Radio România Internațional

Tag: asociere

  • Republica Moldova – cât de aproape de Europa?

    Republica Moldova – cât de aproape de Europa?

    Fragil politic şi confuz geopolitic — astfel au calificat majoritatea analiştilor noul Guvern al Republicii Moldova. Cabinetul minoritar, condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici, depinde de susţinerea comuniştilor pro-ruşi, ceea ce amplifică incertitudinile asupra viitorului european al Chişinăului. Guvernul a fost învestit abia în a doua jumătate a lui februarie, la aproape trei luni după alegerile legislative de pe 30 noiembrie, la care electoratul privilegiase calea occidentală.



    După scrutin, scenariul continuităţii părea deja scris. Cele trei componente ale coaliţiei guvernamentale tripartite declarat pro-occidentale, partidele Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal, îşi adjudecaseră 55 din cele 101 de mandate de deputaţi. Venită la putere în 2009, după un interludiu de opt ani, în care fosta guvernare comunistă pro-rusă se exersase în corupţie, abuzuri şi derapaje antidemocratice, Alianţa pentru Integrare Europeană părea condamnată să continue în aceeaşi formulă. În plus, premierul şi fostul ministru de Externe liberal-democrat Iurie Leancă, de al cărui mandat e legată încheierea, anul trecut, a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi care promitea să conducă republica în Uniunea Europeană în 2020, părea, pe mai departe, prima opţiune pentru şefia Guvernului.



    Dar, nemaiputând trece peste idiosincraziile care-i despărţeau de parteneri, tocmai liberalii, cei mai decişi promotori ai orientării spre Vest, au preferat să rămână în opoziţie. Creat de coaliţia minoritară PLDM-PD, noul Cabinet Leancă a fost respins de Parlament, iar echipa executivă a lui Gaburici a avut nevoie, pentru învestire, de voturile deputaţilor comunişti. În România vecină, în mod tradiţional susţinătorul cel mai consecvent şi energic al aspiraţiilor europene ale Chişinăului, noul preşedinte liberal Klaus Iohannis nu şi-a ascuns decepţia faţă de această formulă, dar nici dorinţa ca Guvernul Gaburici să nu abdice de la opţiunea pro-europeană:


    Eu îmi voi exprima speranţa ca acest nou guvern, cu un prim-ministru tânăr, antreprenor, va duce Moldova mai departe în direcţia Vest. Cred că orice guvern responsabil îşi dă seama că dacă o majoritate a votat proeuropean şi există această posibilitate, aceea trebuie să fie, pentru viitor, şi direcţia predilectă.”



    Primele reacţii ale Guvernului şi ministerului de Externe de la Bucureşti au fost uşor contradictorii. Premierul Victor Ponta a salutat numirea unui nou omolog la Chişinău. Cu evidentă prudenţă, diplomaţia de la Bucureşti, condusă de Bogdan Aurescu, s-a mulţumit să anunţe că a luat act de instalarea acestuia. Analistul Robert Schwartz, şeful secţiei române de la Radio Deutsche Welle, nu şi-a cenzurat nici nemulţumirea, nici epitetele. Într-un interviu pentru Radio România, el a afirmat:


    Ceea ce se întâmplă acum la Chişinău e din nou o farsă tipică pentru scena politică din Republica Moldova – îmi permit să o spun atât de clar, pentru că alegătorii care au votat pe 30 noiembrie în alegerile parlamentare şi-au imaginat cu totul altceva. Au votat partide proeuropene, acum Parlamentul a învestit noul guvern cu votul comuniştilor. E un guvern contestat de societatea civilă şi mi se pare şi simptomatică reacţia dinspre Uniunea Europeană: o reacţie foarte reţinută. Nici Statele Unite nu s-au grăbit să salute ceea ce s-a întâmplat acum la Chişinău. Interesant e şi faptul că premierul României, Ponta, a salutat învestirea guvernului şi a noului premier Gaburici.


