi maritime, caftã orlea-zorlea ti şcurtu eliminarea/scutearea di pi lucru controalili tu sinurli terestre. Maş ashi va s’avemu yilipsearea/ reflectarea corectă şi concretă a contributlui pi cari România lu-aduţi ti anvãrtuşearea-a securitatillei tru Uniunea tutã”, spusi Klaus Iohannis. Caplu a statlui cudille simasia a nomurloru europeani cari va si s’facã tu meslu cirişaru şi lã dimãndã a aţiloru ţi au naeti s’candidzeadzã s’alumtã trã Europa tru campania electorală şi nu contra a llei. Iarapoi spusi că Uniunea lipseaşti sã-şi anvãrtuşeadzã valorli și apărarea.



    Nãulu ministru di Externe al Ripublica Moldova, vini Bucureşti


    Gaereţli ti reformari ali Ripublica Moldova suntu tu videalã şi aprukeati, spusi ministurlu ti afaceri externe, Luminiţa Odobescu, după discuţiile di săptămâna aesta, Bucureşti, cu noulu a llei omolog di Chişinău, Mihai Popşoi. “Videmu cilãstãseri ti manipularişi lenu turlii di acţiuni vizibilu orchestrate di nafoarã. Ti amãrtie trã aţelli cari finanţeadză ahtãri planuri şi cahara ti Republica Moldova, vãsilia ţãnu keptu şi ma largu va s’ţãnã keptu. Ş-anvãrtuşeadzã capacităţli instituţionale, easti tru mplinu proţesu di reforme şi, maxus, easti susto apufusitã ti imnaticlu a llei european”, cundille dna Odobescu.


    Ministurlu Mihai Popşoi spusi că doilli añi ditu soni ti vãsilia-a lui fu unã mari provocari, ama tu idyiulu kiro şi unã mari oportunitate ta s’alãxeascã pozitiv pi calea integrarillei europeani. El spusi că fu asiguripsitu, nica nã oarã, că România ma largu va s’da ti viţina-a lleiditu Apiritã agiutorlu di amprotusa, tut tuti arãdãrikili si anvãrtuşiti tru proiectili ţi mutrescu anvãrtuşearea a securitatillei energhetiţi, dizvultarea infrastructurãllii, nkisitã bunã ti imnaticlu di integrare europeană şi dizvultarea capacităţlor instituţionale trã bãgarea tu lucru cu hãiri a reformilor.


    Armãnipsearea: Taşcu Lala

  • Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Cilimean’il’i ali Sirie (19 Agustu 2016)

    Când s-cându, istoria a laolui easti sum semnul a unal’ei imagine. Tamam di 177 di ani di anda isi tru migdani cadhurlu, imaginea surprinsă di obiectiv easti atea cari na aduti dininti realitatea. Tru kirolu dit soni, Siria na aduti dininti imagini dit arada a nai cama dramatitilor, zori tra straxeari, cu aspardzeri si tradzear uminească ti nimindueari şi ti nistraxeari. Di vara ndoi an’i, sirien’il’i suntu victimili a oamin’ilor armatusiţ cari mbartiteadza len turlii di scupadz politit, geopolitit şi religioase. Askerea a regimului ufitial di Damasc aruca topi tu mahaladzl’I a civililor minduiti ca ghio taha suntu controlate di aribelii cari alumtă contra a prezidentului Al Assad. Ma multi parei a aistor opozanţa amina cu topili tu casabadzl’I controlat di armată. Pisti tuti aesti, planeadză demenţa Daech, organizaţia teroristă cu numa di stat islamic cari vatamă cu priscavil’e banatorl’I ti al’I aputrusira.




