Tag: Asociaţia Mioritics

  • Sărbătoarea Răbarbărului

    Sărbătoarea Răbarbărului

    Destinația
    Colinele Transilvaniei (Transylvanian Highlands) include 7 situri (de interes
    național și Natura 2000), fiind a doua arie protejată din ţară, ca mărime, după
    rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Destinaţia e mărginită de localitățile
    Sibiu, Braşov, Făgăraş, Rupea, Sighişoara şi Mediaş, întinzându-se în jurul
    văilor Hârtibaciului, Târnavei Mari și a Oltului. Însumează 267.438 ha și 90.000 de locuitori, în 44
    de comune, din 3 judeţe (Sibiu, Mureș și Brașov). Destinaţia este asociată cu
    peisajul medieval mozaicat, cu dealuri şi coline înalte, văi însoţite de terase
    şi lunci, sate multiculturale, cetăți și biserici fortificate, unele monumente
    UNESCO. Pădurile de stejari seculari şi gorun sunt iconice, iar pajiștile și
    fânețele au înaltă valoare naturală, favorizate de păstrarea metodelor
    tradiţionale de paşunat şi de întoarcere a fânului.


    Colinele Transilvaniei este o destinaţie activă,
    cu o reţea de 500 de km de trasee de drumeție și bicicletă, ce poartă
    vizitatorii prin peste 60 de localități. Turiştii pot încerca vizite la
    ateliere meşteşugăreşti, producători sau puncte gastronomice locale.


    La început de mai, a fost organizată aici
    sărbătoarea Răbarbărului. Bianca Ştefănuţ, specialist comunicare senior
    WWF-România, ne-a povestit: Sărbătoarea răbarbărului, care a avut loc
    în Saschiz, este de fapt un exemplu de bună-practică, un exemplu de urmat,
    realizat de comunitatea de aici. Ea aduce oamenii laolaltă, pentru a-şi promova
    valorile culturale, naturale, gastronomice. Răbarbărul vine cu tradiţia din
    urma lui, este o plantă care creşte cu spor şi este îngrijită cu drag acolo, în
    Colinele Transilvaniei şi este prelucrată în felurite moduri: de la ciorbă, la
    băuturi realizate cu răbarbăr şi, desigur, minunatele plăcinte, care au fost
    prezente şi în Saschiz.


    Cum pot oamenii și autoritățile locale să răspundă
    împreună nevoilor comunității? Cum păstrez valorile tradiționale și naturale,
    dar evoluez și financiar? Sunt întrebări valide, care îşi caută răspunsul în
    astfel de comunităţi. Bianca Ştefănuţ a adăugat: WWF România
    împreună cu partenerii noştri locali, din Colinele Transilvaniei, suntem acolo
    11 organizaţii care încearcă să educe, să informeze şi să aducă laolaltă mai
    mulţi locuitori, mai multe comunităţi din Colinele Transilvaniei, astfel încât
    să trăiască într-un mod mai armonios cu natura, dar în acelaşi timp, să devină
    şi o voce în procesul de luare a deciziilor la nivel local. Astfel, noi
    încercăm, mai ales prin acest proiect care se numeşte PACT2020, care este derulat de WWF România,
    în parteneriat cu Asociaţia Mioritics și fundaţia Mihai Eminescu Trust cu
    sprijinul financiar Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda,
    Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, vrem prin acest
    proiect să învăţăm de la comunităţile locale, cum se organizează ele, care sunt
    nevoile lor principale şi să îi ghidăm prin
    tr-un proces de educaţie, spre a
    deveni comunităţi mai active şi mai sustenabile.



    Cum a crescut comunitatea din Saschiz în ultimii
    ani, am aflat tot de la Bianca Ştefănuţ: În Saschiz avem un exemplu
    foarte frumos de acţiuni civice. Este vorba despre Asociaţia Vecinătatea femeilor
    din Saschiz, care din 2015, de când s-au organizat, spre a aduce o bunăstare
    comunităţii, nu doar femeilor şi familiilor de acolo, care au fost obiectivul
    principal, dar întregii comunităţi. Realizarea acestei sărbători a Răbarbărului
    chiar asta face, este un model de urmat pentru mai multe comunităţi, din
    România, dar şi la nivel internaţional.



