Radio România Internațional

Tag: Asociatia Timisoara 2021

  • Progres. Schimbări de paradigmă

    Progres. Schimbări de paradigmă

    Sub titlul – Progres.
    Schimbări de paradigmă – proiectul propus de Asociația Timișoara 2021 -
    Capitală Europeană a Culturii și Asociația Simultan a trecut în noiembrie de
    etapa jurizării. S-au încheiat și activitățile de organizare a prezentării
    publice din zilele de 10-13 decembrie. Locul: fostele ateliere ale Societății
    de Transport Public Timișoara, care va găzdui viitorul Centru pentru Artă,
    Tehnologie și Experiment.

    Pe scurt MultipleXity.

    Asociația Simultan -
    organizație neguvernamentală înființată de un grup de artiști timișoreni în
    2005 – a răspuns invitației de a propune un proiect în viitorul spațiu
    MultipleXity – acel centru de artă și tehnologie pe care Timișoara, prin
    programul Capitalei Europene a Culturii își propune să îl facă în viitorul
    apropiat –     spune Alin Rotariu, unul dintre organizatori. Și membru fondator al
    Asociației Simultan.


    De ce a fost ales acest spațiu
    amplu? Mai întâi pentru că este legat de istoria premierelor atribuite
    Timișoarei – spune echipa. După care, toți încep să zâmbească sau chiar să
    râdă, oarecum încurcați. Dacă dați o căutare pe net – Timișoara primul tramvai
    – o să înțelegi de ce. Inclusiv în iulie 2019 – timișorenii se aflau în topul
    național, între altele pentru că aici ar fi apărut primul sistem de transport
    urban de pe actualul teritoriu al statului român. Au trecut de atunci peste 150
    de ani și a venit o surpriză.

    Potrivit unei lucrări monografice lansate recent,
    cu aproape un deceniu înainte de apariția primul tramvai cu cai pe străzile
    Timișoarei, o mică localitate de pe malul stâng al Mureșului – Lipova – folosea
    deja acest mijloc de locomoție. Ce este drept, și traseul și istoria tramvaiul
    de la Lipova au fost scurte, spre deosebire de ampla rețea de tramvaie din
    Timișoara. Care face parte din farmecul orașului și astăzi.


    Echipa a pus cap la cap ideea de
    inovare și pe cea de patrimoniu cultural-industrial. Și au mai chibzuit, cu
    gândire artistică, și la alte aspecte. Alin Rotariu explică:


    Acum, de exemplu, acest spațiu
    este oarecum abandonat. Atelierele societății s-au mutat de acolo, în ideea că
    va începe procesul de reconversie. Este o atmosferă destul de stranie, de parcă
    oamenii ar fi plecat ieri. Au rămas, prin colțuri, notițe personale, haine de
    schimb, Și atunci, noi n-am intervenit mult, am încercat să ne folosim de acest
    context, să-l speculăm. Și cumva de aici a venit tema, cel puțin cuvântul
    progres. Noi, de fapt, am scris PROGRES de la coadă la cap, puteți vedea pe
    pagina de Facebook. Am vrut să punem
    lucrurile în balanță, să le chestionăm într-un fel.

    Nu suntem împotriva metodelor
    de abandonare a unor sisteme ce păreau foarte stabile și impecabil gândite,
    care au fost motiv de laudă pentru comunitate și au funcționat ca model de bună
    practică. Doar că, în acest moment, ele sunt cumva părăsite. Evident, ne bucură
    pe toți viitoarea menire a locului. Este probabil punctul cel mai bine ales.
    Ideea transportului, a devenirii, a transformării – o
    metaforă foarte bună. Centrul acesta poate să lege orașul, să devină și un loc
    de transfer cultural dinspre centru spre periferie. Ca o rețea.





    Progres. Schimbări de paradigmă se dorește o inițiativă care să
    ofere și un anumit format artistic. Un cadru pentru alte proiecte, desfășurate
    pe tot parcursul transformării vechilor ateliere în Centru pentru Artă,
    Tehnologie și Experiment. Alin Rotariu o numește perioadă de code design a
    viitorului MultipleXity. Cu activități și spații specifice, rezultate în urma
    unor proiecte cum este cel despre care vorbim.


    Și ne întoarcem la titlul
    proiectului. Tot alături de Alin Rotariu:




    2020 cred că a fost un demo (aici
    în sensul demonstration) extrem de abrupt, chiar brutal. Ne-a arătat cât de
    repede se pot înlocui niște lucruri despre care eram convinși că reprezintă
    calea cea bună. Ele pot dispărea foarte rapid. Da, proiectul are un titlu bun.
    Și pentru perioada pe care o trăim, dar și pentru ceea ce se întâmplă în jurul
    nostru. Post-revoluție, să zicem. Și cred că Timișoara merită un experiment -
    sau poate mai multe – de acest tip. În spiritul locului.





    Mulți dintre noi avem poate alte
    griji pe cap, în aceste zile. Sau alte tipuri de așteptări. Schimbarea, cu
    paradigmele ei, vine oricum. Și la Timișoara – care va fi în 2023 una dintre
    cele trei Capitale Europene ale Culturii – și în toată zarea.


