Radio România Internațional

Tag: atac chimic

  • UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    UE sprijina viitorul Siriei si al regiunii ​

    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, spune că deblocarea tratativelor de la Geneva este obligatorie pentru a se putea pune capăt războiului civil izbucnit în această ţară în 2011.

    Nu se poate ajunge la pace în Siria decât prin serioase negocieri politice, a susţinut Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, în cadrul unei conferinţe pe tema conflictului din Siria ce a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Ea a precizat că ajutarea sirienilor, atât a celor rămaşi în ţară, cât şi a celor care s-au refugiat în străinătate, este necesară şi va continua, dar nu contribuie la încetarea ostilităţilor şi la obţinerea unei păci durabile în regiune.

    Federica Mogherini: Mi se pare că ne-am împotmolit într-un ciclu de violenţă, care se tot repetă, la nesfârşit. Scopul nostru comun este sau ar trebui să fie să rupem acest cerc al violenţei şi al escaladărilor. Şi ştim cu toţii că există o singură cale de a face asta. Şi permiteţi-mi să spun că ţările din regiune, ţările din vecinătatea Siriei ştiu asta mai bine decât oricine. Soluţia la acest război poate veni doar din negocieri politice reale şi semnificative între părţile implicate, sub auspiciile ONU. Nu poate exista decât o soluţie negociată politic. Trebuie să deblocăm tratativele de la Geneva. Propunerea de a înfiinţa, la Geneva, un Comitet Constituţional, condus de sirieni, sub supravegherea ONU, ar trebui transformată acum în realitate, ca o chestiune de maximă urgenţă.

    Procesul politic, drumul spre pace şi reconciliere nu va fi uşor – nu suntem naivi, ştim asta bine. Dar a crede în ceea ce e corect nu înseamnă să fii naiv, înseamnă să contribui la soluţie. Şi noi credem că aceasta este singura cale reală de a obţine o pace durabilă, o Sirie unită, liberă, democratică şi inclusivă, care să aparţină tuturor sirienilor şi de care să aparţină toţi sirienii.

    Alături de Federica Mogherini, la conferinţa de la Bruxelles, s-a aflat reprezentantul ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, care a declarat că situaţia din această ţară s-a deteriorat în ultimele săptămâni, având în vedere atacul chimic şi raidurile aeriene ale Franţei, Marii Britanii şi Statelor Unite.

    Şefa diplomaţiei europene a subliniat, în context, că este necesară oprirea de urgenţă a ostilităţilor pentru a permite acordarea de ajutor umanitar. Ea a precizat că donatorii internaţionali care au participat la conferinţa de două zile din Bruxelles şi-au luat angajamentul de a dona peste şase miliarde de dolari către Siria.

    Rusia şi Iranul, doi aliaţi apropiaţi ai preşedintelui sirian Bashar al-Assad, nu au participat la conferinţă, dar reprezentantul ONU pentru Siria a făcut apel către cele două ţări să ajute la discuţiile pentru pace.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu un război civil în care şi-au pierdut viaţa până acum 350.000 de oameni.


  • Reacţii româneşti la situaţia din Siria

    Reacţii româneşti la situaţia din Siria

    Autorităţile de la Bucureşti au reacţionat faţă de situaţia din Siria, după acţiunile militare occidentale. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, că România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria şi exprimă solidaritate faţă de acţiunile partenerilor strategici. România condamnă în continuare folosirea armelor chimice în Siria, care este dincolo de orice justificare. Suntem solidari cu acţiunile partenerilor noştri strategici, a scris Iohannis, pe Twitter.



    Preşedintele american, Donald Trump, a anunţat o operaţiune militară în contra Siriei, împreună cu Franţa şi Regatul Unit, pentru a pedepsi regimul lui Bashar al-Assad pe care îl acuză de atac cu armă chimică împotriva civililor. Ofensiva a constat în trei atacuri asupra instalaţiilor utilizate pentru producerea şi depozitarea armelor chimice, a informat Pentagonul.



    România susţine şi este solidară cu acţiunea fermă de răspuns a SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, ca urmare a atacului chimic din 7 aprilie, a anunţat Guvernul de la Bucureşti. Guvernul României reiterează condamnarea atacului chimic din 7 aprilie 2018, soldat cu victime în rândul populaţiei civile, în termenii cei mai categorici. România susţine şi este solidară cu acţiunea fermă de răspuns a SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, ca urmare a atacului chimic şi reiterează sprijinul ferm pentru orice efort al comunităţii internaţionale destinat încetării conflictului din Siria, se precizează în comunicatul Guvernului.