    Mult mai reţinut a fost Ministerul român de Externe. Ministrul Aurescu ştie despre ce e vorba mult mai bine probabil decât primul ministru Ponta, atunci când ia notă de ceea ce se întâmplă acolo, şi nu se aventurează să salute rapid evoluţiile de acolo, pentru că putem să ne aşteptăm acum la o cotitură mai vizibilă spre politica dinspre Moscova. Cu alte cuvinte, Chişinăul rămâne o zonă gri, cu un conflict îngheţat în Transnistria şi o soluţie pentru europenizarea Moldovei cred că a devenit oarecum mai îndepărtată după învestirea acestui guvern.”



    Ulterior, Ponta însuşi a declarat că, de fapt, nu-l bucură situaţia din Republica Moldova, unde există un guvern minoritar care depinde de comunişti, şi a amintit că în 2014 a lucrat excepţional cu Cabinetul Leancă, susţinut de toate cele trei partide pro-europene. Departe de a împărtăşi optimismul predecesorului său, premierul Gaburici a avertizat că Republica Moldova, săracă, prost administrată, minată de corupţie şi politicianism, e, încă, foarte departe de standardele comunitare: Este un nonsens să vorbeşti despre integrarea europeană într-o ţară zguduită timp de mai mulţi ani de scandaluri, privatizări netransparente, fără ca să fie adusă normalitatea statului de drept. Toată vorbăria despre perspectiva europeană este o demagogie sterilă.”



    Cert e, totuşi, că Gaburici a făcut la Bruxelles prima sa vizită externă. După întânirea cu el, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a apreciat că învestirea noului guvern de la Chişinău e un semnal de reluare a angajamentelor faţă de principiile europene. Avem încredere că executivul de la Chişinău va spori eforturile în realizarea reformelor-cheie, în special a celor din sectoarele justiţiei şi financiar, precum şi în domeniul combaterii corupţiei, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova — a mai spus doamna Mogherini.

  • Ratificarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE

    Ratificarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE

    Republica Moldova a fost, joi, vedeta zilei la Bruxelles. Parlamentul comunitar a ratificat, cu o largă majoritate de voturi, Acordul de Asociere a Chişinăului la Uniunea Europeană. Acordul, ce include şi o componentă de liber-schimb aprofundat şi cuprinzător, acoperă întreg teritoriul recunoscut internaţional al Republicii Moldova. Regiunea secesionistă pro-rusă Transnistria e parte integrantă a acestui teritoriu şi trebuie să fie subiect al acordului – au subliniat eurodeputaţii în cursul dezbaterilor. Ei vor şi ca UE să joace un rol mai important în găsirea unei soluţii pentru dosarul transnistrean.



    Preşedintele PE, social-democratul german Martin Schulz, promite că Bruxellesul va încerca să diminueze efectele embargoului rusesc asupra produselor agro-alimentare din Republica Moldova, prin care Moscova a înţeles să riposteze la orientarea Chişinăului spre Europa. Acordul de asociere, subliniază Schulz: “Nu este împotriva Rusiei, este vorba de cooperarea dintre Moldova şi noi, iată de ce ţinem cont de costurile survenite ulterior din cauza Rusiei. Este de neacceptat să impui sancţiuni economice unei ţări vecine, care decide să colaboreze cu noi. De când această colaborare reprezintă o ameninţare pentru Rusia? Iată de ce rămânem alături de Republica Moldova şi o vom sprijini şi salutăm decizia Moldovei de a avea un acord de asociere cu UE.”



    Pentru ratificarea acestuia, europarlamentarii au aprobat un raport al lui Petras Austrevicius, din Lituania, membru al grupului ALDE – liberalii europeni. El însuşi dintr-o ţară care, odată eliberată de sub ocupaţia sovietică, a ales să devină membră a UE şi NATO, eurodeputatul lituanian i-a declarat corespondentului Radio România la Bruxelles: “Rusia ar trebui să înceteze să mai viseze la vremurile din trecut, când Uniunea Europeană şi Rusia erau parteneri. Acum avem de-a face cu altă situaţie şi trebuie să o recunoaştem în mod deschis. De aceea, ratificarea acestui acord vine la momentul oportun.”



