Tag: Asociatia Mai Mult Verde

  • L’écotourisme en Roumanie

    L’écotourisme en Roumanie

    La Roumanie est connue pour ses immenses forêts vierges et ses régions dans
    lesquelles l’artisanat et les traditions locales ancestrales ont été
    préservées. Dans ce contexte, il existe de nombreuses associations qui tentent
    de préserver au mieux ce patrimoine naturel et culturel en sensibilisant les
    habitants et les voyageurs au tourisme durable et responsable.

    Notre invitée du
    jour, Loredana Pană experte en lobbying et coordinatrice du projet Asociația
    Mai Mult Verde (Pour davantage de vert), nous explique en quoi consiste
    aujourd’hui l’écotourisme :

    « On fait en fait ici référence aux
    activités que l’on peut effectuer en vacances, des activités dont l’impact sur
    notre environnement est moindre. De manière générale, le tourisme peut faire de
    gros dégâts sur notre environnement. Les flux importants de touristes, les
    trajets en avion, ce que l’on consomme lorsque l’on part en vacances, tout ça
    laisse une empreinte sur nos destinations de vacances. Faire de l’écotourisme,
    ou du slow-tourisme comme on l’appelle aussi parfois, c’est partir en gardant
    bien en tête notre impact sur l’environnement. Par exemple en n’utilisant pas
    de moyen de transport motorisé, en passant plus de temps au même endroit, ou
    bien en consommant des produits locaux. Il s’agit en fait de réfléchir à notre
    impact sur les communautés locales et à ce que nous laissons derrière nous. Les
    itinéraires écotouristiques peuvent être parcourus à pied, à vélo, à cheval,
    bref, sans engin motorisé. »




    Heureusement, de nombreuses régions roumaines restent encore peu
    développées, ce qui les préserve et leur permet de conserver un environnement
    naturel propice à l’écotourisme. Toutefois explique Loredana Pană,
    l’écotourisme doit être développé dans un cadre légal robuste :




    « Malheureusement,
    je crains qu’il n’existe pas de cadre légal ou national venant soutenir ces
    destinations écotouristiques, et je pense qu’il serait possible de le mettre en
    place, car nous n’en sommes qu’aux balbutiements, mais nous devrions en faire
    beaucoup plus pour que les choses avancent dans cette direction ! »




    Le concept de « destination écotouristique » a été initié en 2012
    par les autorités publiques du tourisme, en partenariat avec des institutions
    et organisations représentées au niveau national. A cette époque, la Roumanie
    était le seul pays d’Europe à proposer un autre système permettant de
    reconnaître les destinations écotouristiques. A l’heure actuelle, on dénombre
    en Roumanie 7 destinations officiellement reconnues comme écotouristiques.

    Cependant, Loredana Pană, experte en lobbying et coordinatrice du projet
    Asociația Mai Mult Verde nous encourage à partir à la découverte d’une région
    qui n’a pas encore été officiellement reconnue comme telle, mais qui n’en
    demeure pas moins idéale pour les amateurs de tourisme durable :




    « Je vous
    recommande les régions longeant le Danube. Nous avons de nombreux projets dans
    ces zones ainsi que dans le delta. Ce dernier est un lieu vraiment magnifique,
    classé au patrimoine de l’UNESCO, qui regorge de paysages splendides et uniques
    au monde, là où le fleuve se jette dans la mer Noire. On y trouve de nombreux
    villages qui ne sont pas encore touristiques. Je recommande chaudement à vos
    auditeurs de prendre quelques jours pour se promener sur les eaux tranquilles
    du delta, dans un petit canot, et de passer du temps avec les habitants de ces
    villages. A l’inverse je ne vous encourage pas à vous rendre dans les hôtels
    resort qui restent à l’écart de ces communautés. Le delta du Danube est unique
    du point de vue de la multiculturalité. En effet, près de 12 ethnies
    différentes vivent dans le delta et la région de la Dobroudja, dans le sud du
    pays. Elles incarnent le parfait exemple du respect des traditions locales et cohabitent
    depuis très longtemps ! »