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti reiterează condamnarea fermă a utilizării armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare. Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră independentă și imparțială. MAE pledează pentru tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.



    Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.



    MAE reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației siriene. Consideră, de asemenea, esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special a Rezoluției 2254/2015 și a Comunicatului de la Geneva (2012).

  • UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE Reacţia MAE la situaţia din Siria

    UPDATE



    Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti reiterează condamnarea fermă a utilizării armelor chimice în orice circumstanțe, în orice împrejurare, comiterea unor asemenea acte neavând nicio justificare. Rapoartele îngrijorătoare privind un atac cu arme chimice la 7 aprilie 2018, împotriva populației din localitatea Douma din Siria, trebuie investigate de urgență, de o manieră independentă și imparțială. MAE pledează pentru tragerea la răspundere, în urma anchetei, a persoanelor vinovate de comiterea unui asemenea act.



    Acțiunea întreprinsă de SUA, Marea Britanie și Franța, la data de 14 aprilie, constituie o reacție fermă la atrocitățile soldate cu numeroase victime în rândul populației civile din Douma, confruntată cu consecințele devastatoare ale unui război care trebuie încheiat cât mai curând. România este solidară cu aliații şi partenerii săi strategici.



    Ministerul Afacerilor Externe reafirmă necesitatea soluționării conflictului din Siria, care a provocat suferință populației siriene. Consideră, de asemenea, esențial ca toate părțile implicate în dosarul sirian să continue să sprijine activ demersurile ONU destinate încheierii acestei crize, pe baza rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU, în special a Rezoluției 2254/2015 și a Comunicatului de la Geneva (2012).


    ——-


    Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a făcut apel sâmbătă la statele membre să dea dovadă de reţinere şi să se abţină de la orice acţiune care ar putea conduce la o escaladare a situaţiei după atacurile occidentale asupra Siriei. El şi-a amânat o vizită în Arabia Saudită pentru a gestiona urmările acţiunii militare lansate de SUA, Marea Britanie şi Franţa.



    Cele 3 ţări occidentale au lansat atacuri asupra unor obiective în Siria, susţinând că au atacat în special unităţi de producţie de arme chimice de care, conform Occidentului, ar dispune regimul lui Bashar al-Assad. Această operaţiune comună a avut loc la o săptămână după anunţul privind un atac chimic la Douma, în apropiere de Damasc, atribuit de Occident forţelor guvernamentale şi care s-ar fi soldat cu peste 40 d emorţi.



    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat că Uniunea Europeană va rămâne alături de aliaţii săi de partea justiţiei. Atacurile SUA, Franţei şi Marii Britanii arată clar că regimul sirian, alături de Rusia şi Iran, nu poate continua această tragedie umană, cel puţin nu fără costuri, a scris Tusk pe Twitter.



    Cancelarul german Angela Merkel a declarat sâmbătă că guvernul său susţine atacurile occidentale care au vizat regimul sirian, o intervenţie militară necesară şi corespunzătoare. Israelul şi Turcia şi-au exprimat sprijinul sâmbătă pentru atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa în Siria, în timp ce Iranul, aliat al Damascului, le-a condamnat ferm, atrăgând atenţia asupra consecinţelor regionale.



    Rusia nu şi-a folosit sistemele de apărare antiaeriană din Siria pentru a contracara atacurile occidentale asupra unor instalaţii ale regimului de la Damasc, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova. Anterior, Ministerul a spus că SUA şi aliaţii lor au lansat peste 100 de rachete asupra Siriei, iar un număr semnificativ dintre ele au fost interceptate de forţele siriene.



    Rusia a anunţat sâmbătă convocarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU după atacurile desfăşurate de SUA, Marea Britanie şi Franţa împotriva regimului de la Damasc.

  • Război diplomatic Rusia – Occident

    Război diplomatic Rusia – Occident

    În timp ce
    Moscova continuă să nege orice implicare a sa în atacul chimic împotriva
    fostului spion Serghei Skripal     şi a fiicei acestuia Iulia, pe teritoriul Marii
    Britanii, la 4 martie – acţiune pentru care Londra arată cu degetul spre Rusia
    -, lista ţărilor care iau măsuri este din ce în ce mai lungă.