    Acordul reprezintă o nouă recunoaştere a opţiunii europene asumate de Republica Moldova — apreciază şi ministerul de Externe de la Bucureşti. Avocatul cel mai consecvent al traseului occidental al Chişnăului, România vecină apreciază, într-un comunicat al diplomaţiei sale, că aceasta e singura cale care poate să asigure tuturor cetăţenilor Republicii Moldova un viitor în demnitate, democraţie şi prosperitate. Bucureştiul mai speră şi că procesul de ratificare a Acordului de asociere va continua în ritm susţinut şi va fi finalizat cu succes, cât mai curând, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Pe 3 iulie, la doar o săptămână după semnarea acestuia, România a fost prima care a ratificat Acordul de Asociere. Aşa cum, pe 27 august 1991, fusese primul stat din lume care recunoaştea indepedenţa noului său vecin, proclamată în aceeaşi zi.


  • Avatarurile unui acord de asociere

    Avatarurile unui acord de asociere

    România salută ratificarea de către Parlamentul de la Kiev şi de către Legislativul european a Acordului de Asociere a Ucrainei la Uniunea Europeană, care ar urma să întărească relaţiile economice şi politice dintre părţi. S-a dorit a fi un moment cu o simbolistică aparte! Pe de o parte, a avut loc simultan la Kiev şi Strasbourg. Pe de alta, după cum afirmă diplomaţia de la Bucureşti, el consfinţeşte avansarea Kievului pe calea europeană, spre un viitor mai bun, mai sigur, în demnitate şi prosperitate.



    Ministerul român de Externe reiterează sprijinul ferm pentru alegerea pro-europeană formulată în mod liber de poporul ucrainean şi îşi exprimă convingerea că Acordul va fi rapid ratificat de toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. De altfel, pe 3 iulie, România a dat tonul acestui demers, fiind prima ţară comunitară care a ratificat documentul, semnat în egală măsură cu Republica Moldova şi Georgia.



    Până acum, Acordul a fost ratificat de 6 ţări. « Votul în unanimitate din Rada supremă de la Kiev marchează un prim pas spre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană » — declama preşedintele pro-european Petro Poroşenko. « El reprezintă alegerea civilizaţiei » — puncta, la rândul său, premierul Arseni Iaţeniuk.



    La Strasbourg, trecând peste euforia momentului, unii politicieni europeni îşi exprimau, în schimb, îngrijorarea faţă de întârzierea procesului de implementare a prevederilor-cheie din Acord referitoare la comerţul liber. Acestea nu vor intra în vigoare la 1 noiembrie, aşa cum fusese stabilit anterior, ci la sfârşitul anului viitor. Comisia Europeană a argumentat că întârzierea va ajuta la protejarea economiei ucrainene, în prezent vulnerabilă. Mulţi o văd, însă, ca pe o concesie faţă de Rusia, extrem de nemulţumită că îşi vede unul din sateliţi, fostă republică sovietică, ieşindu-i de pe orbită.



    Moscova a anunţat, de altfel, că îşi va întări dispozitivul militar în zona peninsulei ucrainene Crimeea, pe care a anexat-o în luna martie. Şi-a explicat decizia, pe de o parte, prin organizarea unui exerciţiu militar multinaţional în partea occidentală a Ucrainei, iar pe de alta, prin agravarea crizei din est, pradă rebeliunii pro-ruse.



    În încercarea aplanării conflictului de care Rusia nu ar fi străină, la Kiev au fost votate legi care prevăd o mai mare autonomie a regiunilor rusofone, organizarea la iarnă de alegeri locale în aceste teritorii şi amnistierea, cu anumite condiţii, a rebelilor. Potrivit preşedinţiei ucrainene, se speră ca aceste decizii să deschidă calea unei descentralizări prin care să fie respectate, în egală măsură, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei.