    D’ailleurs, le plus récent projet de
    l’Association « Mai verde » est l’Itinéraire écotouristique du Danube.
    Loredana Pană nous en parle :




    « C’est une idée que nous souhaitons
    développer davantage. Il s’agit d’un itinéraire de 44 km à parcourir par voie
    de l’eau et par voie terrestre, qui comprend la ville de Giurgiu et 4 communes
    avoisinantes. On peut le parcourir à vélo, à pied, à cheval ou en barque. Il
    est important de ne pas utiliser de moyens de transport motorisés pour ces
    activités proposées en plein air, mais de profiter de la tranquillité de la
    nature et de l’air frais. Nous avons proposé cet itinéraire longeant le Danube
    justement parque nous avons besoin de davantage d’espaces verts pour sortir en
    nature et pour nous détendre. Plus encore c’est aussi bénéfique pour notre
    santé mentale. L’itinéraire est à une heure de distance de Bucarest. C’est une
    zone superbe que le fleuve creuse dans cette partie de son cours. D’ailleurs, dans
    le sud du pays il n’y a pas beaucoup d’options de loisirs et de tourisme sur le
    Danube, à la différence du delta ou de la zone où le fleuve entre dans le
    pays ».




    Les touristes qui souhaiteront parcourir ce nouvel itinéraire auront
    bientôt à leur disposition un site qui leur fournira toutes les informations
    nécessaires, précise notre invitée :


    « D’ici la fin de
    l’année, nous voulons créer une carte virtuelle de cet itinéraire
    écotouristique, car c’est important pour les touristes d’avoir toutes les
    informations à leur portée : par ou se fait l’accès, quel est l’état des
    routes, si la route est adéquate pour les enfants etc. Je vous invite donc à
    suivre le site maimultverde.ro et nos profils sur les réseaux sociaux. Nous
    allons poster toutes les informations nécessaires. »




    Les Roumains ne sont pas les seuls invités à parcourir ces itinéraires
    écotouristiques. En fait, notre invitée avoue avoir rencontré de plus en plus
    de touristes étrangers sur les routes proposées. Ils sont tous attirés par les
    zones sauvages où l’homme n’est presque jamais intervenu. Loredana Pană :


    « Les itinéraires de
    montagne dans le zones très sauvages sont parmi les plus appréciés. La
    Transylvanie est également recherchée, alors que Bucarest est une destination
    qui se prête plutôt pour un city-break. Nous avons même lancé un projet
    environnemental et écologique dans la capitale. Il s’intitule « En plein
    air » et tente de rapprocher la communauté à la ville et aux espaces verts
    moins connus. Certains sont aménagés mais moins fréquentés, d’autres n’ont pas
    été du tout aménagés, ce qui les rend inaccessibles au public. Par exemple, les
    lacs qui longent la rivière de Colentina. Dans les années 60, des dizaines de
    piscines publiques y fonctionnaient et la zone était considérée comme le
    littoral de Bucarest. Aujourd’hui, il n’y a pratiquement rien là-bas. Alors que
    Bucarest pourrait très bien devenir une attraction écotouristique de l’Europe.
    Pourtant, on est encore loin de cet objectif car, pour le moment, il n’y a
    aucune de stratégie en ce sens.»

    Une chose est sûre, on observe une volonté d’effectuer un retour
    à la nature il y de plus en plus accentuée. Et, de ce point de vue, la Roumanie
    a beaucoup à offrir. (trad. Charlotte Fromenteaud, Valentina Beleavski)

  • Ecoturism în România

    Ecoturism în România


    România este cunoscută pentru pădurile sale întinse și virgine, pentru zonele în care găsim tradiții vechi și meșteșugari care încă lucrează obiecte de artizanat prin tehnici și după modele moștenite din străbuni. În tot acest peisaj, există asociații care se străduiesc să păstreze valorile naturale și să educe în privința unui turism responsabil. Aflăm azi ce presupune ecoturismul, de la Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde.


