Radio România Internațional

Tag: Asociatia Young Initiative

  • Simularea unui proces decizional marca UNITED

    Simularea unui proces decizional marca UNITED

    Prin proiectul UNITED We Stand for
    European Values, Asociația Young Initiative a organizat o simulare de proces
    decizional, pentru ca cei tineri să poată înțelege rolul și funcțiile
    instituțiilor europene care îi reprezintă. Marius Ghiță, coordonatorul acestui
    eveniment, despre cât de important este ca tinerii să ia parte la astfel de
    simulări. ,

    Și pentru mine a fost foarte important. La
    rândul meu am luat parte la astfel de simulări în calitate de participant, nu
    numai de organizator. Pot să spun că mulți tineri nu știu exact ce se întâmplă
    la nivel de proces decizional european, național, dar și internațional. Fiindcă
    nu știu ce se întâmplă exact acolo, interesul lor scade. Astfel, participând la
    o simulare – o simulare, totuși, dar cu cât participanții își intră mai bine în
    rol, cu atât învață mai multe – cresc șansele să fie mai interesați și să se
    implice, la rândul lor, pe viitor, într-un proces decizional real. Mai mult
    decât atât, vor fi interesați și să își aleagă reprezentanții și să meargă la
    vot, de exemplu.


    În cadrul proiectului UNITED,
    finanțat prin Corpul European de Solidaritate, cei aproximativ 20 de participanți
    la simulare a trebuit să reprezinte o țară membră a Uniunii Europene. Tema
    evenimentului a fost formulată ca o întrebare, este sigură educația digitală?.
    Într-un prezent care stă sub semnul pandemiei, educația digitală a devenit
    esențială. Marius Ghiță

    Totul a început cu câteva zile înainte de
    eveniment. A trebuit ca participanții să pregătească o poziție a țării lor, pe
    care să o prezinte în cadrul evenimentului. Au făcut un fel de radiografie a
    situației din țara lor, ce este bine și ce nu este bine în materie de educație
    digitală și ce anume ar dori să îmbunătățească. În cadrul evenimentului, ei au
    prezentat această poziție, iar apoi au răspuns la întrebări. Au existat două
    camere virtuale, care au reprezentat grupurile de interese. Practic, a trebuit
    ca ei să lucreze la o rezoluție, să armonizeze pozițiile, să găsească puncte
    comune. În final, am scris o rezoluție și am votat-o.


    Un alt eveniment similar va avea loc
    pe 27 martie. Explică Marius Ghiță

    Eu voi fi principalul facilitator al
    unui astfel de eveniment, care se va întâmpla pe 27 martie. Evenimentul de
    numește Informează-te cu CAP, cele trei majuscule însemnând
    critic-aplicat-practic. Vom vorbi despre ce înseamnă dezinformarea, de la
    teorii ale conspirației la aplicațiile de pe telefon pe care le folosim cu
    toții fără să știm cât de periculoase sunt ele și cât de mult contribuie la
    dezinformare. Poți cădea foarte ușor pradă dezinformării prin intermediul
    telefonului mobil. Desigur, aplicat, vom afla care sunt instrumentele pe care
    le putem folosi în viața de zi cu zi, pentru a fi cu un pas înaintea
    informației, pentru a-i afla sursa și scopul. Practic, prin jocuri și
    activități cu un design special conceput. Îi vom ajuta pe tineri să combată
    răspândirea dezinformării.


    Marius Ghiță consideră că
    voluntariatul este un prim pas către devenirea profesională a celor tineri.
    Așadar, îi sfătuiește pe toți să ia parte la evenimente organizate de către
    ONG-uri și nu numai.