    Aviaţia arusă bombardeadză şi ea poziţiile a teroriştilor, apărati şi cu scuturi uminesti, ama şi casabadz şi cartiere controlate di opozanţal’ii a regimului ufitial, aliat ali Moscova. Alta turlie spusa, tru Siria, civil’ii reprezintă duşmanlu a tutulor, cilimean’i, mul’erili, ausl’i şi bărbaţl’ii nearmatusiţ suntu vatamat prit iti metodă di iti parei ti ari armati. Tru Siria s-dizvarteasti una crimă niacumtinată, un genocid lahtarosr, internaţionalizat ama ti varnu nu poati sa-lu danaseasca. Tru Siria suntu vatamat oamien’i ama şi istorie şi spiritualitate, suntu asparti, tru noima isisi a zborlui, casabadz a prezentului ama şi metropoli a antichitatil’ei, casabadz ti yilipsira cu n’ml’ di an’i nainti. Suntu bombardati casi, spitale, şculii, muzee, situri arheologice, suntu vatamat oameni, civilizaţie, memorie.




    Dit Siria na yin şi na armân imagini lahtaroasi, cari spun ndrepu, ti cutreambura, prit aesta realitate dispri cari avdzam la habari ama nu u akicasimu tru a l’ei dimensiuni pan di mardzina. Doauă dit cadurli cari u marcara conştiinţa umană reprezintă doi cilimean’i sirieni cari tricura prit experienţe pe cari niti un om nu lipseasti s-li canoasca. Aoa si aproapea un an, imaginea a unui cilimean sirian arcat di daldza pi o plajă dit Turchie, nicat anda cu mari lahtari fumeal’ea a lui cilastasea tra s-ascapa pisti amari, tru Europa, alaxi concepţiile şi istoria ali Uniuni Europeana. Tora, imaginile suntu ma multi, suntu tru minari şi spun stena ali ascapari di su surpaturli a casil’ei a lui a unui cilimean di 4 ani. Easti adus tru braţi di un salvator dit echipili ti fac fapti di eroism tru Alep, casaba milenar dit Siria, tora aspartu tru ma marea parti. Easti bagat pi un scamnu portocaliu dit ambulanţă, mplin di arina şi di sândzu, tru pantalon’il’i scurţa a ilikiil’ei a agioclui, tora un stic di bană şi di moarte. Tru inocenţa a lui alu vidzu dramatismul ti armanearea tru bana cate scurta a lui bană easti idyealui cu polimlu ti u asparsi Siria.




    Cilimean’ii sirieni cari nu cunoscu sumaraslu şi u ciudusira lumea tuta au ilikia a aistyui polim, ahurhitu aoa si 5 an’i ca una cumitie civilă andicra di vatamarea a nascantor cilimean’i di cătra askirladzl’I sirieni. Napoi al’I vidzum cilimean’il’i ti nu stiu sumaraslu, atel’I dit Siria, la el’i acasă, tru imagini cu pokemoni. Putem sa spunem ca niti el’I nu fura alas at nanaparti di aestru agiocu la modă ama va s-dzatem ca nu va s-akicasim ti s-fati cu aesti cilimean’i, s-pistipsim ca au kiro di atea ti s-fati tru arada a barnului a lor pi a lor ilikie.




    Pan tru soni el’I vor s-facă timbihi a lumil’ei că avem sinfer multu ma multu lumea virtuală cadealithea infantilă tra chiniyea a nascantor personaje electroniti andicra di catastisea a nascantor cilimean’i cari na mutrescu tora, ama nu cu sumaraslu, dit caduri şi filmi vinite dit Siria, ama mâni pot tra s-keara prit 1001 di turlii tru cari s-moari di arada tru Siria. Andicra di simpatitl’ii monştrii virtuali, cilimean’i dit Siria şi oamin’i, ngheneral, au masi una bană, şi până tora u akicasira cici tiva di ea. Dimec, numata căftaţ pokemoni verdza pi stizn’i ca sa spunet sinfer tra cilimean’il’i fără sumarasu ali Sirie, tru idyiul kiro cu polimlu ti la aspardzi vasilie.




    Autor: Marius Tiţa


    Armanipsearea: Tascu Lala