  • Republica Moldova, România, Europa

    Pe 27 august 1991, exact în ziua în care, după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, Republica Moldova îşi proclama independenţa faţă de Uniunea Sovietică, România era prima ţară din lume care recunoştea statalitatea noului său vecin. Un sfert de secol mai târziu, în virtutea aceleiaşi comuniuni de limbă, istorie, cultură şi destin, Bucureştiul este prima dintre capitalele celor 28 de state membre ale Uniunii Europene ce ratifică acordul de asociere a Chişinăului cu spaţiul comunitar.



    Camera Deputaţilor a adoptat documentul în cvasiunanimitate. De stânga sau de dreapta, la putere sau în opoziţie, politicienii români califică drept istorică revenirea pe orbita Europei civilizate a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de sovietici în 1940, în urma unui ultimatum.



    Ministrul de Externe, social-democratul Titus Corlăţean: “Acest acord include în mod firesc o componentă politică de asociere, reprezintă un pas înainte faţă de acordul anterior de cooperare între Republica Moldova şi UE, dar conţine în egală măsură un fundament solid pentru o viitoare integrare a Republicii Moldova în UE.”



    Născut în fosta Uniune Sovietică şi ales, ca reprezentant al dreptei populare, în Parlamentul de la Bucureşti de cetăţenii români din Republica Moldova, deputatul Eugen Tomac subliniază că apropierea Chişinăului de Bruxelles e şi rezultatul sprijinului consecvent al României: “Faptul că ratificăm Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE reprezintă extrem de mult pentru românii de dincolo de Prut. Semnarea acordului de asociere la UE a Republicii Moldova înseamnă o ruptură definitivă de influenţa Rusiei şi un prim proces de regăsire a naţiunii române sub acelaşi steag al UE.”



    Simultan cu Legislativul de la Bucureşti, în Parlamentul Republicii Moldova deputaţii votau, la rându-le, ratificarea acordului. Boicotat de opoziţia pro-moscovită, comunistă şi socialistă – care ameninţă că, dacă va reveni la putere după alegerile din toamnă, va întoarce ţara către Rusia – votul a fost, în schimb, salutat de mii de oameni adunaţi în faţa clădirii.



    În numele majorităţii pro-occidentale, preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a sancţionat îndărătnicia comuniştilor: “Opoziţia nu are niciun motiv obiectiv să voteze împotriva ratificării. Nu există nicio explicaţie serioasă pentru a vota împotriva modernizării ţării tale şi împotriva intereselor moldovenilor. Campania electorală nu trebuie să întunece mintea nimănui. Interesele electorale trebuie să coincidă cu aşteptările oamenilor, nu să fie împotriva lor.”



    Promotor neobosit al căii europene, premierul Iurie Leancă susţine şi el că asocierea la Uniune e, pentru Chişinău, cel mai important punct de cotitură după proclamarea independenţei.

  • Jurnal românesc – 1.07.2014

    Jurnal românesc – 1.07.2014

    Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu l-a primit luni, la sediul MAE, pe profesorul canadian de origine română, Aurel Braun, de la catedra de relaţii internaţionale şi ştiinţe politice a Universităţii din Toronto. Cu acest prilej, a fost realizat un schimb de vederi asupra evoluţiilor din vecinătatea imediată a României, cu accent asupra situaţiei de securitate din regiune şi implicaţiilor acesteia asupra României şi statelor partenere din regiunea Mării Negre. Bogdan Aurescu a subliniat importanţa deosebită pe care România o acordă eliminării, într-un orizont de timp cât mai apropiat, a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada. Profesorul Braun este autorul unui număr important de volume în domeniul studiilor de securitate, comunismului şi tranziţiilor din Europa Centrală şi de Est.



    Bogdan Aurescu a avut, tot luni, o întrevedere cu co-preşedintele Grupului de prieteni pentru România din Congresul SUA, Loretta Sanchez, căreia i-a solicitat să susţină adoptarea, cu celeritate, a legislaţiei care să facă posibilă includerea României în programul Visa Waiver. Potrivit unui comunicat al MAE, Bogdan Aurescu a prezentat progresele înregistrate de România în îndeplinirea criteriilor prevăzute de legislaţia SUA şi a reiterat aşteptările autorităţilor de la Bucureşti şi ale cetăţenilor români privind materializarea, cât mai curând posibil, a perspectivei călătoriilor fără vize în SUA. Secretarul de stat a subliniat, de asemenea, importanţa desemnării unui nou ambasador al SUA la Bucureşti, cât mai curând posibil.