    Zeci de
    cancelarii au anunţat expulzări, urmând exemplul Marii Britanii, care a trimis
    acasă 23 de diplomaţi ruşi    , măsură urmată de o reacţie în oglindă a
    Kremlinului. Cel mai mare număr de persoane non-grata au fost declarate de
    Statele Unite, unde administraţia Trump a închis şi consulatul rus de la
    Seattle    , pe motiv că ar fi prea aproape de cea mai mare bază americană de
    submarine nucleare. Măsura spulberă şi ce a mai rămas din relaţiile bilaterale,
    a venit replica ambasadorului rus la Washington, în timp ce Casa Albă s-a
    declarat, totuşi, gata să-şi îmbunătăţească relaţia cu Rusia, cu o condiţie
    însă – guvernul rus să îşi schimbe atitudinea. Ţările Uniunii Europene
    consideră inacceptabil cazul de otrăvire cu gaz neurotoxic din Marea Britanie, iar
    mai multe state, inclusiv cel român, au anunţat, deja, expulzări.


    Măsurile
    comune la nivel european au fost stabilite la Consiliul European de la
    sfârşitul săptămânii trecute, când statele Uniunii şi-au declarat solidaritatea
    cu Marea Britanie, apreciind că Rusia se află, foarte probabil, în spatele
    atacului şi că nu există altă explicaţie plauzibilă. La Bruxelles, preşedintele
    Consiliului European, Donald Tusk    , a indicat că măsuri suplimentare, incluzând
    noi expulzări, nu sunt excluse în următoarele zile şi săptămâni    .


    Tot în
    Europa, Ucraina a trimis acasă 13 diplomaţi ruşi ”în spirit de solidaritate cu
    partenerii britanici şi aliaţii transatlantici şi în coordonare cu ţările din
    UE    . La fel au decis şi Republica Moldova, Norvegia şi Macedonia, Canada şi
    Australia, care, se numără, de asemenea, între ţările care s-au solidarizat cu
    Marea Britanie în acest scandal. Şi Alianţa Nord-Atlantică a decis să
    reacţioneze – a hotărât să expulzeze 7 diplomaţi ruşi din cadrul Reprezentanţei
    de la Bruxelles şi a cerut Rusiei să îşi reducă la maximum 20 personalul
    diplomatic acreditat la organizaţie. Anunţul a fost făcut de secretarul general
    al NATO, Jens Stoltenberg, care a precizat că prin această decizie se va limita
    capacitatea Moscovei de a desfăşura activităţi de spionaj în spaţiul Alianţei
    Nord-Atlantice. Rusia nu a avut niciodată şi nu are nimic de-a face cu acest
    caz de otrăvire – nu încetează să repete, de cealaltă parte, Kremlinul, denunţând
    ceea ce numeşte gesturile provocatoare şi promiţând să riposteze.

  • Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Siria – un algoritm din ce în ce mai complicat

    Preşedintele
    Bashar al-Assad este un om lipsit de conştiinţă care împreună cu Rusia şi
    Iranul nu doresc pace în Siria. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul american
    la Organizaţia Naţiunilor Unite, doamna Nikki Haley, după ce o reuniune a
    Consiliului de Securitate consacrată condamnării recentului atac chimic din
    Siria s-a încheiat fără a fi adoptată vreo rezoluţie. Catalogat
    drept inuman, de o cruzime fara echivalent şi crimă de razboi de către
    secretarul general al ONU, Antonio Guterres, atacul chimic din 4 aprilie din
    provincia rebelă Idleb, din nord-vestul Siriei, s-a soldat cu moartea a zeci de
    civili, între care şi copii, şi peste 150 de răniţi, potrivit Observatorului
    Sirian pentru Drepturile Omului.