    “Presupune activități pe care le putem face atunci când mergem în vacanță, însă cu un impact mai mic asupra mediului pe care îl vizităm. Turismul, în general, poate produce foarte mari pagube locurilor. Fluxul mare de turiști, zborul cu avionul, tot ce consumăm când mergem în vacanță, de obicei toate au o amprentă foarte mare asupra destinațiilor. Când vrem să facem ecoturism sau slow-turism, cum se mai spune, vizităm anumite zone gândindu-ne la impactul pe care noi îl avem asupra naturii. De exemplu, nu folosim mijloace motorizate în vacanță sau petrecem cât mai mult timp în aceeași zonă și consumăm din produsele locale și nu aduse de la distanțe foarte mari, acestea având o amprentă mare de carbon. Practic, trebuie să ne gândim cât mai mult la impactul pe care noi îl avem într-o comunitate și ce rămâne în urma noastră. Ecorutele sunt trasee tot de ecoturism pe care le putem parcurge fie cu piciorul, cu bicicletele, cu caiace, ecvestru, așadar, prin mijloace nemotorizate.”



    Din fericire, în România multe dintre zone nu sunt foarte dezvoltate, așadar, ele sunt, cumva, într-o stare naturală mai aproape de ecoturism. Totuși, spune Loredana Pană, de la Asociația Mai Mult Verde, ecoturismul ar trebui să funcționeze într-un cadru legal solid. “Din păcate, nu cred că există o tendință sau o încurajare la nivel legislativ și național de susținere a acestor destinații de ecoturism și cred că avem posibilitatea să o facem, pentru că suntem într-un stadiu incipient, dar ar trebui promovate mai mult.”



    Conceptul de “Destinație Ecoturistică” a fost dezvoltat începând din anul 2012 de autoritatea publică centrală pentru turism, în parteneriat cu instituții și organizații reprezentative la nivel național. La momentul respectiv, România era prima țară din Europa care lansa un astfel de sistem de recunoaștere a destinațiilor ecoturistice. În prezent, există șapte destinații ecoturistice recunoscute oficial. Însă Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde, ne invită să explorăm o zonă care, deși nerecunoscută încă oficial, poate fi destinația perfectă pentru cei care își doresc să practice un turism verde. “Eu voi recomanda acum zonele de pe Dunăre. Avem multe proiecte pe Dunăre și în Delta Dunării. Delta Dunării este o zonă extraordinar de frumoasă, sit UNESCO, unică în lume prin peisajul pe care Dunărea îl formează la vărsarea în Marea Neagră. Sunt, în continuare, multe sate care nu sunt turistice. Le-aș recomanda ascultătorilor dvs. să-și ia mai multe zile libere și să străbată apele încet, cu bărci cât mai mici, și să petreacă cât mai mult timp în aceste state din Delta Dunării în contact cu comunitatea locală. Nu recomand să mergem într-un resort care e, cumva, separat de toată comunitatea în care se află. Delta Dunării este chiar un exemplu unic din punct de vedere al multiculturalității. Sunt peste 12 etnii care trăiesc în Delta Dunării și Dobrogea și sunt chiar un exemplu de bună practică, pentru cum și-au păstrat tradițiile și au conviețuit împreună atât timp.”



    Asociația Mai Verde a lansat chiar săptămâna aceasta Ecoruta Dunăreană. “Este, de fapt, mai mult o idee la care vom lucra și în continuare. Este un traseu de 44 de km pe uscat și pe apă, în zona orașului Giurgiu. Practic, pe acest traseu, sunt incluse orașul Giurgiu și încă patru comune, comunele Slobozia, Oinacu, Prundu și Gostinu. Sunt 44 de km care pot fi parcurși cu bicicletele, pe jos, pe apă sau ecvestru. E important să nu motorizăm aceste activități pe care le facem în aer liber, ci să ne bucurăm de liniștea din natură și de aerul curat. Noi am propus această ecorută dunăreană pentru că avem nevoie de spații verzi în care să ieșim și pentru agrement, dar și pentru bunăstarea psihică. Este la aproape o oră de București. Este o zonă minunată pe care Dunărea o formează în această secțiune. În partea de sud, de exemplu, nu există agrement și turism pe Dunăre, așa cum avem în Delta Dunării sau la intrarea în țară, de exemplu.”