    Voluntariatul, educația non-formală. Ceea ce
    trebuie să facă este să caute ONG-uri. ONG-urile sunt principalul mod prin care
    pot face voluntariat. Pot găsi numeroase ONG-uri în țară sau în străinătate, pe
    domenii diferite. Sunt sigur că tinerii pot găsi un ONG care să fie pe
    domeniile lor de interes. Pe mine m-a pasionat și mă pasionează foarte mult
    Uniunea Europeană și am descoperit acest ONG, Asociația Young Initiative,
    care are valoriile și principiile Uniunii Europene. Activitățile pe care le
    susținem se bazează pe aceste valori și, mai mult decât atât, tinerii care
    participă la astfel de evenimente trebuie să se intereseze ce ONG-uri le-au
    organizat. Sunt sigur că ONG-urile respective au nevoie de voluntari.


    Dezvoltarea gândirii critice a tinerilor și împuternicirea
    civică a acestora, prin contexte de învățare non-formală, este unul dintre
    principalele obiective ale proiectelor desfășurate de către Asociația Young
    Initiative.



  • UNITED, Un proiect pentru implicare civică și împuternicirea tinerilor

    UNITED, Un proiect pentru implicare civică și împuternicirea tinerilor

    Proiectul UNITED, desfășurat de către
    Asociația Young Initiative și finanțat prin Corpul European de Solidaritate,
    oferă o oportunitate unică tinerilor din România. Mai precis, tinerii între 14
    și 25 de ani sunt invitați să își exploreze aptitudinile pentru implicare
    socială și gândire critică, cu scopul promovării și al menținerii valorilor
    europene în conștiința societății de astăzi. Început încă de anul acesta, echipa
    UNITED își propune dezvoltarea proiectului și continuarea activităților și în
    2021. Cu detalii, Dragoș Dănilă, coordonatorul proiectului

    Noi sperăm ca, după
    2020, să avem o echipă ceva mai numeroasă decât până acum, în care să existe
    ambasadori ai valorilor europene nu doar din zona București-Ilfov, ci la nivel
    național. Sperăm ca, după acest proiect, să avem noi metodologii și o experiență
    și mai bogată de educație non-formală. Și – de ce nu? – ne dorim încă un
    proiect de solidaritate.



    Ce oferă UNITED, în prezent, tinerilor
    care își propun să participe în mod activ la acest proiect? Noi le oferim oportunitatea unui program de mentorat sub numele de Ambasadori
    ai Valorilor Europene, care se bazează în principal pe comunități care vor să
    se facă auzite în ceea ce privește tineretul, mai ales în contextul digital și
    al valorilor comunității europene. Pe de altă parte, ar fi important să
    menționez workshop-urile care se vor desfășura pe parcursul unui an de zile,
    din septembrie anul acesta până în august 2021.



    Implicarea civică și capacitatea de a
    analiza fenomenele sociale de astăzi sunt principalele obiective ale tinerilor
    înscriși în UNITED. Dragoș Dănilă crede că prezentul nostru poate fi
    fructificat doar prin înțelegerea în profunzime și prin discernământ. În principal, noi căutăm spiritul de inițiativă și dorința de a se
    implica. Totuși, având în vedere cadrul Corpului European de Solidaritate, care
    este și finanțator, noi căutăm mai ales tineri cu vârsta până în 25 de ani. Ca
    abilități și skill-uri, ne interesează cel mai mult dorința de implicare și
    mindset-ul înspre o gândire critică, ceea ce vrem să și dezvoltăm. Secolul XXI
    este un amalgam de informații și bănuiesc că se leagă de ideea noastră despre
    gândirea critică. Cumva, să avem abilitatea de a judeca o informație și modul
    în care discernem că o informație este, într-adevăr, adevărată, utilă și cum
    reacționăm față de ea.



    L-am întrebat pe Dragoș cum ar contura
    portretul unui tânăr implicat activ în problemele lumii de astăzi și pe care și
    l-ar dori parte din echipa UNITED. Îmi este foarte greu să generalizez,
    deoarece în ziua de astăzi un tipar ar fi foarte greu de identificat. Un tânăr
    implicat este un tânăr informat, este un tânăr care își dorește să fie implicat
    și care cunoaște alți tineri dornici să se implice și să creeze un impact
    pozitiv în jurul lor. Restul sunt doar detalii care țin de expertiza care se
    poate dobândi, țin de mentalitate și de atitudine. Toate acestea se pot
    dezvolta și pot crește în timp.



