Actoru cleaie pi flancul estic al NATO, mardzina di Amarea Lae şi viţină cu Ucraina aputrusită di askerili aruse, România ari borgea tra s’kivernisească ună catandisi di securitate multu ndilicată. Ma multu, nihiinda tamam ună ditu economiile vărtoasi ditu Suţata Nord-Atlantică, văsilia lipseaşti să-şi kivernisească cu ngătanu păradzlli ahărdziţ ti aestu sector.
Raportulu NATO tră anlu 2022, ărăstisitut, stămâna aesta, di secretarlu gheneral Jens Stoltenberg, u plăseadză România pi loclu 11 ditu 30 di văsilii aliate, cu ună ahărdzeari di 1,75% ditu Produslu Internu Brut tră sectorlu ali apărari. Di ma multi hromi politiţi, guvernili di coaliţie di Bucureşti deadiră tru añilli di ma ninti ti askeri şi ti alanti structuri di forţă 1,86% ditu PIB tru 2021, pţănu pisti dauă proţente tru 2020 şi 1,84% tru 2019. Statili membri ali NATO ş’loară borgi, ma multi ori arada s’investească 2% ditu PIB tră hărgili militari, ama aestu pragu nu fu năstricutu că maş di şapti ditu aliaţ.
Ministerlu român ali Apărari Naţională căftă aprobarea a Parlamentului tră s’ancupără năi sistemi di armamentu, obuzieri, rachete aer-aer şi aftukinati di alumtă. Aesti programe di armătuseari s’ngrăpsescu tru un obiectiv ma largu di alăxeari ali Askeri Română până tru anlu 2040. Rolu a lor easti tra s’ndreagă structuri di forţi flexibile şi moderne, cu hălăţ cari s’lă asiguripsească armănearea tru bană neise tru câmpul tactic, ună mobilitati şi ună cunuşteari a catandisillei teasă şi ună puteari di foc mărită — să spuni tru căftarea a ministerlui. Birourli permanenti andămusiti a aţiloru dauă cameri a Legislativlui apufusiră s’pitreacă căftarea la comisiili parlamentari di apărari, di iu, ngrăpseaşti presa di Bucureşti, easti ună cvasicertitudini că va s’amintă avizlu favorabilu.
Programili di armătuseari, spun experţăllii militari, au tru videală şi operaţionalizarea a ţintilor mbărţitati di România tru cadrul NATO şi ali Uniuni Europeană. Pi lista di ancupărări ali askeri easti tehnea modernă, iara valoarea totală a programlui di armătuseari easti lugursită la 4,2 miliardi di euro.
Tră ună văsilie ţi easti alargu ta s’li aibă ndreapti multi di anănghiserli economiţi şi suţiali, ancupărărli di armamentu tră Askerea Română canda suntu cabai hărgiuitoari. Ama securitatea işiş custuseasti, a deapoa cercetărli sociologhiţi spunu că bănătorlli akicăsescu aestu averu.
Aţeali ditu soni a noastri sondaje, spunea secretarlu gheneral al NATO, spuni că 82% ditu populaţia a văsiliilor aliate mindueaşti că America di Nord şi Europa lipseaşti s’lucreadză deadunu ta s’ţănă securitatea. 61% ditu oamiñi minduescu că ma s’eşţă membru NATO atumţea lu ñicureadză piriclliulu a unăllei atacă armată.
“NATO feaţi di căbuli ună irini di 75 di ani, emu tru America di Nord, emu tru Europa. Ghini ma, adză, bănămu tru ună lumi cu nai ma mări piriclliuri di după Doilu Polimu Mondial” – cundille secretarlu gheneral Stoltenberg.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