    La Sărbătoarea răbarbărului, din Saschiz, înainte
    de a se delecta cu plăcintele cu răbarbăr, cei prezenţi au discutat despre
    procesul de informare și educare pe care îl vor urma 150 de persoane din cele
    10 comunități din județele Brașov, Sibiu și Mureș. Cum putem afla mai multe
    despre evoluţia proiectului? Bianca ştefănuţ: La WWF România, dorim
    să vă invităm să urmăriţi parcursul proiectului, atât pe social media, cât şi
    pe website-ul proiectului: colinele-transilvaniei.ro/pact 2020
    şi acolo veţi găsi informaţii care vă pot ajuta şi pe dvs. şi comunităţile din
    care faceţi parte. Sunt nişte colecţii de bune practici, sunt informaţii utile
    despre cum să vă adresaţi autorităţilor locale sau regionale şi cum să rezolvaţi
    mai bine provocările pe care le aveţi în comunitate.


    Prin astfel
    de proiecte se urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și
    capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea
    cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp
    relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.
    Obiectivul general este de a reduce disparitățile economice și sociale dintre
    oamenii din aceste zone și a consolida relațiile bilaterale dintre zonele
    beneficiare și statele donatoare.


  • Mioriţa în acţiune

    Mioriţa în acţiune

    Moştenirea
    culturală nu e scrisă în piatră, ci în experienţele pe care oamenii le
    împărtăşesc este deviza sub care asociaţia Mioriţa (Mioritics)
    organizează o serie de acţiuni de protejarea şi promovarea patrimoniului
    cultural şi natural, dezvoltarea ecoturismului şi turismului cultural din
    România.


    O asociaţie care are deja un parcurs
    de peste zece ani, după cum ne-a spus Mihai
    Dragomir, preşedintele Asociaţiei Mioritics: De când am
    plecat la drum pe această cale, ne-am propus să promovăm România, să promovăm
    locurile mai puţin cunoscute. Ne gândeam atunci în special la evenimentele care
    se petrec în zone rurale. Este o asociaţie care a crescut natural, şi în
    prezent avem activităţi în special în zona Transilvaniei, podişul
    Hârtibaciului. Dacă în prima perioadă 2004-2007 au fost proiecte sezoniere, de
    vară, începând cu anul 2008, am intrat într-un parteneriat cu biroul regional
    UNESCO din Veneţia, care ne-a sprijinit financiar pentru primele proiecte cu
    adevărat importante. Şi aici aş aminti reţeaua de centre de informare pentru
    patrimoniu, pe care le-am deschis în perioada 2008-2010, la Sighişoara, Sibiu,
    Râşnov şi Agnita; activităţi cu copiii în satele cu biserici fortificate, din
    sudul Transilvaniei şi evenimente culturale de mici dimensiuni, în aceste sate,
    tocmai pentru a aduce trafic de turişti. Apoi lucrurile au evoluat şi încet,
    încet, am dezvoltat parteneriate locale mai importante, cum e cel cu primăria
    Râşnov,din care a rezultat un număr de evenimente culturale pe care le
    organizăm împreună cu autorităţile locale. E vorba de festivalul de film
    istoric, cel mai important eveniment. Este vorba de Festivalul de reconstruire
    istorică, care de anul trecut are şi un alt rezultat frumos, într-un proiect
    finanţat pe fonduri norvegiene am reuşit să creăm un grup de reconstrucţie
    istorică la Râşnov. Mai avem Festivalul Joc Mania, dedicat copiilor şi
    Festivalul În numele trandafirului.