    Mai multe informații despre proiectul
    UNITED dedicat tinerilor puteți afla de pe site-ul web www.younginitiative.org,
    în categoria Proiectele noastre, sub eticheta UNITED (2020).


  • Sistemele de predare online în perioada de izolare se îmbunătățesc continuu

    Sistemele de predare online în perioada de izolare se îmbunătățesc continuu

    La fel ca
    întreaga planetă, şi societatea românească se adaptează continuu la schimbările
    de paradigmă impuse de pandemia cu noul tip de coronavirus. Cele mai afectate
    sunt, ca în orice criză majoră, categoriile sociale vulnerabile. Un pilon
    important, aşa cum este domeniul educaţiei, este şi el reconfigurat de noile
    reguli de distanţare socială. Alternativa la orele de curs din clase rămâne
    mediul virtual, în care elevii de gimnaziu şi de liceu încearcă să menţină
    pasul cu programa şcolară.


    Asociaţia Young
    Initiative a lansat profesorilor invitaţia de a face schimb de bune practici,
    în cadrul unui webminar dedicat instrumentelor de predare online. Despre
    avantajele şi dezavantajele predării la distanţă prin intermediul platformelor
    web au discutat Ana Andronache şi Maria Stan, ambele cadre didactice, alături
    de specialişti în dezvoltarea resurselor umane din domeniul învăţământului.


    Ana Andronache
    este profesoară de limba engleză la Liceul Teoretic Horia Hulubei din
    localitatea Măgurele (judeţul Ilfov). Pentru ea, predarea în sistem online a
    înlesnit mult utilizarea resurselor digitale. Mie îmi place această
    parte în care noi nu mai suntem nevoiţi să printăm foarte mult, să irosim
    hârtie şi alte materiale. Acum, ne este foarte uşor să le arătăm live
    materiale, filmuleţe şi imagini, pe care ne tot doream să le expunem la clasă,
    dar nu aveam tehnologia necesară. Un alt avantaj pe care l-am descoperit în
    această perioadă este faptul că învăţarea online este o oportunitate de
    învăţare grozavă pentru noi – pentru mine, cel puţin, aşa a fost. Am învăţat să
    lucrez cu multe platforme noi, pentru care nu aş fi avut timpul necesar să le
    explorez şi să văd ce îmi pot oferi, dacă nu ar fi existat această perioadă de
    izolare.


    Maria Stan predă
    limba engleză la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti. Contactul
    direct cu elevii îi lipseşte cel mai mult în această perioadă, iar răspunsul
    copiilor este similar. Cel mai mare dezavantaj al predării online
    este limitarea contactului uman. Iniţial, am fost cu toţii entuziasmaţi că,
    totuşi, am găsit o modalitate prin care să ne vedem şi să menţinem contactul.
    Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre elevi mi-au spus că nu vor mai chiuli
    niciodată de la ore, pentru că le este foarte dor de sala de clasă, de mediul
    acela tipic şcolii.


    Dar lipsa
    accesului la tehnologie este unul dintre cele mai importante neajunsuri cu care
    se confruntă sistemul educaţional din România. Profesorii încearcă să
    improvizeze metode speciale de predare în cazul elevilor care nu beneficiază de
    un computer conectat la Internet. Revine la microfon Ana Andronache. Dezavantajul este şi pentru aceia care nu au acces la tehnologie la fel
    de mult ca cei din mediul urban. Ce vă pot spune din experienţa altor colegi
    este că s-au folosit de aplicaţia WhatsApp şi de telefonul părinţilor, fiindcă
    de multe ori există un singur smartphone într-o casă. Dar, discutând cu
    părinţii, profesorii au găsit un interval în care copiii să aibă acces la acel
    telefon. Aşadar, au reuşit să ţină legătura şi cu ei, trimiţându-le
    înregistrări ale lecţiilor, filmuleţe, fotografii şi toate materialele
    necesare. Astfel, a fost cât de cât rezolvată şi problema copiilor cu un acces
    limitat la Internet.


