Am pornit în căutarea esenţei României, acel ceva
care m-a făcut în primul rând să mă mut aici, în căutarea adevaratelor valori
care stau la baza identităţii voastre naţionale şi, dacă îmi permiteţi să zic
aşa, a farmecului poporului român. Este declaraţia irlandezului Peter Hurley,
care din 1994 a ales să trăiască în România. După 15 ani
lucrați în publicitate, irlandezul, care consideră că esenţa României se află mai ales în zona rurală, în
civilizaţia rurală străveche care încă încearcă să supravieţuiască a hotărât să promoveze românilor, bunul numit România: Mai mult decât un mod de viaţă este această
civilizaţie rurală. Un izvor de energie tradiţională, care la noi, în Irlanda,
nu mai există de multă vreme. Din păcate, multă lume nu ştie cât de valoroase
sunt aceste lucruri, le consideră din trecut şi atât. Aşa că aceasta este miza activităţilor
în care m-am implicat: o încercare de a ne imagina viitorul valorificând toate
aceste tradiţii. Un viitor în care toate aceste tradiţii vor avea un loc de
cinste. O cultură vie integrată în lumea contemporană, fie că e vorba de o
vacanţă, fie că e vorba de viaţa cotidiană. În plus, această cultură nu este
numai una românească, este una europeană. De aceea şi acest imens interes al
meu. Pentru că aici putem detecta rădăcinile culturii europene, adevărata ei
identitate, şi de aceea cred că este atât de important pentru noi toţi. De
aceea trebuie să conştientizăm ce avem, iar apoi să apărăm şi promovăm acest
patrimoniu. Eu încerc să promovez această cultură tradiţională vie a Europei, pentru
că o consider o sursă a bucuriei. Bucuria de a fi, bucuria de a trăi, bucuria
de a împărtăşi.
Peter Hurley este şi organizator
al celebrului festival anual de la Săpânța Drumul Lung spre Cimitirul Vesel.
Un eveniment care are drept scop reînvierea jocului tradiţional maramureşean,
încurajarea turismului staţionar şi promovarea meşteşugurilor tradiţionale. În
acest fel, spune Peter Hurley, sunt valorificate resursele locale, dar are loc
şi o implicare a sătenilor, a meşterilor, a muzicienilor, a tinerilor. În 2012,
irlandezul a plecat pe jos, de la Săpânţa până la Muzeul Ţăranului Român din
Capitală. Mărturiseşte că unul dintre scopurile acestei călătorii a fost să
probeze celebra ospitalitate românească. A scris mai apoi o carte despre
oamenii care l-au primit şi ale căror meserii- fierari, potcovari, cioplitori,
creatori de măsti populare- sunt, din păcate, pe cale de dispariţie:
Eu încerc să le spun să
le demonstrez că ceea ce fac ei are sens, are valoare. Dar deageaba fac asta
dacă nu prea mai există cerere pentru ce fac ei, pentru bunurile pe care le
produc. Ei au devenit şi continuă să devină un grup tot mai vulnerabil
economic, un grup care de multe ori este nevoit să renunţe la meseriile
practicate de generaţii întregi şi să plece din ţară sau să migreaze spre oraş,
unde pot avea o viaţă mai bună. Dar această încredere a mea în ceea ce
reprezintă ei nu este însă suficientă. Ar trebui să le creăm o piaţă care să-i
încurajeze în a produce în continuare aceste bunuri tradiţionale. Dar fără un
colac de salvare satul moare, iar noi ce facem, îl lăsăm să moară. Asta ar
însemna sinucidere culturală.
Anul acesta, Peter Hurley, în calitate de preşedinte al Asociației Interculturale de Tradiții, a creat
un eveniment dedicat Centenarului: Chemarea Satele unite ale României
vizează promovarea culturii tradiționale, în special conectând micro-evenimente
sătești cu vizitatorii. Lansarea va avea loc în perioada 18-19 august la Săpânța şi este organizată în
colaborare cu Consiliul Județean Maramureș.