    Pentru cei care își doresc mai multe informații centralizate privind accesul pe această rută, Asociația Mai Verde are un proiect. “Până la sfârșitul anului, vrem să creăm o hartă virtuală cu această ecorută dunăreană, pentru că e important pentru oameni să aibă toate informațiile: pe unde se poate face accesul, cât de bun este drumul, dacă este sau nu practicabil cu copii, de exemplu. Și vrem să o publicăm. Eu vă invit să ne urmăriți pe mai multverde.ro și pe rețelele noastre de socializare. Vom pune acolo toate informațiile pe care vom reuși să le dezvoltăm până la finalul anului.”



    Loredana Pană, expert advocacy și coordonator de proiecte la Asociația Mai Mult Verde, s-a întâlnit cu din ce în ce mai mulți turiști străini. Aceștia apreciază intervenția minimă a omului în zonele sălbatice. “Traseele montane foarte sălbatice sunt apreciate. Transilvania, cu specificul ei, este, la fel, apreciată. Bucureștiul devine o destinație turistică pentru city break-uri. Din punct de vedere al mediului și ecologiei, noi, de anul trecut, avem un program nou în București. Se numește “În aer liber”, și încercăm să promovăm apropierea comunității de oraș și de spațiile verzi necunoscute, practic, la nivel de oraș. Pe de altă parte, avem unele spații verzi, care nu sunt amenajate și oamenii nu pot ajunge acolo. De exemplu, salba de lacuri de pe râul Colentina. În anii 60, funcționau zeci de ștranduri pe aceste lacuri și era considerat litoralul Bucureștiului. Acum, practic, nu se mai întâmplă nimic. Și Bucureștiul ar putea să devină o atracție ecoturistică pentru Europa, însă suntem puțin departe de acest obiectiv și nu pare că există nicio strategie care să ne ducă în direcția asta.”



    Există, totuși, o tendință tot mai pronunțată a întoarcerii către natură în turismul românesc, iar, din acest punct de vedere, oferta e foarte bogată. În edițiile viitoare, vom explora alte zone în care ne putem bucura responsabil de foarte multe resurse naturale.






  • Deșeuri de plastic în apele Dunării

    Deșeuri de plastic în apele Dunării

    Viitorul nu sună
    bine – scrie, mare, pe site-ul programului Cu apele curate al
    organizației de mediu românești Mai Mult Verde. Un program dedicat
    diminuarea cantităților de plastic din Dunăre, principalul fluviu al României,
    dar care străbate și o mare parte din Europa, vărsându-se în Marea Neagră prin
    minunată și unica Deltă a Dunării. Proiectul pornește de la estimările
    ecologiștilor care avertizează că, dacă nu vom face nimic, în 2050 vom avea în
    apele planetei mai mult plastic decât pește.

    România este și ea în trendul
    mondial, deci nu stă nici ea prea bine. Evaluările făcute de Administrația
    Rezervației Biosferei Delta Dunării vorbesc despre peste 1500 de tone de
    plastic transportate anual pe fluviu, care adună aproape tot ce curge prin țara
    noastră. Până la Dunăre și pe lângă ea, curgerile de apă sau lacurile de orice
    fel acumulează cantități imense de plastic, care duc la distrugerea
    biodiversității acvatice, scăderea drastică a calității apelor din care ne
    alimentăm și deteriorarea peisajului. Dar peisajele urâțite de grămezile de
    gunoi aduse de valuri sunt ultima dintre probleme.