    Desigur, este
    nevoie şi de regăsirea stării emoţionale şi psihologice din clase, care făcea
    posibil procesul de predare. Gestionarea comportamentului fiecărui elev aflat,
    de această dată, în faţa monitorului, poate reprezenta o adevărată provocare. Ana
    Andronache: Un alt aspect la care ne-am gândit este
    trecerea de la clasă la online. Din experinţa zilelor în care am lucrat online
    cu elevii noştri, am decis să insistăm pe ceea ce numim classroom management,
    un demers pe care ni-l dorim şi în mediul online. Din experienţa proprie, am
    observat că elevii au tendinţa să vorbească unii peste ceilalţi în mediul
    online. Au tendinţa să trimită foarte multe emoticoane în timpul cursurilor.
    Atunci, este bine ca profesorii să aplice un set de reguli special conceput
    pentru clasă, dar şi pentru mediul online. Este bine să stabiliţi aceste reguli
    de la bun început. Regulile vă vor face interacţiunea online mult mai
    eficientă.


    Un alt lucru la
    care trebuie să fie atenţi toţi cei care sunt implicaţi în predarea online din
    această perioadă specială, fără precedent, este respectarea intimităţii şi a
    spaţiului personal al celor care se conectează la platformele web. Dacă accesul
    la microfon este obligatoriu, camerele web ale elevilor pot rămâne închise, la
    cerere. Explică Ana Andronache. În mediul acesta online se discută
    foarte mult şi de limitări, de respectarea spaţiului şi a identităţii fiecăruia.
    În cazul nostru, a fost important să aflăm cine nu doreşte să îşi pornească
    acea cameră web şi am respectat acest lucru, în cazul fiecărui copil. Nu a
    fost, pentru noi, un lucru obligatoriu, dacă unul dintre elevi nu a dorit să se
    conecteze la aplicaţia Zoom, spre exemplu, cu camera pornită.


    Iar rutina
    clasei, cea care îi pregătea pe elevi la începtul orelor şi demonstrată de
    către psihopedagogi a fi extrem de utilă, se poate păstra în continuare, şi în
    cadrul cursurilor online. Mici exerciţii de dicţie, jocuri de cuvinte, predare
    de ştafetă sau chiar mici exerciţii fizice pot creşte capacitatea de
    concentrare din timpul orei de curs. Ana Andronache Un alt lucru care
    merită amintit, apropo de cum facem această trecere de la clasă la online, este
    acea parte de rutină a clasei. Din câte am observat, şi în mediul online este
    cât se poate de benefic să avem această opţiune, în special în cazul elevilor
    de gimnaziu. În momentul de faţă, pe Internet sunt diverse energizer-uri,
    întrebări extrem de drăguţe.



    Până când elevii vor putea reveni în clase, cele mai
    bune metode de predare de la distanţă, prin intermediul Internetului, vor fi
    experimentate şi evaluate continuu de către cadrele didactice din România.
    Desigur, acest lucru este posibil doar cu ajutorul, susţinerea şi răspunsul
    prompt din partea elevilor şi a părinţilor.

  • Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Tinerii sunt provocaţi la implicare civică

    Asociaţia Young Initiative a implementat, în perioada 1 februarie 2019 -
    31 ianuarie 2020, proiectul de solidaritate United We Stand for European
    Values.     Finanţat prin Corpul European de Solidaritate, proiectul a avut ca
    scop dezvoltarea gândirii critice a tinerilor din medii dezavantajate din
    regiunea Bucureşti – Ilfov, dar şi împuternicirea civică a acestora, prin
    contexte de învăţare non-formală, astfel încât să fie mai activi în societate și să se preocupe de situaţiile care îi vizează.


