Radio România Internațional

Tag: atac cibernetic

  • Raport privind crima organizată

    Raport privind crima organizată

    România a fost vizată, în anul 2024, alături de alte state europene, de acţiuni de ‘sabotaj’ şi atacuri hibride specifice Rusiei, cu scopul de a testa pregătirea de apărare a ţărilor din NATO şi a găsi slăbiciuni în infrastructură, susţine Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în raportul de activitate pe anul trecut. Potrivit documentului, ‘începând cu anul 2022, cel puţin 50 de incidente au avut loc în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică’.

    În raport se mai arată că România nu s-a confruntat, anul trecut, cu o ameninţare teroristă concretă şi nu au existat atacuri teroriste, riscul rămânând, în continuare, scăzut. În plus, susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste, susține DIICOT, au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare.

    Pe de altă parte, datele Direcției arată că a crescut constant consumul de droguri, cel mai căutat fiind cannabisul, care, de altfel, este şi cel mai capturat de către autorităţi. În ceea ce priveşte drogurile de mare risc, România este, în principal, o ţară de tranzit, iar porturile la Marea Neagră pot constitui o alternativă pentru introducerea acestor substanţe în spaţiul Uniunii Europene.

    Astfel, anul trecut, procurorii DIICOT au avut de soluţionat 33.000 de dosare privind traficul de droguri, cu aproape un sfert mai multe faţă de anul anterior. În 2024, anchetatorii au confiscat peste o tonă de droguri de risc şi de mare risc, peste 7 tone de substanţe interzise dopante şi aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conţinea cocaină. Au fost capturate și peste 12.000 de culturi sau plante de canabis, de patru ori mai multe față de anul anterior.

    Raportul mai arată că sistemele de coletărie au fost printre metodele preponderent folosite pentru introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri. Alt aspect semnalat de raportul DIICOT este că numărul minorilor implicaţi în traficul de droguri a crescut considerabil în ultima perioadă, iar traficanţii folosesc metode noi de a aduce şi vinde substanţe interzise în România – este vorba, între altele, despre platforme online specializate, cu plata în criptomonede. Datele Agenţiei Naţionale Antidrog arată creşteri constante ale consumului de droguri în România. Piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti al căror număr este relativ stabil şi este alimentată de grupări infracţionale din zonă aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanuri de etnie romă pe segmentul de distribuţie stradală – mai precizează Agenția.

  • Când devine un atac cibernetic un act de război? O analiză a perspectivelor europene și transatlantice

    Când devine un atac cibernetic un act de război? O analiză a perspectivelor europene și transatlantice

    Semnată de Sorin Ducaru, Mihail Caradaică și Ana Maria Costea, analiza are ca punct de plecare creșterea folosirii facilităților digitale, atât în mediul public, cât și în cel privat, lucru care le transformă în posibile ținte ale unor atacuri de tip cibernetic.

    Articolul investighează dacă un atac cibernetic ar putea fi considerat un act de război și modul în care NATO ar putea răspunde potrivit articolului 5, având în vedere că domeniul cibernetic este inclus sub umbrela apărării colective.

    Autorii concluzionează că, în anumite situații, un atac cibernetic poate fi considerat un act de război, dacă duce la o decizie politică care îl încadrează ca atare.

    Noutatea fenomenului și lipsa unui cadru legal clar și armonios la nivelul statelor analizate, se constituie în  provocări care influențează răspunsurile la această întrebare.

    Textul complet al articolul este disponibil, în limba engleză, aici.

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Atac cibernetic masiv împotriva spitatelor din România

    Atac cibernetic masiv împotriva spitatelor din România

    Mai multe spitale din București și din țară au fost atacate, recent, cibernetic. Primul vizat a fost Spitalul de Pediatrie din Piteşti, afectat începând de sâmbătă. În toată România, sute de pacienți care aveau nevoie de internare au avut de așteptat din cauza atacului asupra sistemului informatic Hipocrate, un software de gestiune a activității medicale și de management (resurse interne și gestiune financiar contabilă) a spitalelor.

     

    DIICOT investighează atacul cibernetic din ultimele zile care a bulversat activitatea unităților medicale. În acest dosar sunt efectuate cercetări in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de acces ilegal la un sistem, perturbarea funcţionării sistemelor informatice şi operaţiuni ilegale cu programe sau dispozitive informatice. Cercetările au fost declanşate în urma sesizării a două societăţi comerciale care prestează servicii de mentenanţă.

     

    Şi Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC) colaborează cu Serviciul Român de Informaţii pentru redobândirea funcţionalităţii acestor sisteme și a precizat că nu există niciun indiciu referitor la compromiterea datelor personale ale pacienților. Au fost raportate probleme la 25 de unităţi medicale publice şi private la nivel naţional.

     

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că unele dintre spitalele afectate au reuşit să-şi remedieze problemele, iar instituţiile abilitate vor elabora un nou standard tehnic menit să preîntâmpine astfel de acţiuni care destabilizează sistemul medical.  El a explicat că a fost blocată activitatea de transmitere a datelor şi au fost deconectate zeci de spitale pentru ca aceste consecinţe ale atacului să nu se extindă şi eventualele scurgeri de date să fie cât mai puţine.

     

    La rândul său, expertul în politici de sănătate şi de siguranţă naţională, Ioana Stăncel, estimează că sistemele din mai multe instituţii publice din România sunt, în prezent, testate de atacatori. Ea a explicat că, în cazul spitalelor, îngrijorează faptul că sunt în pericol date cu caracter personal şi mai ales cele medicale. În opinia sa, responsabilitatea pentru prevenirea unor astfel de incidente revine tuturor instituţiilor implicate şi miza este uriaşă, fiind în joc date cu caracter confidenţial.

     

    Ioana Stăncel: “Cred că este o testare a sistemului la acest moment din partea celor care au realizat acest atac cibernetic. Au fost testate şi alte instituţii publice. Ceea ce mă îngrijorează este faptul că, odată ce au apărut aceste blocaje, sunt în pericol date cu caracter personal şi mai ales datele medicale şi mă îngrijorează că nu a existat o preocupare pentru securitatea acestor date din partea celor care le deţin.”

     

    Atacul cibernetic nu a fost revendicat, dar autorii au transmis un mesaj în care au cerut o răscumpărare în criptomonede.Insituțiile medicale atacate cibernetic au fost sfătuite, atât de către DNSC, cât și de către alte autorități cu atribuții în domeniul securității cibernetice implicate în analiza acestui incident să nu ia legătura cu atacatorii.