  • Timişoara, pregătită pentru a fi Capitală Europeană a Culturii

    Timişoara, pregătită pentru a fi Capitală Europeană a Culturii


    Timișoara este relativ pregătită să fie Capitală Europeană a Culturii anul viitor, dar dacă evenimentele riscă să fie afectate din cauza pandemiei de coronavirus – după cum arată și dialogurile actorilor implicați la nivel european- orașul de pe Bega este gata să găzduiască manifestările din program în 2022 sau 2023. Comunicatele venite de la Asociația Timișoara 2021 – Capitală Europeană s-au oprit practic doar vreme de o săptămână după declararea stării de urgență în România (la jumătatea lui martie 2020).



    După care, fluxul a reînceput, în ritmul alert, obișnuit. Doar că multe dintre proiecte au trebuit, firește, adaptate. Un semn că adaptarea, valabilă pentru noi toți, a mers repede și bine la Timișoara apare dintr-o reconfirmare. Ne explică Simona Neumann, președinte executiv al Asociației


    “Este vorba despre reconfirmarea mea în boardul platformei Culture Action Europe, o platformă ce are ca scop principal susținerea (NR advocacy în original) culturii în Uniunea Europeană, pe lângă Comisia Europeană. Nu vorbim aici despre un succes personal, este practic succesul Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană. Sunt mândră că putem reprezenta într-un asemenea for de conducere viziunea Asociației, care înseamnă – promovarea culturii în toate mediile, deschiderea, transparența, accesul și participarea cetățenilor din toate categoriile la dezvoltarea culturii. Sunt și obiectivele mele în acest al 2-lea mandat la forul european despre care vorbim.”



    “Nu există vindecare adevărată fără cultură” – ideea apare chiar pe site-ul Culture Action Europe și cred că mulți oameni rezonează la ea. Care sunt pașii către această vindecare? Aici lucrurile sunt mult mai puțin clare, în vârtejul de opinii, atitudini, soluții care ne trag în mai toate direcțiile. Mai ales când nu știm să înotăm prea bine în apele tulburate ale timpului și printre curenții generați adesea chiar de noi.



    Sigur că nu suntem noi “buricul Pământului”, cum spune o veche expresie din popor. Însă facem parte din comunitatea extinsă a omenirii și ea este clar afectată, pe multe planuri, de consecințele noului coronavirus. Planul cultural, cel al turismului, al libertății de mișcare suportă și ele tot felul de modificări și readaptări din mers. Mai există – după cum ne atrage atenția Simona Neumann – dificultăți generate de norme încă neclarificate de gestionare pe viitor a activităților culturale publice. Cele din spații deschise și cele din spațiile închise.



    Drept care, s-au purtat discuții în Comisia Europeană, în municipalitățile orașelor cu titul de Capitală Europeană a Culturii 2020, 2021, 2022 și 2023. În dialog au fost implicate, firește, ministerele culturii din țările unde se află toate aceste localități. Concluzia a fost comună : este nevoie de flexibilitate și pregătiri pentru reprogramări. Asociația timișoreană și-a exprimat limpede disponibilitatea de a susține programele pentru 2021 într-unul dintre cei doi ani imediat următori.



    Pratic, Comisia Europeană elaborează acum o nouă decizie privind calendarul Capitalelor Europene ale Culturii. Decizia își urmează cursul obișnuit: vot în Parlamentul European și în Consiliul UE. Deocamdată, Asociatia Timisoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii își continuă seria proiectelor și ea este plină de surprize plăcute. Despre unul dintre ele, legat de Ziua Internatională a Luminii (un manifest video in 26 de limbi), vorbește la RRI, Simona Neumann:


    “Este vorba despre Manifestul luminii, care se potrivește și se încadrează perfect în sloganul Capitală Europeană a Culturii – Timișoara – Luminează orașul prin tine! Acest manifest a fost lansat de asociația noastră atunci când toată lumea a sărbătorit lumina. El este de fapt al autoarei americane Kitty OMeara, care a scris o cunoscută poezie meditativă pe această temă (And the people stayed home). Ea și-a dorit să devină Ambasadoarea acestui Manifest al Luminii, iar noi am îmbrățișat cu mult interes și multă afecțiune apropierea ei de proiectul Timișoara 2021.”



    Va fi Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2021, cum era prevăzut initial? Din toate datele de până acum, se pare că nu. Oricum, lunile, orele, zilele de eforturi ale echipei extinse, ale partenerilor, ale celor care au trimis proiecte spre a fi parte din sărbătoare nu sunt în van. Când vor afla exact dacă va fi 2022 sau 2023, mulți vor răsufla ușurați. Și vor ști mai bine cum să-și recalibreze ofertele culturale de viitor apropiat. “Omul propune și Cerul dispune” – spune un alt proverb românesc. Celor care nu cred în Cer, le propun să privească mai des pământul pe care calcă. Și el ne arată, la tot pasul, puterea creativității.