    Eliza Vaş, vicepreşedintele asociaţiei Young
    Initiative, despre ceea ce a presupus, concret, acest proiect gândit de tineri
    pentru tineri:     Este primul proiect de acest fel implementat
    de voluntarii Asociaţiei Young Initiative, pe care l-am derulat cu ajutorul
    finanţării primite prin Corpul European de Solidaritate. Scopul nostru a fost
    acela de a dezvolta gândirea critică a tinerilor din zona Bucureşti-Ilfov şi de
    a-i ajuta să se implice mai mult în societate. Ne-am adresat îndeosebi
    tinerilor între 14 şi 25 de ani, liceeni şi studenţi sau, pur şi simplu, celor
    care erau în căutare de contexte de învăţare non-formală. Pe parcursul unui an
    de implementare, au fost mai mult de 250 de participanţi implicaţi în 15
    evenimente de tip ateliere interactive, dezbateri sau simulări de proces
    decizional european. Am făcut şi un board game de implicare comunitară, care se
    numeşte United.



    Desigur, toţi cei care au participat la proiectul United We Stand for European Values au fost aduşi
    laolaltă şi ghidaţi în fiecare moment al activităţii lor de către membrii
    Asociaţiei Young Initiative. Cu toate acestea, impactul acţiunilor pe care
    le-au întreprins a fost analizat la final şi fiecare dintre tinerii
    participanţi a putut înţelege cât de important este, la nivel individual, că te
    implici la nivel comunitar.


    Eliza Vaş: În cadrul proiectului, am avut rolul de coach, ceea ce înseamnă că am
    antrenat, într-un fel sau altul, echipa de voluntari. I-am ajutat să dezvolte
    şi să pună în practică activităţile din proiect. Ca să facem o paralelă cu ceea
    ce se întâmplă în fotbal, a fost ca în momentul în care antrenorul priveşte de
    la margine cum jucătorii pun în practică strategia pe care au discutat-o
    înainte, iar apoi se dezbate la vestiare despre ce a fost bine şi ce ar putea
    fi îmbunătăţit pe viitor. Ideea este că învăţarea non-formală pune foarte mult
    accentul pe reflecţie în procesul de învăţare. Persoanele implicate devin mai
    conştiente şi de cunoştinţele pe care le dobândesc, dar şi de abilităţile pe
    care le dezvoltă. Cel mai important, devin conştiente de impactul pe care l-au
    produs prin activitatea lor.



    Ceea ce a propus proiectul United We Stand for European Values vizează, în primul
    rând, solidaritatea şi viziunea de ansamblu a tinerilor români ca cetăţeni
    europeni. Valorile comunităţii europene sunt cele în jurul cărora au fost
    organizate mai multe ateliere şi dezbateri.


    Elena
    Şelaru, din partea departamentului de Relaţii Internaţionale din cadrul
    Asociaţiei Young Initiative :

    Practic, noi, în calitate de echipă de
    organizare am pregătit diferite workshop-uri şi dezbateri pe teme de interes
    european, pentru a crea un cadru în care să putem să dezbatem drepturile
    noastre în calitate de cetăţeni europeni, valorile europene şi oportunităţile
    de mobilitate europeană. Implicarea mea în acest proiect a constat în
    organizarea unui workshop pe tema economiei circulare şi a schimbării
    climatice, pentru elevii de clasa a noua, de la Colegiul Tehnic Energetic din
    Bucureşti. M-am implicat în etapa de simulare de proces decizional din cadrul
    Parlamentului European, unde am fost şi facilitator, în grupul creat în timpul
    activităţilor, astfel încât să mă asigur de faptul că interacţiunea va fi una
    interactivă şi că toţi participanţii vor putea să îşi exprime ideile într-un
    spaţiu sigur.



