Radio România Internațional

Tag: atac

  • Europa, în ecuaţia terorismului

    Europa, în ecuaţia terorismului

    Pentru a şasea oară în acest an, un atac terorist cu
    consecinţe majore a lovit, recent, Turcia, lăsând în urmă zeci de morţi şi sute
    de răniţi.

    Nu vom ceda şi vom continua să prosperăm ca o ţară puternică
    democratic şi economic,     a declarat, la Bucureşti, ambasadorul Turciei în
    România, Osman Koray Ertaş, potrivit căruia, mişcarea radicală aflată în
    spatele atacului terorist de la aeroportul Ataturk din Istanbul are ca ţintă
    valorile moderne pe care ţara le împărtăşeşte cu partenerii europeni. El a
    amintit că Turcia a fost, de-a lungul timpului, ţinta mai multor formaţiuni
    teroriste: anul trecut – a spus
    diplomatul – a fost unul dificil pentru naţiunea noastră, pentru că am fost
    ţintă pentru tot felul de grupuri teroriste care au acţionat mânate de diferite
    motivaţii. Asta include şi terorismul PKK, cu care naţiunea noastră se luptă de
    decenii şi, mai recent, şi terorismul Daesh.     Atacul arată că, de fapt,
    terorismul nu are religie, mai spune oficialul turc, amintind că majoritatea
    celor peste 40 de morţi în acest atac sunt musulmani – de aceea este greşit să
    corelăm terorismul cu o religie, expresii precum terorism islamic sau
    terorism radical islamic nefăcând altceva decât să ajute propaganda
    grupărilor radicale.

    Ceea ce s-a întâmplat la Istanbul va fi un punct de
    cotitură în lupta împotriva grupărilor teroriste – aprecia, la rândul său, la
    Ankara, preşedintele Recep Tayyip Erdogan. Ca după fiecare atentat, măsurile de
    securitate au fost sporite, iar analiştii spun că lucrul cel mai important care
    poate cu adevărat să aducă o schimbare în ceea ce priveşte evoluţia luptei
    împotriva terorismului este găsirea unor soluţii politice negociate pentru
    zonele de conflict – în primul rând Siria şi Irak.

    Invitat la Radio România,
    fostul ministru al Apărării, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu, explică de ce
    este Turcia expusă unor astfel de atacuri: Turcia e mult mai
    aproape, să spunem aşa, de ce se întâmplă în Siria şi mult mai aproape de
    mizele locale. Din punctul acesta de vedere, Turcia este inevitabil o ţintă,
    plus că e vorba de nişte posibilităţi probabil de acţiune mai facile pentru cei
    care vin din zonă, care altfel ar trebui să traverseze un continent întreg. Să
    nu uităm că nu e primul atentat, au mai fost câteva atentate şi toate au fost
    revendicate nu atât de kurzi, cât de extremiştii legaţi de Daesh.

    Şi în vestul Europei ameninţarea teroristă este constant prezentă, EURO 2016
    reprezentând un motiv suplimentar de teamă. Principalul semn de întrebare -
    capacitatea francezilor de a asigura securitatea celor 10 milioane de turişti
    prezenţi la turneul final.

    Aflată într-o stare de alertă totală de mai bine de
    un an, Franţa a recurs la mai multe soluţii din dorinţa de a avea o competiţie
    lipsită de evenimente tragice, atât pe stadioane cât şi pe străzi. În cifre
    este vorba despre mobilizarea a circa 100 de mii de politişti, militari şi
    firme private de securitate pentru a proteja străzile, iar forţele de ordine au
    primit puteri sporite pe durata EURO 2016. Alături de acestea, este vorba de
    toleranţă zero faţă de orice persoană sau gest suspect, controale corporale
    tratate cu foarte mare atenţie, precum şi interzicerea survolării aeriene a
    celor 10 stadioane de la EURO 2016, păzite cu o tehnologie împotriva dronelor.

    Toate acestea sunt efecte fireşti ale terorii instaurate de atentatele
    petrecute în Hexagon anul trecut. Franţa trebuie să-şi reorganizeze serviciile
    de informaţii – este concluzia unei comisii parlamentare care a anchetat timp de
    6 luni atentatele amintite. Parlamentarii francezi spun că nu oamenii din
    aceste structuri sunt vinovaţi pentru eşecul general constatat în prevenirea
    atentatelor care au făcut 147 de morţi şi peste 500 de răniţi, ci fragmentarea
    comunităţii de informaţii. Aceasta a făcut imposibilă comunicarea şi a pus
    probleme grave prevenirii şi, respectiv, combaterii actelor teroriste. În
    prezent, serviciile franceze de informaţii sunt divizate în şase entităţi
    aflate în subordinea Ministerelor Apărării, de Interne şi al Economiei, cu
    participarea unor poliţişti specializaţi, vameşi şi militari. Pentru a evita
    această fragmentare excesivă, comisia parlamentară de anchetă a propus crearea
    unui comandament unic prin înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de luptă
    împotriva Terorismului subordonată direct primului-ministru, după modelul
    american al Centrului Naţional Antiterorist creat după 11 septembrie 2001.

