Tradiţional, sărbătorile creştine s-au suprapus
adesea peste sărbători arhaice. Astfel, Lasata secului, pentru intrarea în
Postul paştelui, este marcată în unele comunităţi de sărbători populare, în
care iertarea e numai un aspect.
Aproape de Bucureşti, la Brăneşti, se sărbătoreşte
tradiţional Ziua cucilor, o tradiţie străveche, care se practică dintotdeauna,
dar care a avut de suferit din pricna modernizării comunei, mai întâi, după cum
ne-a spus Marius Ovidiu Sebe, profesor
de geografie la Brăneşti şi conducătorul Asociaţiei culturale Brăneşti:
În 2013 am creat un parteneriat între instituţiile importante din
localitate, pentru salvarea tradiţiei, concret prin implicarea unităţilor de
învăţământ şi pregătirea de grupuri de cuci, în spiritul tradiţiei şi
organizarea unui festival la care să participe aceste grupuri, resuscitând
tradiţia care se degrada de la an la an şi era pe cale de dispariţie. Iată că
anul acesta, pandemia, care ne afectează pe toţi, a lovit crunt şi asupra
acestei tradiţii, care se desfăşura an de an. Anul trecut s-a desfăşurat cumva
la limită, a vut loc pe data de 2 martie, cu puţin timp înainte de închiderea
localităţii şi a întregii ţări.
Nu ne-a fost uşor, pentru că începuse deja să
crească numărul de cazuri, dar până la urmă s-au primit toate aprobările pentru
a organiza acest festival. Au fost inclusiv invitaţi din străinătate şi putem
spune că ne-am bucurat de o ediţie extraordinară. Anul acesta, ca urmare a
restricţiilor, aproape că nu s-a mai ţinut. Practic, pe străzile Brăneştiului,
în ziua de luni, prima zi după Lasata secului (zi ce marchează pentru creştinii
ortodocşi întreruperea mancatului de carne şi apoi brânză şi ouă, înaintea
Postului Paştelui), aşa cum se ţinea tradiţia, străzile practic au fost pustii,
cu excepţia câtorva cuci, cât să îi numeri pe degete, din cadrul unui grup de
promovare a tradiţiei, un Grup al cucilor tradiţional, au mărşăluit totuşi prin
centrul satului, cu toate măsurile de distanţare, punând mască, peste mască şi
au reuşit să desfăşoare ritualul. Anul
trecut erau sute de cuci pe străzile satului.
Sărbătoarea de anul acesta a fost un bun prilej de
a dezbate pe marginea tradiţiei, în mediul online, aşa că profitând de ocazie a
fost organizat un simpozion devenit şi el tradiţional, ne-a mai spus Marius
Ovidiu Sebe, care ne-a descris şi tradiţia: Cucii sunt tineri
însurăţei, care se costumează în haine femeieşti, se prind la mijloc cu o
centură de clopoţei, aciuoaie, le spunem noi, care fac zgomot când ţopăie, pun
o mască pe faţă, basma pe cap, în mână cu un pămătuf, un băţ care are o sfoară
şi o opincă în capăt şi aleargă, ţopăie, pe arterele principale ale satului,
alungând spiritele rele, bătând cu palma pe umeri pe toţi cei întâlniţi, pentru
a avea sănătate tot anul. Obiceiul se integrează în cadrul mai multor tradiţii
care au loc la noi în preajma Lăsatului de sec, este vorba de obiceiul Urăliei,
iertăciunea şi ziua cucilor fiind tradiţii străvechi, ancestrale, care aveau legătură cu trecerea la anul nou
vegetal.
La Enisala, o altă sărbătoare, de această dată a
ruşilor lipoveni, a marcat începutul Postului. Ruşii lipoveni din comunele
Sarichioi şi Jurilovca au sărbătorit, lângă cetatea Enisala, printr-un
spectacol folcloric, Ziua iertării, ultima din Masleniţa, săptămâna laptelui şi
brânzei care anunţă intrarea în postul Paştelui. Ne-a spus mai multe Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de management
a destinaţiei turistice Delta Dunării:
Această primă sărbătorare, în
parteneriat, primăria Sarichioi şi primăria Jurilovca, a fost grevată de aceste
măsuri de siguranţă sanitară. Chiar şi aşa, sărbătoarea, Ziua Iertării, a fost
un motiv de bucurie, un motiv de reîntâlnire a celor două mari comunităţi
ruso-lipoveneşti din Delta Dunării. Practic, cele două ansambluri
reprezentative din cele două comune, s-au întâlnit sub cetate, la Enisala, pentru
a sărbători Masleniţa şi a marca terminarea iernii şi intrarea în primăvară. De
obicei această sărbătoare mai este numită Sărbătoarea clătitelor, clătitelor cu
brânză, produs gastronomic specific acestei sărbători.
Practic, în fiecare an,
ruşii lipoveni sărbătoresc trecerea iernii şi intrarea în primăvară şi, la fel,
sărbătoresc ultima zi înainte de intrarea în Postul Paştelui, Masleniţa.
Sărbătoarea, practic, reprezintă o iertare faţă de cei cărora le-ai greşit sau
nu şi este un motiv de bucurie şi este un motiv de cântec, de sărbătoare, de
întâlnire a familiilor. Este o tradiţie de sute de ani, pe care ruşii-lipoveni
o păstrează cu sfinţenie. Costumele tradiţionale ale ruşilor lipoveni sunt
pline de culoare, acele rochii înflorate şi tunicile şi costumele bărbaţilor
sunt fantastice, iar melodiile sunt specifice ruşilor-lipoveni.
Cele 14 minorităţi care reprezintă acest
conglomerat al Deltei Dunării sunt toate axate pe menţinerea tradiţiilor, după
cum a precizat Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de management a
destinaţiei turistice Delta Dunării, şi a adăugat: Anul acesta,
condiţiile de siguranţă sanitară şi de prevenire ne-au impus restricţii majore,
astfel că întâlnirea celor două grupuri tradiţionale, din Sarichioi şi din
Jurilovca s-a făcut cu filmare online, tocmai pentru a nu atrage o masă de
spectatori. Sperăm ca la anul, această sărbătoare să o organizăm mult mai
amplu, în context post-pandemic şi care să ne permită să prezentăm tuturor
celor care doresc să fie prezenţi, dar şi celor care vor fi online, această
sărbătoare şi tradiţie superbă. Îi invităm pe toţi cei care vor să petreacă în
mod frumos trecerea în primăvară şi este un moment bun de a da start sezonului
turistic şi îi invităm pe toţi cei care iubesc natura şi iubesc Delta Dunării
să vină să ne viziteze.
Nu putem decât să ne bucurăm de orice formă de
normalitate ce aminteşte de viaţă aşa cum o ştiam înainte de pandemie!