    Interlocutorul
    nostru ne-a mai spus că Festivalul de film istoric este cel mai important
    eveniment pe care îl organizează, care va ajunge anul viitor la ediţia a 8-a.
    Deşi pare un eveniment de nişă, Mihai Dragomir ne-a precizat:
    Este mai mult decât un festival, este un produs cultural complex. Timp de zece
    zile avem proiecţii de film, sunt aproape 50 de proiecţii de film, peste 10
    concerte. Este o şcoală de vară care a devenit foarte importantă în ultimii 3
    ani, în care reunim studenţi din România şi studenţi din Republica Moldova,
    avem un parteneriat cu Institutul pentru memoria exilului românesc şi cu
    Institutul cultural român. La această şcoală de vară vin studenţi, istorici,
    ambasadori, cât şi martori oculari ai unor momente istorice. De asemenea, în
    cadrul Festivalului avem expoziţii şi un târg de carte.



    Un alt
    eveniment care a devenit tradiţie şi a ajuns la ediţia a 7-a este Festivalul de reconstruire istorică, care are
    loc în al treilea weekend din august. Şi pentru că despre reconstituire
    istorică am mai vorbit la RRI, l-am întrebat pe Mihai Dragomir ce aduc nou în
    festival: La fiecare ediţie încercăm să reunim grupuri cu
    tematici istorice diverse. Festivalul ilustrează diferite perioade. În fiecare
    an încercăm să aducem o altă tematică, dar grupul creat la Râşnov anul trecut
    şi anul acesta, Living Rosenau, are ca perioade de
    reconstituire sec. XIII şi XVII. Sunt două perioade importante pentru cetatea
    Râşnov, iar acest grup este mai puţin războinic, noi la Râşnov am încercat să
    punem accent pe viaţa cotidiană şi pe reconstituirea meşteşugurilor din această
    zonă, pentru că Râşnovul nu s-a lăudat cu prea multe cuceriri sau atacuri, ci a
    trăit prin meşteşugarii şi comercianţii de acolo. În vară, am avut
    invitaţi 43 de vikingi, care timp de 4 zile au trăit în cetatea Râşnov şi a
    fost un exemplu de cum se face reconstituirea istorică şi cum ar trebui
    organizat un eveniment de reconstruire istorică. Împreună cu aceşti vikingi am
    reuşit să facem un ghid pentru organizatorii de festivaluri, pe care acum îl
    promovăm.



    Am mai aflat şi despre un proiect
    pilot pentru România, pe care cei de la Mioritics l-au pus în practică cu un
    partener din Germania: este vorba despre un proiect de educaţie pentru
    dezvoltare durabilă, prin care copiii participanţi învaţă de exemplu despre
    mere, pornind de la sucul proaspăt stors şi gustat, trecând prin degustarea
    unor alte sucuri de măr din magazin cu preţuri diferite şi prin analiza
    legăturii dintre calitate şi preţul produsului.


    Şi pentru că recent, asociaţia Mioritics a câştigat cu un proiect de
    promovare al sudului Transilvaniei locul al doilea la consursul european de
    desemnare a destinaţiilor turistice de excelenţă (EDEN), Mihai Dragomir ne-a
    prezentat cum vor continua acest proiect: De la 1 ianuarie o
    să începem un alt proiect, prin care vom realiza marcajele unor trasee de
    drumeţie şi de biciclete, în sudul Transilvaniei, deci zona cuprinsă între
    Sibiu-Făgăraş şi Rupea, o reţea de peste 250 km, care se află în continuarea
    unei alte reţele, care se află în nordul acestei destinaţii, care atinge
    aproape 350 km. Prin acest proiect vom închide o buclă, astfel încât destinaţia
    noastră va fi foarte interesantă pentru cei care vor să vină şi să practice un
    turism lent.



    Asociaţia Mioritics îşi continuă
    proiectele, aşa că rămânem cu ochii pe zona Transilvaniei, unde se desfăşoară
    multe evenimente atractive.