    Ţările europene trebuie să dispună de o mai bună conectare şi partajare a
    informaţiilor colectate de autorităţile lor naţionale, atrăgea, de altfel,
    atenţia ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, după atacurile
    teroriste de la Bruxelles. Declaraţiile survin în contextul în care birourile
    de înregistrare a străinilor, autorităţile ce acordă viză, poliţia şi serviciile
    de informaţii îşi păstrează în continuare datele separat. Potrivit oficialului
    german, Europa, inclusiv Germania, reprezintă o ţintă pentru terorişti.
    Unele persoane cred că ameninţările se diminuează în contextul succeselor
    militare din Siria şi Irak, unde reţeaua Stat Islamic pierde teren. Eu nu văd
    lucrurile în acest fel. Eu consider că este vorba de un efect asimetric: dacă
    organizaţia teroristă Stat Islamic va fi slăbită, va încerca să transfere
    conflictul în străinătate    , atrage atenţia Thomas de Maiziere.

  • Reacţii şi măsuri împotriva terorismului

    Reacţii şi măsuri împotriva terorismului

    Experţii avertizaseră, deja, că Paştele catolic, celebrat duminică, la
    doar cinci zile după carnagiul de la Bruxelles, e pentru jihadişti un bun
    prilej să lovească din nou. Neaşteptată a fost mai degrabă ţinta. Nu Europa, ci
    deja primejduita minoritate creştină, care însumează doar un procent din
    populaţia Pakistanului majoritar musulman, a căzut de aceasta dată victimă
    asasinilor. Peste 70 de oameni au fost ucişi şi câteva sute răniţi în oraşul
    Lahore, într-un parc în care catolicii celebrau Învierea. O facţiune a mişcării
    talibane pakistaneze a revendicat atacul.

    Asemenea mai tuturor liderilor
    politici de pe planetă, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, i-a transmis imediat omologului său, Mamnoon Hussain, un mesaj
    de condoleanţe şi a exprimat compasiunea şi solidaritatea românilor cu poporul
    pakistanez şi cu familiile victimelor. Preşedinţia şi ministerul de Externe de
    la Bucureşti au repetat, la unison, că România condamnă cu fermitate astfel de
    atentate şi rămâne angajată în lupta internaţională împotriva terorismului.

    În
    ţară, a afirmat premierul Dacian Cioloş,riscul
    privind terorismul există, dar lucrurile sunt ţinute sub control. Într-un
    interviu acordat unui post privat de televiziune şi difuzat duminică, Cioloş a
    adăugat că serviciilor autohtone de informaţii trebuie să li se acorde
    instrumente care să le permită monitorizarea situaţiei, fără ca astfel să
    afecteze transparenţa şi drepturile cetăţeneşti.

    Şeful Guvernului a pledat
    pentru un control mai riguros al vânzării cartelelor telefonice PrePay, care în
    România se pot cumpăra fără verificarea identităţii, şi a precizat ca tema e
    examinată de miniştrii Justiţiei şi de Interne. Înţeleg, a mai spus Cioloş, că
    în pregătirea unor atentate în alte state membre ale Uniunii Europene au fost
    folosite cartele PrePay achiziţionate din România.Serviciul Român de Informaţii a precizat că, în acest
    moment, nu poate oferi informaţii referitoare la terorişti care au comis atentate în Europa şi
    care ar fi utilizat cartele româneşti.

    SRI a precizat, însă, că deţine
    informaţii că sunt folosite cartele nenominale ale operatorilor români de
    telefonie mobilă în zone de conflict, inclusiv în Siria şi Irak.

    Cum identitatea persoanelor care le utilizează nu
    poate fi stabilită, există posibilitatea ca aceste cartele să fie folosite de
    cetăţeni români rezidenţi în zone de conflict, dar şi de persoane având
    conexiune cu entităţi teroriste – mai spune Serviciul, într-un comunicat emis la solicitarea presei.

    Cert e că, în dezbaterile publice de la Bucureşti, s-au înmulţit vocile atât
    care pledează pentru reglementarea modului de achiziţionare a cartelelor
    telefonice, cât şi cele care avertizează că, în numele luptei antiteroriste,
    serviciile speciale pot fi tentate de imixtiunea în viaţa privată a cetăţenilor
    paşnici.