    Nu putem închide ochii în faţa acestor
    fotografii, a declarat în faţa Consiliului de Securitate ambasadorul
    Statelor Unite ale Americii, prezentând imagini cu victime ale atacului cu gaz
    letal din Siria. Relatează din Washington corespondentul Radio România, Doina
    Saiciuc: Atacul poartă marca
    regimului Assad care şi-a atacat propria populaţie cu arme chimice de trei
    ori, a spus doamna Haley. Oameni murind, încercând să se agaţe de
    încă o respiraţie. Nikki Haley a sugerat că în cazul în care Consiliul de
    Securitate eşuează încă o dată în a acţiona, Statele Unite ar putea să o facă:
    când Consiliul de Securitate eşuează în mod constant să acţioneze în mod
    colectiv, există momente în care statele sunt nevoite să acţioneze în nume
    propriu. În numele victimelor, sper că ceilalţi membri ai acestui Consiliu vor
    dori să acţioneze.

    Ceea ce s-a
    şi întâmplat, două zile mai târziu zeci de rachete de croazieră americane
    distrugând o bază aeriană din Siria, de unde ar fi fost
    lansat atacul chimic pus pe seama guvernului de la Damasc. Preşedintele
    american, Donald Trump, a explicat că a ordonat bombardarea acestei baze pentru
    că regimul Assad a folosit incontestabil armament chimic împotriva unor oameni
    nevinovaţi, cu încălcarea convenţiilor internaţionale. Nu de aceeaşi părere
    este, însă, şi Rusia, care afirmă că atacul
    asupra unui stat al cărui Guvern luptă împotriva terorismului este conform
    aşteptărilor extremiştilor, creează ameninţări suplimentare ale securităţii
    regionale şi globale. De asemenea, Moscova consideră ca acuzaţiile
    potrivit carora armata siriana ar fi folosit arme chimice asupra civililor în
    provincia Idlib, pe 4 aprilie, nu corespund cu realitatea.

    La Moscova,
    Ministerul rus al Apărării a prezentat
    propria sa variantă a incidentului cu arme chimice. Potrivit acestuia, aviaţia
    siriană a bombardat un mare depozit de muniţie din estul localităţii Khan
    Sheihun pe teritoriul căruia se afla şi o facilitate de fabricat proiectile
    umplute cu substanţe toxice. Această muniţie era livrată şi în Irak, unde
    folosirea armelor chimice de către terorişti a fost demonstrată de autorităţi
    şi organizaţiile internaţionale. Aceeaşi muniţie chimică a fost folosită şi de
    radicalii sirieni toamna trecută la Alep, cazurile respective fiind documentate
    de experţii militari ruşi, susţine Moscova. În
    Siria, opoziţia a avertizat că atacul pune în discuţie negocierile mediate de
    Organizaţia Naţiunilor Unite la Geneva care, până acum, nu au condus nicăieri,
    în timp ce la Bruxelles şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, a pledat
    pentru un efort puternic în favoarea negocierilor de pace. Care sunt şansele
    de stabilizare a teritoriului sirian, în toată această matrice din ce în ce mai
    complicată?

    Invitat la Radio România, profesorul universitar
    Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane,
    explică : Din păcate, Siria, care era un exemplu de stabilitate, chiar până în
    anii ’80, cu Hafez al-Assad, pe care toată lumea îl elogia pentru înţelepciunea
    sa de mare strateg în Orientul Mijlociu şi Apropiat, a devenit epicentrul unei
    crize de durată, placa turnantă din care se propagă unde care destabilizează
    întregul Orient Mijlociu în sensul larg al său. Este o criză aproape fără
    sfârşit, pentru că atâtea interese se întretaie, nu numai ale actorilor locali,
    dar şi ale puterilor regionale vecine şi ale marilor puteri. Este clar că Statul Islamic nu este un produs
    al teologiei islamice, absolut, ci al geostrategiei din Orientul Mijlociu şi Apropiat.
    Este şi dorinţa suniţilor de revanşă împotriva şiiţilor, pentru că suniţii
    vedem că şi-au pierdut puterea în Liban, în Palestina, în Siria.     Şi în Irak, desigur. În pofidapreocupăriigenerale
    pentru găsirea unei soluţii, situaţia din Siria devine tot mai complicată. Şi
    aceasta pentru că, spun analiştii, nu este vorba doar de confruntările interne,
    de diferitele facţiuni şi tabere, este vorba şi de interesele regionale, de
    interesele geopolitice şi geostrategice din acea zonă, din ce în ce mai accentuate.
    Cea mai recentă rundă de convorbiri pentru pace în Siria, la sfîrşitul
    lunii martie, s-a încheiat, la Geneva, fără nicio reuşită semnificativă.