    Proiectul Cu apele
    curate se derulează în România și vizează atât poluarea istorică, prin
    acțiuni de colectare a plasticului deja existent în albia fluviului, cât și
    măsuri de prevenire și combatere a deversărilor viitoare. Pentru a lupta cu un
    debit de circa 4 tone pe zi de deșeuri sunt necesare acțiuni extinse și
    menținute pe un termen lung, în tot bazinul Dunării și al afluenților săi, atât
    în România cât și în țările riverane. Dar ce fac acești oameni de la Asociația
    Mai Mult Verde, în majoritate tineri, ne spune directorul de comunicare Oana
    Șerban:

    Am început cu acțiuni de igienizare, am amenajat
    și am dezvoltat infrastructură de colectare a deșeurilor. Asta înseamnă că am
    amplasat pubele pentru colectarea separată a plasticului însoțite de panouri
    informative pe Dunăre. Am colectat, de exemplu, în 2020 aproape 40 de tone de
    plastic, practic împiedicându-l să ajungă în apele fluviului. De asemenea am
    folosit soluții tehnologice pentru prima dată în România. De exemplu o drona, o
    barieră plutitoare pe care o avem deja de aproape un an pe râul Jiu și pe care
    vrem să o plasăm amplasăm și pe alte râuri, o plasă care colectează gunoaiele.
    Pe lângă toate aceste lucruri este foarte importantă partea de educare și de
    conștientizare. Adică oamenii trebuie să înțeleagă de ce este important să nu
    mai arunce deșeurile, de ce trebuie să le colecteze separat și de asemenea ce
    alternative există la plasticul de unică folosință. Pentru că și asta este o
    mare problemă, pentru că ajungem să folosim extrem de multe tacâmuri, farfurii,
    pahare. Peste tot sunt astea…Adică dincolo de apă sau sucurile la pet pe care
    le cumpărăm mai există și acele produse. În acest scop noi am creat în orașele
    participante la program picturi murale, de exemplu, care trag un semnal de
    alarmă în privința poluării cu plastic a apelor.


    În plus,
    activiștii organizației încearcă să aducă laolaltă parteneri din sectorul
    neguvernamental, structuri guvernamental-administrative, mediul de afaceri și,
    bineînțeles, comunitățile locale. Din 2008, anul înființării sale, asociația
    spune că a construit o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru
    mediu în România. Prin proiecte și campanii educative, sub sloganuri precum
    Există viață după colectare sau Deșeurile nu sunt gunoaie, voluntarii au
    adunat peste 350 tone de plastic din păduri, albii de râu sau trasee turistice.
    La acestea s-au adăugat activități specifice de advocacy, care să
    îmbunătățească politicile publice în domeniu.

    Oana Șerban mai arată că un
    aspect foarte important al programului este componenta de organizare comunitară
    în localitățile în care acesta se derulează.

    Nu mergem
    în acele orașe, așa, cu niște soluții gândite de noi pe care le aplicăm
    standard, ci lucrăm cu locuitorii de acolo. Am reușit să formăm în cele 10
    orașe în care am început practic, niște grupuri de inițiativă locale. De
    asemenea, niște organizatori comunitari care au participat la trainingul de
    organizare și dezvoltare comunitară că să înțeleagă cum se pot implică
    cetățenii în proiecte care sunt importante pentru comunitate. Și după acești
    doi ani, oamenii au reușit să ajungă la un anumit nivel. Ei știu acum cum să
    să-și mobilizeze cetățenii către acțiune. Unii au intrat deja în legătură cu
    instituțiile responsabile, au avut diverse acțiuni, campanii de advocacy. Au
    înțeles că trebuie să facă presiuni asupra autorităților că să se rezolve
    problemele. Deci rolul acestor oameni, al cetățenilor de fapt, este unul extrem
    de important. Pe ei ne bazăm!


    Proiectul
    Cu apele curate, contribuie la 6 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă
    ale Pactului Global al Națiunilor Unite, mai exact la capitolele: Ape curate;
    Consum și producție responsabile; Acțiune climatică; Viață subacvatică; Viață
    pe uscat și Parteneriate pentru obiective. Încercăm să curățăm nu doar apele,
    ci și mințile, instituțiile și mecanismele civice, care fac să funcționeze
    organic și coerent o societate, spun membrii organizației de mediu. Și tot ei
    mai spun că, dacă nu luăm măsuri acum, celebrul peștișor de aur din poveste ar
    putea fi cât de curând unul de plastic. Cât despre cele trei dorințe…