  • Provocări în domeniul securităţii informatice

    Provocări în domeniul securităţii informatice

    Atacurile cibernetice şi cazurile de spionaj informatic se vor înmulţi în 2015, iar grupările extremiste îşi vor intensifica ofensiva pe internet, potrivit unui raport al companiei de programe de securitate McAfee. Cei care şi-au consolidat poziţia vor fi şi mai dificil de detectat în colectarea de informaţii, în timp ce nou-veniţii vor căuta mijloace de a fura bani şi de a-şi anihila adversarii”, relevă documentul.



    Ce înseamnă la ora actuală securitatea cibernetică, în condiţiile în care sunt descoperite tot mai multe noi vulnerabilităţi? Reprezentantul Bitdefender, companie care oferă soluţii anti-virus software, Bogdan Botezatu:


    Este un concept foarte greu de definit, dat fiind faptul că în fiecare zi aproximativ 400 de mii de noi viruşi apar şi numărul lor este în continuă creştere, dat fiind faptul că din ce în ce mai multe grupări de criminali informatici ţintesc în principiu fie informaţiile noastre private, fie datele noastre de identificare.”



    Potrivit analiştilor, unele grupuri extremiste şi organizaţii se vor folosi şi mai mult de reţelele informatice pentru a lansa atacuri. În acelaşi timp, hackerii îşi vor perfecţiona metodele care le permit să pătrundă ilegal în reţelele victimelor şi să subtilizeze date fără a fi detectaţi, apoi să le revândă sau să le utilizeze la un moment ulterior. Autorii raportului atrag, de asemenea, atenţia că hackerii vor ataca şi obiecte şi instrumente din viaţa cotidiană conectate la internet.



    De exemplu, reţelele GSM au fost spionate la nivel mondial, iar cel puţin 14 ţări au fost deja afectate. Cât de eficiente sunt mecanismele de prevenire a unor astfel de atacuri informatice? Din nou, Bogdan Botezatu:


    Practic nimic din ceea ce comunicăm noi digital nu mai este sigur, din cauza faptului că până acum am avut de-a face cu infractori obişnuiţi, grupări infracţionale care ţinteau exclusiv sectorul consumator, adică utilizatorul de rând. În acest moment vorbim de războiul informatic, în contextul în care guverne cu resurse potenţial nelimitate s-au implicat direct în spionajul informatic. Cu grupările infracţionale la nivel de consumatori existau şanse de luptă, pentru că aceştia aveau resurse relativ limitate, dar în momentul în care intervine un guvern în războiul informatic, aceştia pot forţa inclusiv companii să divulge anumite informaţii, pot forţa anumite companii să expună traficul şi informaţiile unor anumiţi utilizatori sau pot forţa reţele întregi informatice, cum ar fi furnizorii de internet de nivel înalt, să routeze cu traficul utilizatorilor prin ei întâi. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în peisajul informatic în ultimul an, credem că ameninţările informatice care vin de la guverne sunt extrem, extrem de sofisticate, încât nici antiviruşii de top nu-i pot bloca, pentru că guvernele respective au suficienţi bani să cumpere breşe de securitate în sistemele de operare, în aşa fel încât să afecteze o plajă foarte largă de populaţie.”



    Criminalitatea cibernetică este în continuă creştere şi, pe măsură ce tehnologia evoluează, impactul atacurilor de acest tip devine din ce în ce mai puternic, iar giganţi precum Facebook, aparent invincibili, le cad victime. Agenţia de Securitate Naţională a SUA (NSA), unul dintre cele mai puternice şi dotate servicii americane de spionaj, a pierdut” 58 de mii de documente cu informaţii secrete, care au fost date publicităţii în ceea ce este considerată una dintre cele mai semnificative scurgeri de informaţii din istoria SUA”.



    Autorul atacului din 2013, acum deja celebru, a fost Edward Snowden, un profesionist IT contractat pentru un proiect al NSA. Tot anul trecut, în primăvară, cei 50 de milioane de utilizatori ai popularului serviciu Evernote, dedicat arhivării documentelor şi organizării notiţelor, au fost anunţaţi că securitatea conturilor lor a fost compromisă, au fost rugaţi să îşi schimbe parolele, iar Evernote a introdus un nou sistem de autentificare. În februarie 2013, conturile a 250 de mii de utilizatori ai reţelei de socializare şi micro-blogging Twitter au fost compromise, infractorii cibernetici furând numele şi parola de acces corespunzătoare. Nici giganţii din comerţul electronic nu au scăpat nevătămaţi în urma atacurilor cibernetice.