    Este deosebit de important ca tinerii din societatea românească să aibă
    iniţiativă în domeniile lor de interes. Orice idee sau mică acţiune poate crea
    proiecte şi activităţi ample, menite să îmbunătăţească viaţa comunităţii din
    care ei fac parte. Aşadar, echipa Asociaţiei Young Initiative încurajează
    astfel de demersuri, ei înşişi fiind, la rândul lor, nişte tineri cu
    iniţiativă.


    Elena Şelaru: Cred că a avea iniţiativă demonstrează că poţi să gândeşti pentru tine
    şi, poate, să rezolvi anumite probleme sau situaţii despre care alţi oameni nu
    şi-au dat seama că este nevoie să fie abordate. Cred că, în vremurile pe care
    le trăim, foarte mulţi tineri au iniţiative şi se implică în comunitatea
    locală. Tocmai această implicare reprezintă valoarea adăugată, care face
    diferenţa. Aici, mă gândesc la colegii mei din cadrul Young Initiative,
    pentru că foarte multe proiecte au plecat la iniţiative de-ale lor.



    Pentru Elena Şelaru, experienţa de lucru din cadrul
    proiectului United We Stand for European Values a
    avut un impact deosebit, la nivelul profesional şi nu numai. Care este marele
    câştig al tinerilor care aleg să se implice în astfel de activităţi? Îşi
    consolidează propria imagine despre sine:


    După ce am primit aprobarea finanţării, am avut un scurt training, am
    pregătit activităţile următoare, apoi am început să organizăm activităţile.
    Pentru mine însămi, implicarea în acest proiect a fost o realizare în plan
    personal, fiindcă am dobândit abilităţi în organizare de activităţi şi am
    învăţat ce înseamnă să îţi asumi o responsabilitate pe termen lung.



    Echipa de
    solidaritate a United We Stand for European
    Values     a fost compusă din opt membri (Elena Şelaru, Andrei
    Dobrea, Cristina Cautiş, Maria Balea, Simona Baciu, Andreea Boieriu, Dragoş
    Dănilă, Marius Ghiţă), şase voluntari (Ana Maria Andronache, Maria Baciu,
    Irina Dobreanu, Vlăduţ Ene, Claudiu Brotea) şi un antrenor cu
    experienţă în domeniul proiectelor europene, Eliza Vaş.

  • Proiecte de solidaritate gândite de tineri pentru tineri

    Proiecte de solidaritate gândite de tineri pentru tineri

    Pentru generaţia de astăzi, implicarea la nivel comunitar, dar şi solidaritarea sunt extrem de importante. În vremuri de criză profundă, dar şi de reconfigurare la nivel mondial, solidaritatea poate face diferenţa. Tinerii români sunt, astfel, tot mai implicaţi în proiecte de acest gen. Este şi cazul Elenei Şelaru, care, deşi angajată cu normă întreagă, a luat, în urmă cu trei ani, decizia de a se implica şi într-o asociaţie menită să îi sprijine pe tineri prin programe concepute special pentru ei.



    Îmi amintesc că, la finalul anului 2017, am văzut anunţul de recrutare pentru postul de ofiţer de Relaţii Internaţionale din cadrul Asociaţiei Young Initiative” şi mi-a plăcut foarte mult descrierea. La momentul respectiv, chiar dacă eu aveam deja un job full-time, simţeam că mai am timp şi voiam să mă implic şi în alte activităţi extra. Aşa că am aplicat, am trecut printr-un proces de selecţie, iar la final am primit răspunsul pozitiv. În cei trei ani, de când sunt membru voluntar în cadrul asociaţiei, am participat la mai multe proiecte de mobilitate europeană, atât în calitate de lider de grup, cât şi în calitate de participant.”



    Nu doar implicarea în societatea din care provin, dar şi mobilitatea la nivel european i-a interesat, până mai ieri, pe tineri. Elena Şelaru a participat la un proiect de cercetare menit să analizeze impactul programului Uniunii Europene Erasmus+ asupra bursierilor din diferite state.