    Românii din Spania formează cel mai numeros colectiv de străini, deşi numărul lor a scăzut cu peste 5% în decursul ultimului an, pe fondul reducerii generale a numărului străinilor rezidenţi în ţara iberică, potrivit datelor Institutului Spaniol de Statistică. Numărul românilor din Spania se ridica, la 1 ianuarie 2014, la 730.340 persoane. La nivelul întregii ţări, numărul străinilor a scăzut cu 7,82%, în ultimul an. După români, cei mai numeroşi străini stabiliţi în Spania sunt marocanii, englezii şi ecuadorienii. La 1 ianuarie 2014, Spania avea o populaţie totală de 46.507.760 locuitori.



    Institutul Cultural Român din Bruxelles salută semnarea acordului de asociere UE-Republica Moldova, pe 27 iunie. Într-un comunicat, se precizează că ICR a iniţiat, în 2010, o strategie pentru sprijinirea vocaţiei europene a Rep Moldova şi a integrării sale în spaţiul cultural al UE. În preajma fiecărei Zile Naţionale a României, au fost organizate concerte de mare anvergură cu artişti de pe ambele maluri ale Prutului. Muzicieni din Chişinău au urcat pe scenele unor prestigioase festivaluri din Bruxelles, Bruges şi Strasbourg. Scriitori din Rep Moldova au participat la târguri de carte si festivaluri literare în Belgia, alţii au fost incluşi în numerele speciale dedicate literaturii române de reviste literare neerlandofone. Istorici şi politologi au explorat istoria mai veche sau recentă a acestui spaţiu. Cu sprijinul ICR Bruxelles, ambasada Rep Moldova în Belgia a devenit membru asociat al reţelei EUNIC a institutelor culturale naţionale din ţări UE la Bruxelles, iar poetul Vasile Gârneţ va reprezenta, în premieră, în septembrie, lirica basarabeană, în cadrul proiectului Transpoesie.

  • Republica Moldova, în Europa

    Republica Moldova, în Europa

    Vocaţia occidentală a Republicii Moldova a primit, vineri, un nou certificat, odată cu semnarea, la Bruxelles, a acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană. Chişinăul obţine, astfel, un acces privilegiat pe piaţa internă a Uniunii, cea mai mare piaţă unică din lume, în paralel cu angajamentul de a respecta statul de drept şi de a lupta împotriva corupţiei.



    Momentul încununează ani de negocieri şi s-a realizat în pofida eforturilor Rusiei de a zădărnici acest proces, prin embargouri comerciale, dispute energetice şi agresiune militară – notează oficiosul comunitar EUObserver, care afirmă că, de adata aceasta, nimic nu a reuşit să învingă puterea diplomaţiei europene.



    Eforturile administraţiei de la Chişinău, ale sectoarelor dinamice din societate, dispuse să-şi asume costurile reformelor, dar şi susţinerea consecventă a României vecine au fost, astfel, validate de ceea ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a numit acordurile istorice prin care Moldova, alături de Georgia şi Ucraina, face un pas uriaş spre Vest. Barosso a avertizat, însă, că documentele în sine nu sunt un panaceu. Succesul acestora depinde — a subliniat şeful executivului comunitar – de continuarea reformelor, care să apropie cele trei republici ex-sovietice de modul de viaţă european, din punct de vedere politic, economic şi cultural.



    La Chişinău, premierul pro-occidental Iurie Leancă susţine că şi-a pregătit instituţiile pentru aplicarea eficientă a acordului de asociere, pe care îl consideră o etapă în procesul de aderare la UE. Stânga pro-moscovită – comunistă şi socialistă – se angajează, în schimb să refacă parteneriatul cu Rusia dacă revine la guvernare dupa alegerile legislative din toamnă.