    În mai 2014, cunoscutul site american eBay a recunoscut public că a suferit cel mai mare atac cibernetic de până acum, datele personale a 233 de milioane de utilizatori au fost furate. Care este miza? Bogdan Botezatu explică:


    Miza este întotdeauna cea financiară, scoaterea unui competitor de pe piaţă, oprirea serviciilor acesteia pe o perioadă nedefinită, în aşa fel încât companiile mari să poată fi şantajate de anumiţi actori de pe piaţa informatică în scopul obţinerii de foloase financiare.”



    Un atac cibernetic de proporţii, cu impact deosebit de puternic asupra societăţii actuale, reprezintă un risc care planează de multă vreme la nivel mondial, spun specialiştii. Cea mai recentă referire la un potenţial astfel de dezastru informaţional a fost făcută la sfârşitul lui septembrie de către un reprezentat al unei importante autorităţi de supraveghere financiară din SUA. Acesta a evocat posibilitatea declanşării unui fel de Armaghedon cibernetic, care ar putea lăsa urme adânci la nivelul sistemului financiar pe o perioadă lungă de timp, comparându-l cu atacurile de la 11 septembrie.

  • România condamnă atacul armat din Bruxelles

    România condamnă atacul armat din Bruxelles

    Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean a condamnat dur atacul armat care a avut loc sâmbătă, 24 mai, la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, soldat cu cel puţin trei morţi. Într-un comunicat oficial, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a respins cu fermitate orice formă de antisemitism care poate conduce la astfel de gesturi criminale.



    “Mă declar şocat de ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, în incinta Muzeului Evreiesc. Condamn în termenii cei mai categorici acest act criminal anti-semit care a avut loc în chiar inima capitalei instituţiilor europene. Acest act este, în sine, un atac la adresa valorilor şi principiilor europene. Îmi exprim întreaga compasiune şi cele mai sincere condoleanţe familiilor victimelor acestui atac”, a declarat ministrul Titus Corlăţean.

  • Militar român căzut la datorie în Afganistan

    Militar român căzut la datorie în Afganistan

    UPDATE: “Luni, la ora 8.00, în toate unitățile militare din țară și în cele dislocate în afara teritoriului național vor fi organizate ceremonii militare și religioase de comemorare pentru eroul căzut la datorie”, anunţă biroul de presă al MApN.


    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu (41 ani) şi-a pierdut viaţa în urma atacului ce a avut loc duminică dimineaţă, în provinicia Zabul. Cei cinci soldaţi români răniţi sunt sublocotenentul Ionuţ Alin Marinescu, plutonierul-major Florin Ionel Murărescu şi caporalii clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu şi Eugen Valentin Pătru.



    Cei şase români sunt victimele unui atac sinucigaş cu un autovehicul încărcat cu exploziv care a intrat direct în maşina de luptă, informează Agerpres, citând Biroul de presă al MapN.



    Potrivit ministerului Apărării, militarii români din Batalionul de Manevră dislocat în provincia Zabul executau o misiune de patrulare, cu trei maşini de luptă MRAP (rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor), pe autostrada A1, la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall. În urma atacului, militarii au fost transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar.



    Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, a transmis sincere condoleanţe familiei militarului decedat şi a menţionat că urmăreşte cu atenţie starea răniţilor. La rândul său, preşedintele României, Traian Băsescu, a transmis un mesaj către familiile celor şase militari români: În aceste momente de tristeţe, îmi exprim solidaritatea cu familia eroului Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi transmit sincerele mele condoleanţe. Transmit, de asemenea, multă sănatate militarilor răniţi în aceeaşi misiune de patrulă şi doresc să le asigur pe familiile acestora că militarii vor primi cele mai bune îngrijiri medicale.”



    Până în prezent, 26 de militari români şi-au pierdut viaţa în teatrele de operaţii la care au participat şi alţi peste 140 au fost răniţi.




    Sursa: AGERPRES

  • MAE condamna atacul asupra Misiunii Uniunii Europene în Kosovo (EULEX Kosovo)

    Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate atacul din 19 septembrie 2013, din apropierea oraşului Zvecan, în regiunea de nord a Kosovo, asupra unui vehicul aparţinând Misiunii Uniunii Europene în Kosovo (EULEX Kosovo), în care un cetăţean lituanian, membru al misiunii, a fost ucis.



    MAE român transmite condoleanţe familiei victimei, pentru pierderea suferită.



    Astfel de acte deplorabile de violenţă nu au nici o justificare, trebuie combătute cu orice preţ, iar vinovaţii trebuie să fie identificaţi şi traşi la răspundere.



    România, în calitate de stat membru al UE şi al NATO, rămâne ferm angajată în susţinerea eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru stabilizarea regiunii, încurajând dialogul politic Belgrad-Priştina.


    Sursa: Comunicat MAE