    Elena Şelaru: Am fost implicată şi într-un proiect de cercetare, care se numea Impact+”. Acesta urmărea impactul programelor Erasmus+ asupra participanţilor şi a fost coordonat de către Universitatea Saxion din Olanda. În urma acestui proiect, principalele concluzii au fost că participanţii au devenit mai conştienţi de propria lor identitate, astfel încât au putut să iasă din realitatea mediului lor şi au putut să interacţioneze şi să dezvolte relaţii cu alte persoane. De asemenea, experienţa pozitivă pe care ei au avut-o i-a încurajat să întreprindă diferite activităţi în comunitatea lor, după ce s-au întors în ţările de origine. Au devenit, astfel, proactivi şi dornici să se implice în societate.”



    Ce pot face, pe plan local, tinerii de astăzi, pentru a contribui cât mai mult la buna funcţionare a comunităţii din care fac parte? Pentru Elena Şelaru, implicarea în ONG-uri de profil ar putea să-i ajute să se concentreze pe domeniile lor de interes şi, în acelaşi timp, să contribuie activ în societate:



    Să se implice în activităţile diferitelor ONG-uri. Există multe ONG-uri în prezent şi ar putea să se implice fie în calitate de voluntar, fie în calitate de membru, poate chiar să participe la programe de mobilitate europene. Nu trebuie să fii membru în cadrul unei asociaţii, dar poţi să te înscrii în calitate de participant la aceste mobilităţi. Poţi să alege să te implici şi în alte activităţi extracuriculare sau să efectuezi diferite programe de internship. Orice implicare prespune, de fapt, o formă de învăţare.”



    Desigur, necesitatea distanţării sociale, cu care ne confruntăm în prezent, a transformat multe dintre activităţile de zi cu zi ale tinerilor şi nu numai. Cea mai mare parte dintre proiecte se desfăşoară acum în mediul virtual, iar echipa din care face parte Elena Şelaru s-a adaptat rapid schimbărilor din ultimele săptămâni.


    Acum, dar şi în următoarele luni, având în vedere contextul actual, workshop-urile Asociaţiei Young Initiative” s-au mutat în mediul online. Colegii mei au organizat deja un webminar pe tema educaţiei financiare, iar la finalul acestei luni vom organiza un nou webminar, care vorbeşte despre piaţa muncii. Practic, vom aborda subiecte precum felul în care trebuie pregătit un CV, un interviu de angajare sau cum să cauţi un loc de muncă. De asemenea, în următoarele luni, avem în plan să scriem un nou proiect de solidaritate.”



    Mai multe despre activităţile acestei asociaţii, despre proiectele în curs de derulare, dar şi despre oportunităţile de implicare pentru tineri puteţi afla de pe site-ul web www.younginitiative.org.



  • Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    Educaţia non-formală îi interesează tot mai mult pe tineri

    În vremuri de
    criză mondială profundă, în care abilitatea tuturor de a ne adapta la nou este
    pusă la încercare, tinerii din România sunt invitaţi să se mobilizeze prin
    participarea la proiectele Asociaţiei Young Initiative. Prin acţiuni concrete
    sau, pur şi simplu, prin idei care ar putea genera o mai bună gestionare a situaţiei
    la nivel comunitar, tinerii pot contribui vizibil la bunăstarea societăţii de
    astăzi.

