Situația epidemiei în România
Starea
de alertă institută pe fondul epidemiei de coronavirus a fost prelungită în
România cu încă 30 de zile, începând cu data de 11 august. Decizia survine în
contextul creșterii de la zi la zi a numărului de infectări cu SARS-CoV-2, cazurile
noi raportate la 24 de ore trecând, din nou, în această săptămână, pragul de
200. Continuă să crească şi numărul pacienţilor cu
coronavirus internați în spitale, inclusiv al celor de la terapie intensivă. Premierul
Florin Cîţu a precizat că prelungirea stării de alertă nu aduce şi noi
restricţii faţă de hotărârea luată la începutul lunii iulie.
Pe de altă parte, ministrul Educaţiei, Sorin
Câmpeanu, este încrezător că școala va începe la 13 septembrie cu prezenţa elevilor
în clase. El a exclus, pe de altă parte, obligativitatea vaccinării pentru
angajaţii din învăţământ, dar îi încurajează să o facă, astfel încât, până la
reînceperea cursurilor, rata de imunizare să mai crească. Puțin peste 30%
dintre români sunt vaccinați, ținta de 5 milioane de persoane imunizate,
stabilită pentru 1 iunie, fiind atinsă cu două luni întârziere.
În condițiile
iminenței unui val patru și în România, autoritățile continuă apelurile în
favoarea imunizării. Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu susține introducerea
unor restricţii pentru persoanele nevaccinate – nu pot să accept măsuri care
duc la discriminări. Nu putem să învingem pandemia prin discriminare, putem să
învingem pandemia prin vaccinare, a spus șeful statului.
Poziția României în cazul atacului cu dronă comis
în strâmtoarea Ormuz, incident în care a murit
și un român
Reprezentanţii
Marii Britanii, României şi Liberiei au informat Consiliul de Securitate al ONU
că este foarte probabil ca forţele iraniene să fi utilizat una sau
mai multe drone pentru a efectua atacul din largul coastei Omanului, produs pe
29 iulie, asupra unui petrolier operat de o companie aparținând unui miliardar
israelian. În urma atacului, doi membri ai echipajului, un român și un britanic,
au murit. Acest atac a perturbat şi a reprezentat un risc pentru
siguranţa şi securitatea transportului internaţional şi a constituit o
încălcare clară a dreptului internaţional, iar acest act trebuie condamnat de
comunitatea internaţională, se afirmă în scrisoarea adresată Consiliului.
UE și NATO au condamnat cu fermitate atacul, executat cu o dronă, în
strâmtoarea Ormuz. Washingtonul a promis un ”răspuns colectiv” împreună cu
aliaţii săi împotriva Iranului, care respinge, însă, acuzațiile de implicare în
atac. La Londra, premierul Boris
Johnson a apreciat
că Iranul
trebuie să suporte consecinţele a ceea ce a făcut.
Ministerul român de Externe a ţinut legătura cu oficiali inclusiv de rang înalt
din Israel, Statele Unite şi Marea Britanie, iar după ce s-a profilat concluzia
că Teheranul ar fi fost în spatele atacului, cele patru ţări au anunţat că
pregătesc un răspuns coordonat. Într-o discuție telefonică cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, șeful
diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a reiterat condamnarea fermă a
atacului împotriva unei ţinte civile, precum şi impactul acestui incident
asupra libertăţii de navigaţie în regiune, în conformitate cu dreptul
internaţional. Incidentul marchează un nou capitol de tensiuni între Israel şi
Iran, după alte sabotaje care au vizat recent și alte nave, au scris agențiile de presă.
România
pledează pentru întărirea securității Flancului Estic al NATO
Ambasadorul
României în Statele Unite, Andrei Muraru, a susţinut importanţa întăririi securităţii
flancului de est al NATO, în cadrul unei convorbiri telefonice cu Jake
Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui american,
alături de ambasadorii la Washington ai statelor din formatul Bucureşti 9. Ambasadorul
Muraru şi-a exprimat speranţa că procesul de reevaluare a posturii globale a
Statelor Unite va duce la o prezenţă militară americană consistentă pe flancul
de est, inclusiv în România. Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de
preşedintele Klaus Iohannis şi de cel al Poloniei, Andrzej Duda, la care
participă statele membre NATO situate pe flancul de est al Alianţei – Bulgaria,
Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
2 august – Ziua de comemorare a
Holocaustului romilor
Pe 2
august, a fost marcată Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului împotriva
romilor. În fiecare an, la această dată, aducem un omagiu memoriei a
jumătate de milion de copii, femei şi bărbaţi romi care au fost ucişi în Europa
în perioada Holocaustului. Aceştia au fost victimele unui regim brutal,
dezumanizant, care a promovat rasismul, antisemitismul, ura şi intoleranţa ca
politici de stat, se arată într-un
mesaj transmis cu acest prilej de președintele
Klaus Iohannis. Rememorarea este o dimensiune fundamentală a
vieţii. În România, aproximativ 25.000 de romi au fost deportaţi în
Transnistria, aproximativ 11.000 pierzându-şi viaţa. Este de datoria noastră
astăzi să le evocăm memoria şi să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor
mai repeta, a adăugat șeful statului.
În România va fi implementat un proiect
pilot realizat de Ministerul Educaţiei, împreună cu Institutul Naţional pentru
Studierea Holocaustului în România -Elie Wiesel şi cu Agenţia Naţionala
pentru Romi, care va prezenta elevilor acest episod aproape ignorat din istoria
romilor din România. De asemenea, se doreşte înfiinţarea unui Muzeu al Istoriei
şi Culturii romilor, cu fonduri alocate de la bugetul de stat şi din bugetul
Agenţiei.
Program-pilot pentru noi cărți de identitate
în România
Cluj-Napoca devine primul oraş din România în care sunt eliberate cărţi
electronice de identitate, în cadrul unui proiect-pilot. Autorităţile vor să
extindă proiectul la nivelul întregii ţări, peste câteva luni, a precizat
ministrul de Interne, Lucian Bode. Noile documente au dimensiunile unui
card bancar, iar pe lângă datele cuprinse într-o carte obişnuită de identitate,
ele stochează şi imaginea facială, precum şi două amprente digitale ale
posesorului. Cartea electronică de identitate, care este şi document de
călătorie, are steagul Uniunii Europene, conform regulamentului adoptat în
întregul bloc comunitar, dar şi stema României. O altă noutate este înlocuirea
rubricii sex cu gen, prin hotărâre de guvern stabilindu-se
că pentru aceasta există doar două opțiuni – feminin sau masculin. Documentul
va putea fi eliberat pentru copii încă de la naştere.