    Moscova a avertizat, deja, că va lua măsuri de a-şi proteja piaţa de efectele, considerate negative, ale integrării europene a fostelor sale colonii. Ministerul rus de Externe afirma că acordurile semnate de Republica Moldova, Ucraina şi Georgia pot provoca daune economiei ruse, ca urmare a întreruperii cooperării în producţie şi a reducerii relaţiilor comerciale.



    Fapt elocvent, autorităţile aviatice ale Federaţiei Ruse au anunţat, chiar vineri, fără a oferi vreo explicaţie, că nu mai permit operarea zborurilor Moscova — Chisinau şi retur ale companiei Air Moldova. Chişinăul, spun comentatorii, şi-a asumat un adevărat risc economic şi pe aceasta mizează şi cei care nu doresc apropierea de UE.



    Competiţia nu s-a sfârşit — pronostichează şi celebrul centru american de analiza Strafor. Rusia va adopta restricţii comerciale împotriva ţărilor semnatare, însă măsurile vor fi limitate şi nu vor devasta economiile acestora. Dar vor permite Moscovei să facă presiuni asupra guvernelor, pentru a contracara eforturile lor de a se apropia de Occident — mai scriu analiştii americani.

  • Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Asociere istorică la Uniunea Europeană

    Foc verbal încrucişat, în prima jumătate a acestei săptămâni, între Statele Unite şi Rusia! Preşedintele american Barack Obama a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni dacă aceasta nu va face în aşa fel încât să fie reduse tensiunile din estul Ucrainei, de care este bănuită că n-ar fi străină. Anterior, ruşii avertizaseră că vor adopta măsuri de protecţie dacă se va dovedi că acordurile de asociere ce urmează să fie semnate, vineri, între Uniunea Europeană, pe de o parte, şi Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, pe de alta, îi vor afecta economia.



    Republica Moldova şi Georgia vor semna acorduri de asociere şi comerţ liber aprofundat, în timp ce Ucraina — doar partea economică a documentului ale cărui capitole politice au fost semnate, deja, cu câteva luni în urmă. La Moscova, aceste documente sunt văzute ca un artificiu prin care cele trei state ies de sub sfera ei de influenţă. La Bruxelles, în schimb, extrem de ambiţioasele acorduri sunt catalogate drept istorice.



    Preşedintele în funcţie al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso: Prin această semnare, Uniunea Europeană se angajează solemn să stea permanent alături de Georgia, Republica Moldova şi Ucraina pe drumul care va duce la transformarea lor în democraţii stabile şi prospere. Acordurile cele mai ambiţioase negociate până acum de Uniunea Europeană urmăresc să aprofundeze relaţiile politice şi economice şi să integreze treptat cele trei ţări în piaţa unică europeană. Este important să precizez, din nou, că acordurile sunt pentru ceva şi nu împotriva cuiva. Nu urmărim să avem relaţii exclusive cu aceste ţări. Credem în societăţile şi în economiile deschise.



    La Chişinău, aflat la mai puţin de 500 de kilometri distanţă de Bucureşti, puterea pro-occidentală vede în semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană o mare victorie. Va reuşi, însă, acesta să aducă bunăstarea mult aşteptată de către cetăţenii majoritari românofoni ai ex-sovieticei Republici a Moldovei? Sau va rămâne doar în stadiul de hârtie semnată?



    Guvernul Republicii, susţinut constant de România în demersurile sale europene, consideră că este în interesul naţional să-şi consolideze relaţiile cu Uniunea. Pe termen lung, Moldova se vede chiar membră a ‘clubului’ comunitar. Până atunci, va trebui să construiască o Europă în miniatură la ea acasă, adică să creeze standarde europene de democraţie şi prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.



    Acordul va favoriza o integrare europeană mai profundă atât din punct de vedere politic, cît şi economic. Va crea, în egală măsură, un cadru de cooperare în domenii precum comerţul, politica de securitate şi cultura. Într-un cuvânt, va ajuta la transformarea continuă a Republicii Moldova într-o ţară europeană modernă. Valabil — se speră — şi pentru Georgia şi Ucraina!