    Cum este posibil acest lucru? Ne explică Eliza Vaş, vicepreşedintele
    Asociaţiei Young Initiative :

    Cred că ar trebui să se uite puţin în
    jur, să vadă unde sunt problemele. În momentul acesta, sunt multe, mai ales
    cele legate de criza sanitară. Poate că, în blocul în care locuiesc, sunt
    vecini în vârstă care au nevoie de ajutor cu cumpărăturile, în această perioadă
    de carantină. Apropo, acea declaraţie pe proprie răspundere are şi un câmp
    pentru cei care aleg să facă voluntariat şi pot să bifeze acest lucru. Poate că
    sunt la şcoală şi ar dori ca orele să fie interactive şi dinamice. Ar putea
    veni cu propuneri pentru profesori, pentru a pune în practică noi metode. Poate
    că sunt la facultate şi ar putea strânge un grup de colegi pentru a organiza un
    workshop de dezvoltare a gândirii critice. Pot face atât de multe! Mai ales
    acum, când este foarte important să ne uităm la judeţele cu foarte multe
    probleme, cum este Suceava.


    Informarea
    corectă este, înainte de toate, principalul factor către înţelegerea cât mai
    profundă a realităţilor lumii în care trăim. Din informare se nasc ideile noi,
    care ar putea schimba în bine măcar alte câteva vieţi.

    Eliza Vaş: În primul rând, cred că înseamnă să te informezi, să cauţi să înţelegi
    ce se întâmplă în jurul tău. Doar cunoscând mai bine societatea din care faci
    parte poţi ajunge, ulterior, să ai şi iniţiativă. Observând ceea ce este în
    jur, poţi să vii cu o iniţiativă pe care să o implementezi şi astfel să
    contribui, într-un fel sau altul, pentru binele comunităţii respective. De
    exemplu, poţi gândi o seară de jocuri online pentru cei din blocul tău, având
    în vedere că, în această perioadă, nu se poate interacţiona în mod fizic.


    Pentru Eliza Vaş,
    implicarea este deosebit de importantă. Deşi îşi construise, deja, o un traseu
    profesional şi lucrează cu normă întreagă, Eliza a ales să facă parte şi din
    Asociaţia Young Initiative:

    Cred că nimeni nu este prea mic sau prea
    mare pentru a veni cu o iniţiativă şi cred că societatea nu s-a săturat de prea
    mult bine ce există, aşa că putem face mereu un lucru bun pentru a îmbunătăţi
    viaţa celor din jur, mai ales prin intermediul educaţiei. La nivel personal, mi
    se pare foarte bun de urmat modelul Norvegiei, unde fiecare persoană care are
    un job full-time, cum este şi cazul meu, este şi implicată într-una sau câteva
    organizaţii non-guvernamentale, astfel încât să fie conectată şi mai mult la
    ceea ce se întâmplă în comunitate şi să poată contribui din acest punct de
    vedere.


    Asociaţia Young
    Initiative propune o serie de evenimente dedicate educaţiei non-formale şi nu
    numai. În perioada de izolare impusă de pandemia cu noul tip de coronavirus,
    toate aceste activiţăţi se vor desfăşura exclusiv online.

    Am început cu un
    eveniment online pentru profesori, unde le-am arătat ce fel de instrumente
    digitale pot folosi pentru a preda online. Au participat peste o sută de
    profesori din toată România. Am continuat cu un atelier pentru oamenii din
    ONG-uri, respectiv cu un webminar de educaţie financiară. O să continuăm să mai
    organizăm astfel de webminarii gratuite şi în perioada următoare, iar temele
    sunt legate de lucrul digital cu tinerii, cum să îţi găseşti şi să te
    pregăteşti pentru un loc de muncă sau chiar viitorul educaţiei în epoca
    digitală în care ne aflăm. Fiind un ONG educaţional, Asociaţia Young
    Initiative are ca misiune împuternicirea celor tineri prin educaţie. Ne dorim
    ca, prin toate proiectele şi activităţile pe care le desfăşurăm, să venim cu
    instrumente şi cunoştinţe pentru dezvoltarea acelor abilităţi şi moduri de
    gândire necesare celei de-a patra revoluţii industriale.


    Împreună putem
    fi mai puternici     este deviza tinerilor care aleg să se implice în societate
    prin contribuţia lor efectivă. O atitudine absolut necesară, în vremuri în care
    avem atâta nevoie unii de ceilalţi.